1,018 matches
-
indică rezultate contrare. Autorul prezintă o dublare a frecvenței retenției anexelor fetale în sezonul de vară, comparativ cu sezonul de iarnă, indicând valori de 24 % și respectiv 12 %. În raport cu lactația, incidența retenției anexelor fetale înregistrează o frecvență maximă la prima lactație de 11,7 % și o frecvență minimă de 3,5 % la peste a-5a lactație, (fig. 48). Rezultatele înregistrate sunt similare cu cele ale altor autori, (STEFFAN J., și colab. 1990), care indică o frecvență maximă la prima lactație și o
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de vară, comparativ cu sezonul de iarnă, indicând valori de 24 % și respectiv 12 %. În raport cu lactația, incidența retenției anexelor fetale înregistrează o frecvență maximă la prima lactație de 11,7 % și o frecvență minimă de 3,5 % la peste a-5a lactație, (fig. 48). Rezultatele înregistrate sunt similare cu cele ale altor autori, (STEFFAN J., și colab. 1990), care indică o frecvență maximă la prima lactație și o frecvență minimă la a-4-a lactație. BROCHARD și CHASSAGNE, citați de FAYE și col. 1994
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la prima lactație de 11,7 % și o frecvență minimă de 3,5 % la peste a-5a lactație, (fig. 48). Rezultatele înregistrate sunt similare cu cele ale altor autori, (STEFFAN J., și colab. 1990), care indică o frecvență maximă la prima lactație și o frecvență minimă la a-4-a lactație. BROCHARD și CHASSAGNE, citați de FAYE și col. 1994 prezintă rezultate contrare cu cele anterioare, frecvențe crescute începând cu a-IV-a lactație, independent de tipul parturiției, simplă sau gemelară. Rezultate similare au constatat și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o frecvență minimă de 3,5 % la peste a-5a lactație, (fig. 48). Rezultatele înregistrate sunt similare cu cele ale altor autori, (STEFFAN J., și colab. 1990), care indică o frecvență maximă la prima lactație și o frecvență minimă la a-4-a lactație. BROCHARD și CHASSAGNE, citați de FAYE și col. 1994 prezintă rezultate contrare cu cele anterioare, frecvențe crescute începând cu a-IV-a lactație, independent de tipul parturiției, simplă sau gemelară. Rezultate similare au constatat și alți autori, valorile oscilând între 10-16,5
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
STEFFAN J., și colab. 1990), care indică o frecvență maximă la prima lactație și o frecvență minimă la a-4-a lactație. BROCHARD și CHASSAGNE, citați de FAYE și col. 1994 prezintă rezultate contrare cu cele anterioare, frecvențe crescute începând cu a-IV-a lactație, independent de tipul parturiției, simplă sau gemelară. Rezultate similare au constatat și alți autori, valorile oscilând între 10-16,5 % la prima lactație și între 3743,9 % la a8-a sau a-9-a lactație ( HRIȚCU V. DRUGOCIU G., MARIANA SÎRBU, 1982, OSINGA A
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
CHASSAGNE, citați de FAYE și col. 1994 prezintă rezultate contrare cu cele anterioare, frecvențe crescute începând cu a-IV-a lactație, independent de tipul parturiției, simplă sau gemelară. Rezultate similare au constatat și alți autori, valorile oscilând între 10-16,5 % la prima lactație și între 3743,9 % la a8-a sau a-9-a lactație ( HRIȚCU V. DRUGOCIU G., MARIANA SÎRBU, 1982, OSINGA A. și col. 1977). Dimpotrivă DOHOO și colab., citați de FAYE și col. 1994 nu înregistrează diferențe în raport cu lactația și vârsta în ceea ce privește incidența
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
