2,010 matches
-
În Împrejurări când ar trebui și când ai putea să iei o atitudine fermă, pentru a schimba În bine o stare de lucruri, este o dovadă nu numai de egoism sau de indolență În raport cu sine, dar și o probă de lașitate spirituală. Μ Starea de fericire exprimă, de fapt, În lumea umană mai mult o stare de conștiință decât una pur afectivă: resimțim fericirea pe măsură ce ne știm mai buni, mai drepți, mai generoși În raporturile cu semenii noștri. Μ Răul poate
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Desigur, acest filosof al moralei avea În vedere, În primul rând, descoperirea adevărului moral, cu aspect mustrător: când, de exemplu, descoperi că te-ai Întristat - și nu te-ai bucurat - aflând de succesul de moment al unui semen; că, din lașitate, ai lăsat ca un adevăr știut de tine să nu fie descoperit; că, din orgoliu, ai acceptat nenumărate lingușiri la adresa ta etc., nu poți să nu te retragi, până la urmă, Într-o stare de autocompătimire sau chiar de silă față de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
trecut ceva vreme de când acolo catolicii au uitat că sunt creștini. Toate acestea nu surprind însă, și vom vedea de ce. Dar până și „minorii” (adică cei care au „o putere mai mică”) primesc cu rezervă, cu scepticism și cu o lașitate evazivă mesajul lui Pannella; de exemplu, așa-zișii „catolici ai lui nu” sau progresiștii mai liberi (care îl susțin pe Pannella numai la nivel „individual”, niciodată ca reprezentanți ai unor partide sau grupuri). Te va surprinde foarte tare, cititorule, să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nemulțumirea cu privire la explicațiile lui Freud, bazându-se excesiv pe bunul-simț; pe de altă parte, indică în Freud principalul vinovat de instituirea homosexualității ca „anomalie” față de o „normalitate” - cea a societății burgheze - acceptată de Freud în mod pasiv și poate cu lașitate. Mie nu mi se pare corect. Când spune „normalitate” (care este întotdeauna un rezultat formal și schematic), Freud înțelege în principal „normalitatea” ca un ordo naturae ce nu cunoaște întreruperi în istorie și în diferitele societăți. Chiar și în societățile
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
au trimis aici. Ar fi fost mai uman. Dar se vede că ne e dat să ne zvîrcolim În spasme, și nu un minut, ca la zid, ci luni și ani, Dumnezeu știe cît”; „De ce nu ne scurtăm chinurile? E lașitate sau e măreție În putința și voința de-a străbate greul? Și pînă la urmă Îl vom străbate? Poate că toate acestea vor face din noi oameni și În alte vremuri vom ști să prețuim binele”; „De ce mai trăim”; „SÎnt
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Astfel, dacă înainte de accident eroul era un tânăr actor arătos, talentat, ovaționat, obișnuit cu lauda și admirația, ușor superficial, ajungând să nu mai prețuiască sentimentele adevărate, în orice caz „băiat simpatic”, în momentul-cheie se dovedește un ins fricos, de o lașitate dezgustătoare, gata să arunce vina pe umerii oricui, numai ca el să poată scăpa. Dialogul sprinten, replicile vioaie fac din această piesă, ca și din celelalte inspirate din contemporaneitate, agreabile lucrări dramatice cu priză la public, în pofida unei recuzite convenționale
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
Cu o turnură confesivă, nuvelele lui I., unde tristețea e destrămată când și când de un surâs, sunt brodate în jurul sentimentului iubirii. O iubire care, parcă sub semnul unei fatalități, nu se împlinește niciodată. Inhibiția ciudată a bărbatului, crispările și lașitățile lui, ambigua fluiditate a sufletului feminin, capricios și uneori de neînțeles, provoacă această irezolvabilă criză. În pofida unor clipe de exaltantă amăgire, sentimentul final este acela de regret, părerile de rău luând o tonalitate de fină elegie. Intuiția psihologică a prozatorului
IONESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287586_a_288915]
-
în pasionantele sale monologuri interioare, spiritul unei iubiri a cărei puritate își are rădăcinile în dorința impetuoasă de adevăr. Spirit justițiar, pentru ea actul de reabilitare a numelui profesorului este singurul lucru normal într-o lume deformată de frică și lașitate. Adevărata măsură a talentului scriitoarei este dată de volumul de proză scurtă Cursiv de septembrie (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara), ale cărui povestiri și schițe pun în lumină o sensibilitate feminină barocă, pluriformă și neliniștită, ce recunoaște în modurile
IORDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287602_a_288931]
-
De o manieră primitivă, omul medieval din secolele la care ne referim supunea examenului, alături de limbă, armele, părul, mirosul sau mărimea corpului, înfățișarea, manierele (străinului îi era reproșată deseori înfumurarea), privirea, îmbrăcămintea și mâncarea, datinile, conduita în timpul luptelor (cruzimea sau lașitatea), calitățile personale (lăcomia sau duritatea). Întotdeauna se relevă o opinie foarte bună despre propria comunitate, popoarelor din jur rezervându-li-se, dimpotrivă, o condiție modestă 17. Să vedem cum erau văzuți ungurii, cehii și polonezii de străini și ce opinii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
