1,533 matches
-
îmi dau seama că sunt intr-un beci... mai exact, beciul casei bunicii mele. Analizez cu privirea fiecare colțișor și tocmai când vreau să ies ceva îmi atrage atenția. E un cufăr maroniu, lăcuit, de care parcă stă spânzurat un lacăt. Îl deschid cu grijă și îmi atrage atenția o carte veche și prăfuită. O iau în mână și dau să o deschid. Nu apuc să văd ce se ascunde între coperțile de piele pentru că cineva mă trezește. E mama cu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
potrivit și am coborât în beci. Aici am avut o senzație de „deja vu”. ”Hmmm, eu am mai fost aici!”. Exact ca în vis am analizat cu privirea toate cotloanele și am găsit cufărul maroniu, lăcuit și protejat cu un lacăt auriu. L-am deschis încet și am găsit ceea ce eu credeam că e o carte. Am deschis-o cu emoție și curiozitate și am fost foarte surprinsă să descopăr ca așa zisa carte era de fapt un album. L-am
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
în acel palat poate fi fericită. Zmeul puse o armată de balauri să construiască un palat identic cu cel al împăratului. În trei zile, a fost terminat, doar că ferestrele și ușile erau vizibile doar pentru ochii viețuitoarelor magice, iar lacătele de la uși puteau fi descuiate cu o baghetă fermecată pe care zmeul o ținea tot timpul asupra sa. În acel timp împăratul și soția sa au devenit cei mai triști oameni de pe fața pământului și au promis celui care le
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
năzbâtii, zâmbete, voie bună și din când în când la lectura care îi învață să deosebească binele de rău și adevărul de minciună. Cu trecerea timpului copilul bate sfios la Ușa Adolescenței, o ușă mare, legată cu nenumărate lanțuri și lacăte care vor putea fi deschise doar dacă copilul va fi în stare să treacă peste toate obstacolele dificile ale acestei perioade. De îndată ce toate lacătele vor fi deschise, copilul va putea păși Pragul Adolescenței, iar aici va fi lovit de un
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
trecerea timpului copilul bate sfios la Ușa Adolescenței, o ușă mare, legată cu nenumărate lanțuri și lacăte care vor putea fi deschise doar dacă copilul va fi în stare să treacă peste toate obstacolele dificile ale acestei perioade. De îndată ce toate lacătele vor fi deschise, copilul va putea păși Pragul Adolescenței, iar aici va fi lovit de un vânt puternic și înghețat, iar în cele din urmă, se va întâlni cu realitatea și va deveni matur. Din, momentul în care va bate
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
s-ar putea dărâma. Alegerile tale inocente sunt influențate foarte mult și de prieteni. De aceea, trebuie să ai mare grijă la alegerea anturajului , deoarece un prieten adevărat se găsește foarte rar. După ce copilul trece prin aceste momente, lanțurile și lacătele Ușii se spulberă, iar copilul se transform în adult și este lovit de realitatea care nu este întotdeauna plăcută! Deci, bucurați-vă de copilărie și adolescență cât mai aveți timp, iar dacă ați trecut de această perioadă, scormoniți-vă bine
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Rahela s-a dus în sat și i-a povestit Innei ce se întâmplase. Inna i-a spus povești despre pasiune și plăcere și a dus-o pe Rahela în coliba ei și i-a arătat cum să-și descuie lacătele trupului. Când Iacob a găsit-o pe Rahela la copacul lor cunoscut, ea l-a blestemat cu toată gura, l-a făcut hoț și ticălos, un diavol și un porc care a intrat cu de-a sila în turmă, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ciocane. Locul cu pricina era departe, ne-am dus deci cu două biciclete, eu stăteam în spatele lui Zsolt, pe portbagaj, iar Jancsi în fața lui Csabi, pe cadru. Gardul era destul de înalt, dar pe marginea de sus a porții zăvorâte cu lacăt nu era sârmă ghimpată, așa că Jancsi a venit cu ideea să sprijinim una dintre biciclete de poartă ca, suindu-ne pe șaua ei, să putem escalada gardul, și într-adevăr n-a fost prea greu, dar abia ajunși, toți patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