contrare cu cele anterioare, frecvențe crescute începând cu a-IV-a lactație, independent de tipul parturiției, simplă sau gemelară. Rezultate similare au constatat și alți autori, valorile oscilând între 10-16,5 % la prima lactație și între 3743,9 % la a8-a sau a-9-a lactație ( HRIȚCU V. DRUGOCIU G., MARIANA SÎRBU, 1982, OSINGA A. și col. 1977). Dimpotrivă DOHOO și colab., citați de FAYE și col. 1994 nu înregistrează diferențe în raport cu lactația și vârsta în ceea ce privește incidența retențiilor anexelor fetale la vaci. În raport cu vârsta, alte studii
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
10-16,5 % la prima lactație și între 3743,9 % la a8-a sau a-9-a lactație ( HRIȚCU V. DRUGOCIU G., MARIANA SÎRBU, 1982, OSINGA A. și col. 1977). Dimpotrivă DOHOO și colab., citați de FAYE și col. 1994 nu înregistrează diferențe în raport cu lactația și vârsta în ceea ce privește incidența retențiilor anexelor fetale la vaci. În raport cu vârsta, alte studii prezintă valori ale incidenței retenției anexelor fetale cuprinse între 2-10 % la animalele în vîrsta < 4 ani și între 20 33,3 % la cele de > 10 ani, (SAYED
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
10 ani, (SAYED E. 1977, ROGEZEEWICZ M. și col.1976, SCHEIDEGGER G. A și col. 1993, ZAIEM I, și col. 1997) . În raport cu producția de lapte sunt indicate valori minime (3,8 %) la vacile cu producții mici de lapte (4000-4500 litri / lactație normală) și valori maxime (20,8 21,4 %) la vacile cu producții de 7500 și peste 7500 litri lapte / lactație normală. S-a constatat o creștere a frecvenței retențiilor anexelor fetale direct proporțională cu ridicarea nivelului producției de lapte, RUGINOSU
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1997) . În raport cu producția de lapte sunt indicate valori minime (3,8 %) la vacile cu producții mici de lapte (4000-4500 litri / lactație normală) și valori maxime (20,8 21,4 %) la vacile cu producții de 7500 și peste 7500 litri lapte / lactație normală. S-a constatat o creștere a frecvenței retențiilor anexelor fetale direct proporțională cu ridicarea nivelului producției de lapte, RUGINOSU ELENA,1999 ( fig. 49). Gluconat sau Borogluconat de calciu. Utilizarea Metil ergometrinei maleat sau a Ergometrinei la 6-12 ore postpartum
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de zooigienă și exploatare irațională, putând ajunge până la 50 % sau chiar mai mult. Sunt relatate valori diferite de la un autor la altul, în funcție de efectivul studiat, mărimea fermei, sezonul parturiției, condițiile de exploatare și management ale fermei, producția de lapte, numărul lactației, vârsta femelei. Astfel, sunt indicate valori ale frecvenței infecțiilor genitale la vaci de 23,4 % (SCHEIDEGGER J. și colab., 1993), între 2530 %(CHAFFAUX ST., THIBIER M., 1991) și 34,939,8 % (MIUISEPP J., și colab. 1984). Investigațiile efectuate de RUGINOSU
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Stresul termic determinat de valorile situate în afara confortului termic (în plus sau în minus) produce modificări semnificative ale efectorilor imuni celulari și umorali, afectând autoapărarea locală și generală, determinând amplificarea receptivității organismului la diverși agenți patogeni sau condiționat patogeni. În raport cu lactația incidența infecțiilor uterine înregistrează valori maxime la prima lactație de 28,4 %, scade apoi până la a-V-a lactație, când se înregistrează o frecvență minimă (17,0 %) și crește din nou după a-V-a lactație până la 20,4 %, (fig
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în plus sau în minus) produce modificări semnificative ale efectorilor imuni celulari și umorali, afectând autoapărarea locală și generală, determinând amplificarea receptivității organismului la diverși agenți patogeni sau condiționat patogeni. În raport cu lactația incidența infecțiilor uterine înregistrează valori maxime la prima lactație de 28,4 %, scade apoi până la a-V-a lactație, când se înregistrează o frecvență minimă (17,0 %) și crește din nou după a-V-a lactație până la 20,4 %, (fig. 54). Analiza varianței și a semnificației statistice prin testul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
