1,615 matches
-
lalele. În pepinierele de pomi și viță de vie, atacul acestei ciuperci poate de asemenea, produce pagube mari. Simptome. Boala se manifestă pe rădăcini. Plantele de viță de vie atacate în pepinieră sau plantații se dezvoltă necorespunzător; frunzele se îngălbenesc, lăstarii nu se lignifică, iar plantele pier în câțiva ani. La pomii fructiferi atacați se remarcă apariția lăstarilor pe tulpini. Dacă se cercetează sistemul radicular, se constată că, la nivelul scoarței, ciuperca formează un miceliu albicios sub forma unor cordoane subțiri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mari. Simptome. Boala se manifestă pe rădăcini. Plantele de viță de vie atacate în pepinieră sau plantații se dezvoltă necorespunzător; frunzele se îngălbenesc, lăstarii nu se lignifică, iar plantele pier în câțiva ani. La pomii fructiferi atacați se remarcă apariția lăstarilor pe tulpini. Dacă se cercetează sistemul radicular, se constată că, la nivelul scoarței, ciuperca formează un miceliu albicios sub forma unor cordoane subțiri, ce poartă numele de rizomorfe. Acestea pătrund în profunzime, ajung la lemn, iar scoarța putrezește și se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dată de C. Rafailă și Maria Oprea în plantațiile viticole de la Comarna, Cotnari și Bucium din județul Iași, în anul 1982, iar ulterior și în alte podgorii din țară. Simptome. Butucii atacați prezintă creșteri vegetative slabe, comparativ cu cei sănătoși, lăstarii fiind mai mici și cu internodiile mult scurtate; frunzele sunt mici, deformate sau ușor răsucite, decolorate iar în cazul unui atac avansat apar arsuri pe marginea frunzelor (I. Mirică și col., 1989). Inflorescențele se dezvoltă normal până la înflorire, iar uneori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tratamentelor cu zeamă bordoleză care erau bune și împotriva rujeolei, cu produse organice. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, în primăvară sau la începutul verii, după a secetă prelungită urmată de o perioadă cu ploi în vară. Frunzele de la baza lăstarilor prezintă pete de culoare galbenă (la vițele cu struguri albi) sau pete galbene-purpurii (la vițele cu struguri roșii) asemănătoare întrucâtva cu petele untdelemnii produse de mană. Dispoziția acestor pete este însă caracteristică; de cele mai multe ori acestea sunt situate pe marginea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în jurul zonei de altoire sau aceștia se interpun între altoi și portaltoi, împiedicând sudura acestor două componente (C.Tică, 1990). Atacul început în serele de forțat poate continua și în școlile de vițe, ciuperca împiedicând dezvoltarea normală a frunzulițelor, a lăstarului și distrugând calusul ce sudează altoiul și portaltoiul. În plantațiile pe rod, sunt atacați ciorchinii, coardele și lăstarii ce prezintă lovituri mecanice (grindină sau răniri date de insecte etc.), miceliul și sporii constituind o puternică sursă de infecție a strugurilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Tică, 1990). Atacul început în serele de forțat poate continua și în școlile de vițe, ciuperca împiedicând dezvoltarea normală a frunzulițelor, a lăstarului și distrugând calusul ce sudează altoiul și portaltoiul. În plantațiile pe rod, sunt atacați ciorchinii, coardele și lăstarii ce prezintă lovituri mecanice (grindină sau răniri date de insecte etc.), miceliul și sporii constituind o puternică sursă de infecție a strugurilor spre toamnă. Atacul cel mai cunoscut de viticultori apare toamna, pe struguri, după ce se acumulează suficient zahăr în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
însă producția cu peste 40 %. În unele toamne secetoase, pe colinele expuse insolației, se constată același fenomen și în podgoriile din țara noastră, obținându-se astfel vinuri licoroase din soiurile: Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească ș.a. Atacul pe frunze și lăstari se întâlnește rar și nu prezintă importanță deosebită. Transmitere-răspândire. Din cercetările efectuate de C. Sandu-Ville, Al. Lazăr și M. Hatman (1960, 1962), rezultă că ciuperca se dezvoltă cu ușurință pe bobițele ce au o concentrație în zahăr cuprinsă între 14-22
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Eutypa lata, Cephalosporium sp. Prezența acestor patogeni în faza dinaintea uscării indică faptul că aceste microorganisme acționează ca “agenți pionieri” ai degradării, favorizând pătrunderea celor două specii patogene. Simptome. Primele simptome pot fi observate în preajma înfloritului, pe frunzele bazale ale lăstarilor care prezintă o îngălbenire (la soiurile albe) sau o înroșire (la soiurile roșii), între nerevuri, urmată de apariția unor arsuri marginale ale frunzei. De regulă, aceste simptome pot fi localizate pe o parte a butucului unde sunt răni mari de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe marginea limbului, astfel că întreaga frunză se brunifică și apoi cade. Boala evoluează rapid în verile calde și secetoase. Butucii aparent sănătoși se ofilesc brusc (apoplexie), în câteva ore sau câteva zile și frunzele se usucă începând de la vârful lăstarilor. Porțiunile uscate capătă o culoare cenușie albăstruie destul de caracteristică (Bernadette Dubos, 1985). În secțiune transversală prin butucii afectați, lemnul prezintă o arsură mai mult sau mai puțin limitată, în porțiunea centrală. În secțiune longitudinală, zona brună este sfărâmicioasă, de culoare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
