28,201 matches
-
pleacă pentru totdeauna și care, de la fereastra trenului, face semne sfioase de rămas bun), îi dădeau mai curând senzația de melancolică odihnă pe care o simte copilul când își pune capul în poala mamei, închizându-și ochii încă plini de lacrimi, după ce s-a trezit dintr-un coșmar. „Pace.” Da, cu siguranță asta era, poate numai asta, tot ce-i lipsea acelui om, s-a gândit el. Dar de ce oare îl văzuse înmormântat în Capitán Olmos, și nu în Rojas, satul
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
constituie Impresia finală a poetului este în voie, zboară prin universal uman, de adevăratul izvor al liricii liedurilor „insuportabilă”: „că fiecare sânge/ își la pământ la cer, de la viciu la baciene. Ca și în alte poeme, în desface încheieturile/ până la lacrimi ” înțelepciune și găsește prilej de emoții „Lieduri”, George Baciu se bazează pe (strofa e.). Nu știu ce înțeleg cititorii, dar poetice și de meditație: „Dincolo de aforisme lirice, originale cugetări eu remarc tristețea poetului că argument e viața, singura întâmplare exprimate într-o
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
pleoapa căzută a istoriei/ etc.), precum și cuvintele cheie, folosite morale cu puterea cuvântului... peste mâinile întinse/ căutând drumul” ca simboluri poetice ( faptele, drumul, În partea a doua a cărții „Gânduri (Prezent, p.56). Poetul caută să impună memoria, trecerea, sânge, lacrimi). de la Marginea Lumii”, poetul George vestigi i le istoriei prin ruinele Folosind o expresie a marelui filolog Baciu își concentrează imaginația prezentului. Folosește verbul la timpul estetician T. Vianu, putem spune că și creatoare într-un miraj de perle, de
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
poeziei pentru că sigur introspectează propriile sale stări destinul poporului. Potcoviți-o cu nu vom reuși. De aceea, încheiem cu sufletești, prin imagini artistice potcoave de aur !” În spiritual celor doi spusele poetului-filozof L. Blaga: „în fața încântătoare: „M-am strivit de lacrima mari înaintași, pentru vindecarea de unui adevărat mister, datoria noastră nu ta,/ mi-am mângâiat nisipul/ din pustiul „buruiana sălbatică”, ce năpădește este să-l lămurim, ci să-l adâncim așa tâmplei/ în clipele atârnate în copaci/ și astăzi tot
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
piatră,/ gustându-mă cu tine ” (Lieduri, căutarea „memor ie i în sensu l pentru templul meu”). Probabil că XIX, p.52) În aceste versuri apare gramatici i”, pentru valorif icarea acesta este și țelul poetului George imaginea poetului strivit de lacrima tezaurului de limbă moștenit. Prin Baciu, de a adânci și mai mult „misterul” iubirii, metaforă care impresionează și simboluri semnificative, poetul sporește poeziei sale. Să-l ajute Dumnezeu ! 41
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
de concrete, pe care memoria vorbitorilor a uitat-o. Cu patru exemple luate la întîmplare, cine deschide DEX-ul va afla că splina este un organ spongios, că palma este partea dinăuntru a mîinii, că sepultura este îngropare și că lacrimile sunt secreția glandelor din vecinătatea ochiului. Dacă același cititor va deschide volumul lui Isidor, va afla că splina (splen) e forma prescurtată a lui supplementum (supliment), ceea ce înseamnă că, fiind un organ situat în partea opusă ficatului, este suplimentul menit
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
abdomen (p. 85). Va afla că „palma“ este numele pe care mîna cu degetele întinse îl primește grație asemănării cu ramurile palmierului (palma), iar „sepultura“ vine din sine pulsu, din „lipsa de puls“ a celui îngropat (p. 103). Cît despre lacrimi (lacrimas), ele provin din laceratio mentis, din „rănirea minții“ a cărei expresie ia forma lacrimilor. Etimologia cere explicarea unui cuvînt în virtutea contingenței fonetice cu altele, „contingență“ însemnînd o atingere ce pune cuvintele în relație de rudenie. Potrivit acestei optici, noțiunile
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
îl primește grație asemănării cu ramurile palmierului (palma), iar „sepultura“ vine din sine pulsu, din „lipsa de puls“ a celui îngropat (p. 103). Cît despre lacrimi (lacrimas), ele provin din laceratio mentis, din „rănirea minții“ a cărei expresie ia forma lacrimilor. Etimologia cere explicarea unui cuvînt în virtutea contingenței fonetice cu altele, „contingență“ însemnînd o atingere ce pune cuvintele în relație de rudenie. Potrivit acestei optici, noțiunile se înrudesc prin împărtășirea unui tipar comun, tiparul putînd fi: rădăcină comună, omofonie (formă similară
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