-ne pe șaua ei, să putem escalada gardul, și într-adevăr n-a fost prea greu, dar abia ajunși, toți patru, dincolo de gard, Zsolt ne-a spus că am fost fraieri, fiindcă ar fi fost mai bine să dăm jos lacătul cu ciocanul și să fi luat și bicicletele cu noi, dar Jancsi a spus că acum e totuna, important e că, în sfârșit, suntem înăuntru și nu mai trebuie să ne fie frică de nenorociții ăia de câini. Basoreliefurile mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
intrare, și am văzut că, într-adevăr, magazinul era ticsit de lume, și înăuntru, printre rafturi, la fel ca și afară, se călcau unii pe alții în picioare. Tanti Ani a pus lădițele jos, a scos din buzunarul halatului un lacăt mare și ruginit, a trântit repede ușa magazinului, apoi, cu o mișcare rapidă, a tras zăvorul și a pus lacătul, după care s-a aplecat, a ridicat lădițele și a început din nou să-mpingă, în dreapta și-n stânga, oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
afară, se călcau unii pe alții în picioare. Tanti Ani a pus lădițele jos, a scos din buzunarul halatului un lacăt mare și ruginit, a trântit repede ușa magazinului, apoi, cu o mișcare rapidă, a tras zăvorul și a pus lacătul, după care s-a aplecat, a ridicat lădițele și a început din nou să-mpingă, în dreapta și-n stânga, oamenii, repezindu-i între timp, s-o lase să treacă, s-o lase, că are treabă, ei, și atunci, deodată, muncitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
nu m-am mai dus înapoi, am rămas în mijlocul străzii, uitându-mă doar la ce se întâmplă. Nu i-am văzut nicăieri nici pe muncitorul de la uzină, nici pe tanti Ani, toți năvăliseră spre ușă, vreo patru-cinci trăgeau de ea, lacătul zăngănea tot mai urât, și atunci am văzut cum un alt muncitor își face loc prin mulțime, strigând că nu așa se procedează, o să le arate el cum trebuie procedat, și s-a aplecat și a smuls cu amândouă mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
au ridicat-o și, făcându-i vânt, au zvârlit-o cât colo, ușa a aterizat în fața mea, pe trotuar, din rama lată de metal, vopsită în albastru, cioburile plouau cu zgomot pe asfalt, iar la capătul zăvorului ruginit am văzut lacătul tot ferecat. Știam că ar fi trebuit s-o iau din loc, mi-am adus aminte cât mă rugase mama să nu dau de bucluc, cu toate astea, am rămas acolo să mă uit, m-am tras de-o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
repede cheile de pe policioară și am ieșit tiptil pe casa scărilor. Am coborât scările cenușii, pline de crăpături, despre care emiteam adesea păreri prăpăstioase în cazul producerii unui cutremur, și am ajuns în fața ușii de la beci. Am descuiat ca grijă lacătul mare și l-am luat cu mine. Mi-era teamă ca vecinii să nu vadă beciul descuiat și să fie buni cetățeni, cum se mai întâmplase anul trecut, când am rămas închis la Platon și mi-a spus atâtea povești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
așa că le lăsaseră pe culoar. În beci era o atmosferă plăcută, iar praful de pe jos era gros și răcoros, așa încât dacă te descălțai și scormoneai un pic cu piciorul gol ai fi zis că stai într-un pârâiaș. Am apucat lacătul ușii noastre și am căutat în mănunchiul de chei. Ar fi trebuit să fie una puțin îndoită, fiindcă era o mică problemă cu lacătul și trebuia să te cam opintești. În sfârșit, am găsit-o și am descuiat. A mers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
scormoneai un pic cu piciorul gol ai fi zis că stai într-un pârâiaș. Am apucat lacătul ușii noastre și am căutat în mănunchiul de chei. Ar fi trebuit să fie una puțin îndoită, fiindcă era o mică problemă cu lacătul și trebuia să te cam opintești. În sfârșit, am găsit-o și am descuiat. A mers mult mai ușor decât m-am așteptat și am pus asta în seama bunei dispoziții a lui Platon, care putea, aparent, să facă asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
acorda în general, cu atât mai puțin de față cu alte persoane. Pe curând, îmi zise el. Când vei fi singură, adăugă el, săgetându-l cu privirea pe Hugo. Traversă camera și deschise ușa de la intrare. Nu uita să pui lacătul după ce pleacă el, îmi zise Hawkins, trântind bara de fier care se lăsa de-a latul ușii. Nu poți știi niciodată. O să-i aduc chiar eu aminte, mâine dimineață, inspectore, zise Hugo cu dulceață în glas. Îmi pare rău, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