numele de “. În Germania, boala este semnalată în anul 1961, în regiunea viticolă Palatinat. În România prima semnalare a excoriozei a fost făcută de C. Rafailă în anul 1970. Boala, provoacă pagube însemnate în multe podgorii din țară. Simptome. Pe lăstarii tineri se observă la începutul primăverii, pe primele internodii de la bază, răni brune, adesea eliptice, mai mult sau mai puțin unite, cu pete brun-întunecate sau negre, situate pe o parte a lăstarului sau uneori inelare. Lăstarii proveniți din muguri infectați
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
însemnate în multe podgorii din țară. Simptome. Pe lăstarii tineri se observă la începutul primăverii, pe primele internodii de la bază, răni brune, adesea eliptice, mai mult sau mai puțin unite, cu pete brun-întunecate sau negre, situate pe o parte a lăstarului sau uneori inelare. Lăstarii proveniți din muguri infectați au o creștere slabă, sunt mai scurți (mici), nu fructifică sau sunt total distruși dacă atacul este puternic. Muguri bazali existenți în zona albită de pe coardele atacate sunt distruși și nu mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din țară. Simptome. Pe lăstarii tineri se observă la începutul primăverii, pe primele internodii de la bază, răni brune, adesea eliptice, mai mult sau mai puțin unite, cu pete brun-întunecate sau negre, situate pe o parte a lăstarului sau uneori inelare. Lăstarii proveniți din muguri infectați au o creștere slabă, sunt mai scurți (mici), nu fructifică sau sunt total distruși dacă atacul este puternic. Muguri bazali existenți în zona albită de pe coardele atacate sunt distruși și nu mai pornesc în vegetație. Tipul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se mai pot observa pete brun întunecate, uneori negricioase, în dreptul cărora scoarța crapă, când acestea au dimensiuni relativ mari (aspectul cel mai frecvent) și sub formă de crăpături longitudinale, cu marginile de culoare brun întunecată. În cursul verii, la unii lăstari, baza se îngroașă anormal și se produce o ștrangulare a zonei de prindere pe coardă, lăstarii devenind foarte fragili, rupânduse ușor sub acțiunea vântului sau în timpul efectuării lucrărilor manuale sau mecanice; pot fi observate răni de culoare brună străbătute de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dimensiuni relativ mari (aspectul cel mai frecvent) și sub formă de crăpături longitudinale, cu marginile de culoare brun întunecată. În cursul verii, la unii lăstari, baza se îngroașă anormal și se produce o ștrangulare a zonei de prindere pe coardă, lăstarii devenind foarte fragili, rupânduse ușor sub acțiunea vântului sau în timpul efectuării lucrărilor manuale sau mecanice; pot fi observate răni de culoare brună străbătute de dungi longitudinale și transversale care dau acestor petei aspectul unei "tablete de ciocolată”, întâlnite în special
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fructificațiile cu spori ale ciupercii. Albirea se datorește pătrunderii aerului în spațiile dintre celulele scoarței afectate, ce prezintă un început de descompunere. Frunzele pot fi atacate la nivelul cozilor sau al nervurilor principale și prezintă răni negricioase, asemănătoare celor de pe lăstari, sunt mai mici, de culoare verde-gălbuie sau decolorate, cu pete circulare sau neregulate de la 23 mm până la 1 cm în diametru, brun-negricioase în centru. Frunzele atacate se răsucesc de-a lungul nervurilor iar petele brune pot fi observate uneori și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în diametru, brun-negricioase în centru. Frunzele atacate se răsucesc de-a lungul nervurilor iar petele brune pot fi observate uneori și de-a lungul nervurilor secundare. Frunzele puternic atacate se veștejesc și cad, dar cozile rămân în general fixate pe lăstari (fig. 193). Codițele inflorescențelor sunt uneori atacate și pe acesta se formează răni identice celor de pe lăstari, care duc la uscarea ciorchinilor. Uneori, în timpul verii, la butucii puternic atacați, lăstarii cu frunze și ciorchini se ofilesc și mor. Transmitere răspândire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fi observate uneori și de-a lungul nervurilor secundare. Frunzele puternic atacate se veștejesc și cad, dar cozile rămân în general fixate pe lăstari (fig. 193). Codițele inflorescențelor sunt uneori atacate și pe acesta se formează răni identice celor de pe lăstari, care duc la uscarea ciorchinilor. Uneori, în timpul verii, la butucii puternic atacați, lăstarii cu frunze și ciorchini se ofilesc și mor. Transmitere răspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul, fie prin fructificațiile cu spori prezente în scoarța albită