către un prieten îndepărtat, la 20 de ani de la Schimbarea la față a României. Răzvrătirea generației lui eșuase, iar România supraviețuia sub tirania bolșevică, în anii „obsedantului deceniu“, adică ai preaplinului umilințelor. Se acumulaseră, între timp, atâtea umilințe și atâtea lașități. Zestrea noastră istorică se „îmbogățise“ cu aceste noi achiziții. Mai puteam spera în „tresăriri“ istorice, altele decât cele efemere? Nu, credea Cioran, la sfârșitul anilor ’50, întrucât „neavând șansa de a fi opresori, nu o putem avea • Emil Cioran, Schimbarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
își ia jugul, care își acceptă răul sau, mai degrabă, îl urmărește“23. Au deprins elitele intelectuale românești, în anii regimului comunist, să suporte măcar cu înțelepciune ceea ce nu puteau schimba? Violenței regimului, intelectualii i-au răspuns diferențiat: unii cu lașitate, alții cu viclenie și, în fine, alții cu tăcerea. Lașitatea, cu deosebire, a făcut o nemeritată carieră. Nume prestigioase ale intelighenției s-au înregimentat entuziast, ori numai după un scurt interludiu. Lista lor, din nefericire, este generoasă. Viclenia a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
îl urmărește“23. Au deprins elitele intelectuale românești, în anii regimului comunist, să suporte măcar cu înțelepciune ceea ce nu puteau schimba? Violenței regimului, intelectualii i-au răspuns diferențiat: unii cu lașitate, alții cu viclenie și, în fine, alții cu tăcerea. Lașitatea, cu deosebire, a făcut o nemeritată carieră. Nume prestigioase ale intelighenției s-au înregimentat entuziast, ori numai după un scurt interludiu. Lista lor, din nefericire, este generoasă. Viclenia a fost o metodă care a făcut, la rândul ei, epocă. Purtătorii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
publică sau autodemascare), a fost aplicat și la nivelul Întregii populații a României comuniste, ai cărei locuitori fie trebuiau să se ferească unii de alții pentru a nu fi „demascați”, fie „demascau”, adică practicau delațiunea (din zel, din frică, din lașitate, din oportunism). Cum orice regim comunist - deci și cel din România (care, În plus, imita asiduu modelul sovietic) - Își propusese crearea „omului nou” (pe care analiștii fenomenului l-au văzut ca pe un homuncul), acest lucru s-a petrecut mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ar fi cel al colaboratorilor activi cu regimul. Mă gândesc la cei care, fără a crede, precum cei din prima categorie, În idealurile fluturate de regim, Își pun condeiul În slujba acestuia, Își oferă serviciile din oportunism sau poate din lașitate, sau lichelism. Ei devin niște colaboratori voluntari, care exploatează situația pentru a dobândi avantaje, putere etc. Corneliu Vadim Tudor este un bun exemplu În acest sens. O a treia treaptă sunt colaboratorii pasivi, cei care se lasă Înregimentați de sistem
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
activă. Termenul rezistență nu trebuie să ne servească drept o formă retroactivă de răscumpărare interioară. Riscul este ca, declarându-mă un rezistent prin cultură, când de fapt am fost doar un supraviețuitor, să Îmi ascund și să Îmi Înnobilez o lașitate de care mă simt vinovat. Cornel Vâlcu: Eu cred că sunt două modalități de atestare și o confundăm pe una cu cealaltă. Corin salută acest text pentru că el este scris obiectivist. Noi punem o groază de Întrebări Sandei, care ne
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imaginea „nivelatoare la superlativ” a exilului, pe care Încerca să o reajusteze Laurențiu Ulici În timpul colocviului amintit, nu este mai mult rezultatul conștiinței Încărcate ( În sens de schlechtes Gewissen ori mauvaise conscience) a intelectualului român rămas În țară, ale cărui „lașitate” și „compromisuri” Îi erau constant opuse „curajul” și „martiriul” celor din exil. Realitatea, spunea atunci Laurențiu Ulici, era de fapt mult mai nuanțată. După o numărătoare făcută de el, scriitorii care au părăsit România au fost de cinci ori mai
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de literatură, adică al unei școli de partid menite să formeze un intelectual de tip nou, Goma denunță sistemul represiv ca fiind constitutiv societății comuniste. Martor și purtător de cuvânt al celor care „tac”, considerați incapabili din frică sau din lașitate să se revolte și să-și descrie calvarul, Goma a fost comparat cu Soljenițin. Descalificarea morală a unei părți a victimelor represiunii din prima perioadă nu mai era luată În seamă. Anticomunismul lui Goma era inițial doar o formă de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