iarnă). Ca toate suferitoarele din vremea ei (și de dinainte), Ada se controlează însă în situații delicate și pleacă îndurerată, dar cu demnitate: „Mă duc, privește, surîzînd,/ Fără cuvînt de rugăciune,/ Făr’ de cuvînt care ți-ar spune/ C-ascunde lacrimi al meu gînd” etc. (Mă duc). Estetica acestei stăpîniri de sine dă bine, dar în sufletul bietei fete e furtună de pathos și totul pregătit de sacrificiu, fie de un fel, fie de altul: „Și-aș da ca să te pot
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
și mai frumos. Amintiți-vă de atâtea „glorii sportive naționale” care la doar câțiva ani după încetarea activității „în slujba nației” s-au trezit muritori de foame - în totalul dispreț și în apăsătoarea uitare a celor care îi adulau cu lacrimi. Primii care s-au adaptat mutării accentului de pe națională pe echipele de club sunt jucătorii exponențiali. Pentru că prioritatea lor este respectarea contractului cu întreprinderea capitalistă numită club de fotbal. Ei știu pe propria piele ce înseamnă să te accidentezi, ce
Cu mult regret, despre Brasil 2014 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2448_a_3773]
-
O înțelegea și încerca tot el s-o potolească. Între Neîncrezător mai întâi, porumbelul se apropie de ei se stabilise un fel de simbioză a neputinței. Odată, colțul acela. Ciuguli din firimituri, apoi când se simțise picurând în blana ei, lacrimi fierbinți ca îndreptă spre castronul cu apă, atinse un fir pe care răcoarea stelelor curate. Se înfiorase ca un geam nu-l observase. Ceva ca o plasă deasă coborî înghețat sub geruri năprasnice. Apoi, se desfăcuse ca deasupra, închizându-l
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
arcul. Săgeata caută vânatul de aer - numele strigat. VI Fără răspuns rămân. Cu capul descoperit în incinta întunecată a lucrurilor, ca în altare, mă rog zeilor lucrurilor. Și ei nu se văd, nu-mi răspund în cuvinte. Îmi răspund cu lacrimi. Îmi răspund cu nechezat și cu patimi. Cu voaluri eterice m-alintă, cu șerpuiri și arome, cu sete. Cu licori de nalbă vor să mă-mbete. Tristețea mea depune ouă în asteroizi să alerge prin spațiul orb să clocească un
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
viață ci de somnul pe care-l trăiești visând astfel. 622. Îmi este imposibil să înțeleg furtuna iscată pe oceanul sufletului tău care s-a despărțit de eternul său senin. 623. Doar cel ce nu a înotat niciodată într-o lacrimă nu a înțeles ce este iubirea. 624. Oare am să cobor vreodată în gara unde locuiește înțelesul sufletului meu? 625. Deschide fereastra amintirii pentru a nu lăsa timpul să te treacă dincolo de tine însuți. 626. Numai libertatea de a ști
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
ne-ar înțelege ar trebui să știm de ce anume știm? 667. Armonia este o măsură a hazardului. 668. Ascultă șoaptele clipelor pentru a putea înțelege vocea timpului. 669. Nimeni nu poate fi în locul tău decât tu însuți. 670. Crede în lacrimile cuvintelor fiindcă acestea nu știu să mintă niciodată ci sunt mințite de cel care le folosește la minciuni. 671. Amintirea verii sentimentale dă căldura iernii singurătății. 672. De ce trebuie să cununăm osânda cu păcatul acestei lumi? 673. Adevăratul câștigător de
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
nimeni altul decât Timpul oricât de multe riduri ți-ar aduce cu anii săi rebeli. 745. Sunt mai îngândurat acum când vreau sa scap de gânduri decât atunci când le doream. 746. Existența este un praf în ochii eternității. 747. Doar lacrimile nu pot avea lacrimile lor atunci când plâng. 748. Te rog spune-mi încotro se îndreaptă fericirea fiindcă dacă merge în altă parte decât spre moarte aș vrea să o urmăresc. 749. Fără frumusețea privirii tale Lumina Divină devine un tăciune
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
oricât de multe riduri ți-ar aduce cu anii săi rebeli. 745. Sunt mai îngândurat acum când vreau sa scap de gânduri decât atunci când le doream. 746. Existența este un praf în ochii eternității. 747. Doar lacrimile nu pot avea lacrimile lor atunci când plâng. 748. Te rog spune-mi încotro se îndreaptă fericirea fiindcă dacă merge în altă parte decât spre moarte aș vrea să o urmăresc. 749. Fără frumusețea privirii tale Lumina Divină devine un tăciune stins la marginea unor
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
sa. Plângea O clipă mai târziu, am auzit-o și pe ea. Respira. Mi-a sus ceva, în șoaptă, însă nu am înțeles. Va fi bine Fii tare Ai să vezi, vei scăpa - i-am zis, apoi am închis pentru că lacrimile îmi curgeau șiroaie. Toți cei din Consulat mă priveau cum plâng, fără a mă putea abține. Câteva minute mai târziu, mi-a sunat, iarăși, telefonul. În cel mult o oră, elicopterul de la Târgu Mureș va fi la Cernăuți. Boerică a