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
veștejesc și cad, dar cozile rămân în general fixate pe lăstari (fig. 193). Codițele inflorescențelor sunt uneori atacate și pe acesta se formează răni identice celor de pe lăstari, care duc la uscarea ciorchinilor. Uneori, în timpul verii, la butucii puternic atacați, lăstarii cu frunze și ciorchini se ofilesc și mor. Transmitere răspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul, fie prin fructificațiile cu spori prezente în scoarța albită a coardelor atacate, fie prin miceliu de rezistență localizat în muguri (P. Galet
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în primăvara următoare, când timpul este umed sau ploios, ele elimină cordoane gelatinoase (cirri) de culoare crem, ce conțin numeroși spori (Y. Bugaret, 1984). Sub acțiunea ploilor cordoanele se desfac și sporii sunt proiectați de picăturile de apă pe tinerii lăstari, unde germinează și produc infecții, dacă temperatura este superioară valorii de 8șC și dacă timpul de umectare este suficient de îndelungat 13 ore. (P. Galet, 1991). Prevenire și combatere Una dintre principalele măsuri de prevenire a bolii o constituie igiena
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt evidente imediat după infecție, ci mai târziu, când se observă declinul plantelor atacate. În prima parte a verii, aceste plante prezintă o încetinire a dezvoltării frunzelor și arsuri marginale ale limbului. În mijlocul verii, are loc o ofilire bruscă, frunzele, lăstarii și ciorchinii se usucă și rămân pe plantă până târziu, iar boabele se zbârcesc. Boala este o traheomicoză (ofilire datorată ciupercii care astupă vasele conducătoare); ciuperca dezvoltă un miceliu abundent, albicios la început, apoi de culoare brună, pe care se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
capătă în final o colorație albcenușie (fig. 206). Ciuperca parazitează în condiții de secetă atmosferică, adică atunci când plantele transpiră puternic. Organele parazitate se brunifică așa încât frunzele se usucă, florile nu se deschid sau au petalele mici, pătate, fără valoare comercială. Lăstarii parazitați sunt debili și în cursul iernilor geroase vor pieri. Transmitere-răspândire. În timpul vegetației, ciuperca se răspândește prin sporii duși de curenții de aer, infecțiile fiind mai frecvente atunci când temperatura este de 26-27o și frunzele transpiră puternic. De la un an la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Rugina trandafirilor Phragmidium mucronatum Această rugină este cunoscută din secolul trecut și este descrisă pe toate speciile sălbatice ale genului Rosa. În România a apărut încă din anul 1891. Simptome. Ciuperca infectează toate organele aeriene ale trandafirilor: frunze (tinere, mature), lăstari, pedunculi florali și muguri. În primăvară pe partea inferioară a frunzelor bazale, ale soiurilor sensibile dar și pe măceș, apar pete circulare galbene-portocalii de câțiva milimetri în diametru pe care se observă niște cupe (ecidiile). În dreptul acestor pete, pe fața
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de decolorare în dreptul cărora pe fața inferioară, apar mai întâi grupuri mici, galbene, de spori de vară și apoi grupuri negre, prăfoase, de spori de rezistență. Atacul puternic de rugină duce la desfrunzirea înainte de vreme a plantelor și la sensibilizarea lăstarilor care vor degera peste iarnă și se vor usca. Plantele atacate prezintă un număr redus de flori, iar fructele formate cad foarte timpuriu (fig. 208). Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii în cursul perioadei de vegetație este asigurată de sporii de pe primele frunze
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cad foarte timpuriu (fig. 208). Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii în cursul perioadei de vegetație este asigurată de sporii de pe primele frunze, dar mai ales de sporii de vară (uredospori). De la un an la altul ciuperca rezistă sub formă de miceliu în lăstari și sub formă de spori de rezistență (teliospori). Prevenire și combatere. De la plantele puternic atacate se taie lăstarii împreună cu frunzișul atacat, organe ce vor fi strânse și arse. Se recomandă udarea prin brazde pentru a evita umectarea prelungită a frunzelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
primele frunze, dar mai ales de sporii de vară (uredospori). De la un an la altul ciuperca rezistă sub formă de miceliu în lăstari și sub formă de spori de rezistență (teliospori). Prevenire și combatere. De la plantele puternic atacate se taie lăstarii împreună cu frunzișul atacat, organe ce vor fi strânse și arse. Se recomandă udarea prin brazde pentru a evita umectarea prelungită a frunzelor ce favorizează instalarea ciupercii. Trandafirul va fi plantat la distanțe care să asigure o bună aerisire a rozariului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]