literare din țară”, „Sub zodia ipocriziei”, „Insectar”, „Curtenii de stil vechi” - sunt denunțate, sub semnătura Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, a lui Horia Stamatu, Paul Goma, Dorin Tudoran ș.a., tot mai vizibilele „vicii” ale vieții literare românești, de la lașitate la „evazionism” și duplicitate, de la „orchestrarea imposturii” la plagiat și sfidare, de la trecerea sub tăcere a aspectelor neconvenabile la festivismul degradant, regimul comunist făcându-și „din excesul de comemorări și ceremonii un fel de normă și de fanfară” (Virgil Ierunca
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
unui sistem de viață [...] adaptarea are un sens activ, presupune o voință de transformare”. Atrage în modul cel mai serios atenția că „adaptibilitatea e o sabie cu două tăișuri! Ea poate însemna evoluție, inteligență, finețe, suplețe, progres, după cum poate însemna lașitate, duplicitate, șiretenie, superficialitate. În ea se găsesc conținute virtual și posibilitățile de progres, și de decadență. Totul va depinde de directiva culturală, socială și morală care va fi imprimată poporului de conducătorii săi. Destinul care ne așteaptă e astfel dublu
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
I. Becescu, G. Bacovia (Panorama), I. C. Popescu-Polyclet. De rubrica „Viața teatrală” se ocupă Ion Carp, de „Ecouri” Ion Caracostea, iar de eseistică și istorie literară C. Al. Ionescu-Caion, autor al articolelor G. Bacovia, Poezia cea nouă românească, Georges Sorel și lașitatea burgheză, Antiromantismul și Pierre Lasserre. Se publică traduceri din Maurice Maeterlinck, Jean Moréas, José Maria de Hérédia și Paul Bourget. Majoritatea celor care scriu la R. aparțin pleiadei de poeți trecuți prin cenaclul macedonskian și promovează simbolismul, G. Bacovia fiind
RODICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289293_a_290622]
-
Marghiloman, R. își reia apariția după încetarea războiului. Cu articole colaborează în primii doi ani Ion Agârbiceanu (Balaurul cu nouă capete, În suferința de azi, O țară și un popor), B. Delavrancea (Anglia nu minte, Rușii), Ion Minulescu (Aroganță și lașitate), E. Lovinescu, Corneliu Moldovanu (În cetatea profetului, My Country), Carol Ardeleanu ș.a. Mihail Sadoveanu contribuie aproape număr de număr cu texte de o mare diversitate: povestiri despre întâmplări de pe front (Ordonanța, Dulham, O afacere încurcată, Mandache sacagiul), reportaje de război
ROMANIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289343_a_290672]
-
instanță, un gest politic - Ștefan Rohia, un licean utecist, arborase, în timpul ocupației horthyste, în semn de protest, tricolorul românesc pe coșul unei cărămidării dintr-un orășel nord-transilvănean - tinde a se motiva ca o răscumpărare, în ordine morală, a clipelor de lașitate care duseseră la o „imperceptibilă decădere din bărbat în bărbat” a unui neam. Personajul central pare a fi, astfel, ispitit să compenseze lipsa de demnitate a celor care își trimiseseră cândva nevestele în brațele unui fantomatic strămoș voievodal, ahtiat să
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
lui Barbu Delavrancea, înfățișând Moldova după „apusul de soare”. În prima piesă a trilogiei lui Delavrancea era proiectată Moldova măreață a lui Ștefan, pe când Letopiseți transpune scenic o Moldovă tragică. În mijlocul ambițiilor deșarte, al veninoaselor rivalități meschine și al marilor lașități, Ion-Vodă este mistuit de conștiința netrebniciei în care țara lui Ștefan cel Mare se cufundă tot mai adânc. Suflet incandescent, patriot dârz, domnul este stăpânit de o neșovăitoare hotărâre de a restitui Moldovei slava și mândria ei de odinioară. Ca
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
compozițional și stilistic, Adio, Europa! este totuși aproape transparent în ceea ce privește mesajul antitotalitar. Fostul aderent la ideile stângii radiografiază în spațiul ficțiunii o lume ce nu mai are nimic în comun cu principiul egalității oamenilor, făcând să prolifereze halucinant minciuna și lașitatea, impostura și nedreptatea. Radiografia este dublată frecvent de caricatură, de portretul îngroșat și vitriolant: personajele negative (frații Tutilă, Osmanescu, Ilderim, Caftangiu și ceilalți) sunt deformate plastic, memorabil, de mâna prozatorului. Dar ceea ce sugerează și întărește scriitorul este răul sistemic al
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
sînt și arabii - au ajutat tocmai ca vechea cultură să se păstreze, atît cît s-a putut păstra". Ce să mai zicem? Nu ne rămîne decît a ne exprima gratitudinea față de dogmatici. Și aceasta pentru a nu da dovadă de... lașitate: "Nu vreau să fac propriu-zis comparații, cît să sugerez ideea că a nega o epocă pentru că nu îți convine să o cunoști nu este atît un act de curaj, cît unul de lașitate". "Curajul" lui Beniuc e într-adevăr salutar
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]