De sărbători, dulcele plâns. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
în lume, dar încă mai dă viața, și uite că și moartea, peste noi. - Mai știi cum venea Pați, cu Anca și Jenița, cu Henri-Pierre, pe la noi? - Nu mai știu. Înmormântare la Dobra, noapte la Cetate, cină de pomenire la Lacrimi și sfinți. Prietenii, câți îi mai am, sunt răspândiți în tot felul de locuri. Altfel, mi-ar plăcea să știu, când va fi cazul, că se adună și se veselesc în amintirea mea. Aseară, la o lansare, am întâlnit-o
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2464_a_3789]
-
grădina nimănui/ Cineva mă scrie de la un capăt la altul/ cu greșeli cu litere lipsă” (p. 63). Sau: „Urcă pământul în mine ca mânia în creier/ Se spune - dar eu nu cred - că stelele sună în cer ca sarea în lacrimi” (p. 64). Sub aceste auspicii, nu mai surprinde faptul că nu există aici piese pasabile, nici inegalități. (Deși structura compactă a cărții ar fi tolerat, în principiu, asemenea momente de respiro). Totul e foarte dens, iar trecerile de la obsesia morții
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
dragoste nu cere de la mine,/ Sunt ploaie de vară, sunt vînt.// Credință și pace nu cere de la mine,/ Sunt moartă de mult - netrăind.// Pasiune, dorință, nu cere de la mine,/ Sunt rece, mereu arzînd.// Calde priviri nu cere de la mine,/ Sunt lacrimi prea multe și timpul e lung.// Iubire pe veci nu cere de la mine,/ Ea vine mereu plecînd.//...// Sunt cîntec de lebădă, sunt brumă de toamnă,/ O frunză rămasă din anul trecut” (Răspuns). Cam toate poetele scriu din suferință și jură
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
multe și timpul e lung.// Iubire pe veci nu cere de la mine,/ Ea vine mereu plecînd.//...// Sunt cîntec de lebădă, sunt brumă de toamnă,/ O frunză rămasă din anul trecut” (Răspuns). Cam toate poetele scriu din suferință și jură pe lacrimi definitive, dar asta nu înseamnă că nu fac pauze de frenezie amoroasă. Și Ana face, ba chiar imediat după poetica de tristețe și amărăciune, cîntînd merituos și cald madrigal: „Te cunosc iubitule:// În hainele scumpe de purpură,/ Cu brîul de
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
plînge/ Mult de tot cînd ziua va dispare/ Și scurta liniște s-ascunde-n petale,/ Cînd cerul își trimite pajii nopții/ Să-nvăluie durerile-n doliu.// Vei plînge/ Amar cînd florile vor reveni” etc. (Vei plînge...). E așa multă durere și așa multe lacrimi încît pînă la urmă, totuși, și naturii o să i se facă milă de Ana și vor plînge solidar: „Taci inimă, taci.../ Nu vezi că iarba plînge lîngă tine,/ Că florile se veștejesc de mila ta/ Și vei cerni luna cerîndu-i
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
și jurnale) Editura CuART, Romania „Semiotica celulelor Stem”poeme,in Tipography( 2010) Proză, teatru, eseu, pamflet, publicistică: „Incursiuni în fantastica realitate” reportaje-Editura Eminescu „Aventurile lui Paparuda (proză pentru copii), Editura Călăuza „Ghinda și sabiadocumente Editura Călăuza v.b. „Luceafăr din lacrimă”eseuri și pamfleteEditura Signata „Tresărirea Focului”Jurnale de idei ( vol I) idem „Magnet-ferestre fulgerate, Blitzende Fenster” - poesie, proză, eseuri, ediție rom.-germană - coautori Magdalena C. Schlesak și Robert StaufferColecția Provincia Corvina „Tresărirea Focului Jurnale de idei vol IIEditura Corvin ( 500
Opera editată. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
însă, prin transfigurare, ele duc la noi. Aceasta fiindcă și noi, într-un fel sau altul, suntem Dimitrie Crudu, alteori doar falsul Dimitrie. Poezia sa transmite o stare de încordare ambiguu, general umană. Citindui versurile, ne identificăm până la râs și lacrimi cu trăirile sale abracadabrante. Dimitrie sau Falsul Dimitrie e un Charles Chaplin postmodern, fragmentar, interpretând, la luminile stinse ale rampei aria sublimă a vagabondului idealist,într- un decor alcătuit din sticle, vase, farfurii murdare, furculițe , cuțite și linguri prăfuite ce
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
Noi dezvăluiri în cazul elevei de la Liceul Jean Monnet din Capitală care și-a acuzat de viol profesorul de sport. Tânăra a mărturisit procurorilor că a a făcut sex cu profesorul pentru ca acesta să nu o lase corigentă. Printre lacrimi și suspine, Oana a mărturisit pentru prima oară de la începutul scandalului, că, în excursia de la munte, s-a culcat de două ori cu dascălul ei, potrivit libertatea.ro. Cu o zi înainte de presupusul viol, profesorul ar fi amenințat-o că
Eleva de la Monnet: Am făcut sex cu profesorul ca să nu mă lase corigentă () [Corola-journal/Journalistic/24208_a_25533]