imuni celulari și umorali, afectând autoapărarea locală și generală, determinând amplificarea receptivității organismului la diverși agenți patogeni sau condiționat patogeni. În raport cu lactația incidența infecțiilor uterine înregistrează valori maxime la prima lactație de 28,4 %, scade apoi până la a-V-a lactație, când se înregistrează o frecvență minimă (17,0 %) și crește din nou după a-V-a lactație până la 20,4 %, (fig. 54). Analiza varianței și a semnificației statistice prin testul Fisher a evidențiat diferențe semnificative ( p< 0,05) între prima
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sau condiționat patogeni. În raport cu lactația incidența infecțiilor uterine înregistrează valori maxime la prima lactație de 28,4 %, scade apoi până la a-V-a lactație, când se înregistrează o frecvență minimă (17,0 %) și crește din nou după a-V-a lactație până la 20,4 %, (fig. 54). Analiza varianței și a semnificației statistice prin testul Fisher a evidențiat diferențe semnificative ( p< 0,05) între prima lactație și lactațiile următoare, până la a-V-a lactație (tab. 21 ). În raport cu producția de lapte incidența infecțiilor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
când se înregistrează o frecvență minimă (17,0 %) și crește din nou după a-V-a lactație până la 20,4 %, (fig. 54). Analiza varianței și a semnificației statistice prin testul Fisher a evidențiat diferențe semnificative ( p< 0,05) între prima lactație și lactațiile următoare, până la a-V-a lactație (tab. 21 ). În raport cu producția de lapte incidența infecțiilor genitale la vaci postpartum înregistrează valori crescute direct proporțional cu ridicarea nivelului productiv. Astfel, s-au constatat valori maxime ( 37,5 %) la vacile cu
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
înregistrează o frecvență minimă (17,0 %) și crește din nou după a-V-a lactație până la 20,4 %, (fig. 54). Analiza varianței și a semnificației statistice prin testul Fisher a evidențiat diferențe semnificative ( p< 0,05) între prima lactație și lactațiile următoare, până la a-V-a lactație (tab. 21 ). În raport cu producția de lapte incidența infecțiilor genitale la vaci postpartum înregistrează valori crescute direct proporțional cu ridicarea nivelului productiv. Astfel, s-au constatat valori maxime ( 37,5 %) la vacile cu peste 7500
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și crește din nou după a-V-a lactație până la 20,4 %, (fig. 54). Analiza varianței și a semnificației statistice prin testul Fisher a evidențiat diferențe semnificative ( p< 0,05) între prima lactație și lactațiile următoare, până la a-V-a lactație (tab. 21 ). În raport cu producția de lapte incidența infecțiilor genitale la vaci postpartum înregistrează valori crescute direct proporțional cu ridicarea nivelului productiv. Astfel, s-au constatat valori maxime ( 37,5 %) la vacile cu peste 7500 l. lapte / lactație normală și valori
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a-V-a lactație (tab. 21 ). În raport cu producția de lapte incidența infecțiilor genitale la vaci postpartum înregistrează valori crescute direct proporțional cu ridicarea nivelului productiv. Astfel, s-au constatat valori maxime ( 37,5 %) la vacile cu peste 7500 l. lapte / lactație normală și valori minime (11,5 %) la vacile cu producții mici de lapte,(fig. 56). 4000 4501 5001 5501 6001 6501 7001 > 7500 litri 4500 5000 5500 6000 6500 7000 7500 lapte/ lactație normala Fig. 56 Incidența infecțiilor genitale la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la vacile cu peste 7500 l. lapte / lactație normală și valori minime (11,5 %) la vacile cu producții mici de lapte,(fig. 56). 4000 4501 5001 5501 6001 6501 7001 > 7500 litri 4500 5000 5500 6000 6500 7000 7500 lapte/ lactație normala Fig. 56 Incidența infecțiilor genitale la vaci postpartum în raport cu producția de lapte (RUGINOSU ELENA, 1999, 2000-2001, 2006-2007 ) Rezultate similare au fost indicate și de alți autori care au constatat la vacile cu producții mari de lapte o predispozitie spre