M-am gândit imediat la Hugo și am împins cornul din fața mea, cu repulsie, de parcă ar fi fost cumva vreo legătură între cele două situații. Nimeni nu adusese vorba de Hugo; știau cu toții că ne certasem. — Dar cine a pus lacătul pe cablul Tabithei dacă n-a fost Violet? insistă Fisher. Nu știu, minții eu. Dar sunt aproape sigură că n-a fost decât un incident izolat. Adică nu cred că trebuie să te temi că se va repeta, MM. —De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
o fac să plătească pentru că s-a purtat ca o scorpie. A fost pur și simplu un impuls. Și tu mai lucraseși înainte la trapez, la circul acela. Deci nu-ți era frică de înălțime și știai cum să prinzi lacătul. — Am greșit când ți-am spus că am lucrat la trapez, recunoscu Sophie. Imediat după ce ți-am spus-o mi-am dat seama ce însemna lucrul acesta. Mi-a luat mâna, implorându-mă din priviri. Rămâne secretul nostru, da? Promit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
la Milano, după ce oferise o descriere scrisă a celor doi bărbați, unul foarte Înalt și unul cu barbă, atât companiei de asigurări, cât și poliției. Se părea că intraseră prin efracție În palazzo, căci Încuietorile de la ușa laterală fuseseră forțate, lacătul care Închidea un grilaj de metal fusese tăiat. Deși Brunetti nu vorbise cu Viscardi, discuția sa cu Vianello și Fosco ajunsese ca să-l convingă că nu avusese loc nici un jaf, ei bine, nu un jaf Îndreptat spre altceva În afară de banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
regatul uitării. Dar iar răsăritul din plinu-i clondir Îi picură solului viață, Eu iar îmi desfac aripi largi de safir Să simt strălucirea măreață. Ești visul pierdut, închis în emoții, Eu sunt măruntul și trist cerșetor, Ce bate tăcut în lacătul porții De după care te-ascunzi zâmbitor.
Sacrificiul uman. In: ANTOLOGIE by Cherbel Lavinia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/249_a_525]
-
au trecut prin această perioadă. Alegerile inocente sunt influențate foarte mult și de prieteni. De aceea, trebuie să am mare grijă în alegerea anturajului, deoarece un prieten adevărat se găsește foarte rar. După ce copilul trece prin aceste momente, lanțurile și lacătele se spulberă, iar copilul se transformă în adult și este lovit de realitatea care nu este întotdeauna plăcută! Mă simt singur și neajutorat când mă gândesc că vor veni și acele clipe... Până atunci, pot doar să visez, să alunec
Trebuie să devin adult?. In: ANTOLOGIE:poezie by Vlad-Ionuţ Gabor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_677]
-
de 9). Dintre acestea, circa 30-35% sunt făcute la mână; unelte de os și metal: străpungătoare os (20), cuțite (10), vârfuri de săgeți (8), seceri (4), cosoare (4) și câte un exemplar de săpăligă, otic, topor, foarfec, ac, cui, verigă, lacăt (fragmentar) și un cârlig de undiță; obiecte de port din os, lut, piatră, fier, bronz și argint: catarame (6), mărgele din os și lut (2) și câte o aplică, inel, ac, brățară, cercel și cruciuliță (ultima din piatră); obiecte diverse
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și Încă le cunoaște, meșteșuguri necesare la Îndepărtarea micilor necazuri, din care-l scotea, pe fiecare Împotmolit: cu o priză, cu o garnitură, cu un robinet, cu un televizor, cu o ușă, cu un geam, cu o poartă, cu vreun lacăt, cu vreo sapă ruptă, sau vreun topor știrb sau neascuțit, mă rog, cam cu de toate. Ca, de altfel, și În prezent. Pe când, Gugu Porumbaș - pe atunci arbitru de fotbal, director al Alimentației publice a județului și patron de hotel
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
timp, era bineînțeles închisă, aș spune chiar ferecată. Cineva nu avusese încredere în vechiul ei mecanism de închidere, mult prea fin, funcționînd pe bază de cheie, și prin urmare securizase cele două aripi ale porții cu un lanț și un lacăt. Din exces de zel, sau poate întrucît lanțul fusese prea lung, omul îl înfășurase de mai multe ori în jurul celor două vertebre exterioare ale batantelor, acolo unde se întîlneau cele două aripi ale porții, trecîndu-l și peste clanță și peste
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]