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mineral, cu respectarea repausului mamar ( FRANCAS G. și col.1993, SEICIU FL. și col. 1987). Tratamentul curativ administrare de calciu și magneziu (borogluconat de calciu, clorură de calciu și clorură de magneziu), insuflarea de aer în mamelă pentru a suprima lactația și a restabili calcemia, hormonoterapie cu parathormon, cortizon, prednisolon, asocierea calciului cu vitamine, glucoză și metionină . a) Paraplegia puerperală Această afecțiune este denumită și sindromul vituler, forma atipică "downer cow syndrome " sau "sindromul vacii căzute ". Etiologia este asemănătoare cu cea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de lapte, sub formă subclinică sau clinică (DUMITRU M., 1996, GHERGARIU S., și colab. 1990). Etiologia cetozei Factori predispozanți specia (rumegătoarele au o predispoziție metabolică), vârsta, (MELENDEZ, P., DONOVAN, G.A., RISCO,C.A., LITTELL, R., GOFF, J.P., 2003). gestația, lactația, condiții de zooigienă necorespunzătoare, stabulația prelungită, lipsa de mișcare, factori meteorologici, factori de stres, factori genetici. Factori determinanți alimentația necorespunzătoare cantitativ (subalimentația sau supraalimentația) și calitativ (carențe de glucide), (HIBBIT, RADFORD, DIRKSEN, citați de DUMITRU M., 1996), compoziția furajelor (furaje
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
bacteriene), (DUMITRU M., 1996), insuficiența corticosuprarenală, care determină disfuncții în metabolismul glucidic (ROBERTSON, FORENBACHER, citați de DUMITRU M. 1996). reducerea apetitului în deplasarea cheagului, reticulita traumatică, metrite, mastite și alte afecțiuni periparturiale, stări de suprasolicitare metabolică, cum sunt parturiția și lactația timpurie, când are loc o deficiență în metabolismul energetic, astfel că organismul apelează la acizii grași din organism și la proteine din a căror metabolizare rezultă cantități mari de corpi cetonici, care fixează sărurile alcaline, determinând o stare de acidoză
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
expirat. Diagnosticul Se stabilește pe baza semnelor clinice și a examenului de laborator prin constatarea hipoglicemiei și valori crescute ale corpilor cetonici. Tratamentul Tratamentul preventiv furajarea animalelor cu rații echilibrate energo-proteic și lipidic, în special pentru cele gestante, puerperium și lactație timpurie, suplimentarea rației cu propionat de sodiu (110 g./zi), timp de 6 săptămâni postpartum sau propilenglicol (350 g/zi, timp de 10 zile postpartum, în fermele cu frecvente cazuri de cetoză ), plimbarea zilnică a vacilor gestante și în lactație
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lactație timpurie, suplimentarea rației cu propionat de sodiu (110 g./zi), timp de 6 săptămâni postpartum sau propilenglicol (350 g/zi, timp de 10 zile postpartum, în fermele cu frecvente cazuri de cetoză ), plimbarea zilnică a vacilor gestante și în lactație, pentru a stimula cetoliza musculară. Tratamentul curativ, vizează creșterea glicemiei : ser glucozat în doză de 0, 51 g. / kg.m.c., sol. 10-20 %, în asociere cu vitamina B1 (12 mg / g. de glucoză), glucocorticoizi (supercortizol, 1mg/kg pentru stimularea gluconeogenezei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]