4,795 matches
-
culturii române pe meridianele lumii.Ele lucrează în tăcere, cu hărnicie și talent, fără să apară pe primele pagini ale ziarelor, sau pe micile ecrane TV, în “construirea “ edificiului culturii române. Ceea ce fac se constituie în lucruri de preț din lada de zestre a neamului nostru. Frumoasa seară culturală s-a încheiat în aplauzele celor prezenți, semn de apreciere pentru tot ce luminează prin cuvânt steaua George Roca. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Întâlnire cu steaua George Roca la lansarea cărții
ÎNTÂLNIRE CU STEAUA GEORGE ROCA LA LANSAREA CĂRŢII DE VORBĂ CU STELELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356275_a_357604]
-
bibelou de porțelan, de care de fapt, nu ai nevoie, dar pe care il păstrezi, pe de o parte, ca să nu zică lumea internațională că tocmai România nu are un sistem juridic independent, iar pe de altă parte, si ca “lada de gunoi”, ce permitea “trecerea pe linie moartă” a celor care se poticniseră în sistemul politic existent. Când am terminat facultatea la Iași și am inceput sa profesez ca avocat în Rădăuți, la 24 de ani, eram unul dintre puținii
UN ROMÂN ERUDIT PROFESEAZĂ AVOCATURA CU SUCCES ÎN GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355742_a_357071]
-
Cei mai mulți dintre colegi - la fel și în alte barouri - erau foști jurisconsulți, judecători, procurori, milițieni cu stagii de drept la fără frecvență, care avuseră ghinionul de a nu fi plăcut cuiva din partid și prin urmare, fuseserea direct catapultați la “lada de gunoi” a avocaturii, așa cum se spunea în jargonul acelor ani. Ce s-a întâmplat după absolvirea facultății, cum ați evoluat? Ce specializări aveți? În ce constă job-ul pe care il faceți în prezent? După Rădăuți, au urmat alți
UN ROMÂN ERUDIT PROFESEAZĂ AVOCATURA CU SUCCES ÎN GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355742_a_357071]
-
puțin, și-au scos traiul. Același pământ care, la împlinirea sorocului, va primi și trupurile lor întru o binemeritată odihnă. Aduc cu mine un scaun, câinele cu care mă întrețin în felul meu despre toate și, în partea cealaltă, o ladă pe care îmi pun ceașca de cafea. Care ceașcă mi se pare întotdeauna prea mică. Nu știu și nu îmi place să-mi ghicească cineva în cafea. Eram tânăr de tot, mă aflam în cabina telex a intreprinderii pentru corespondență
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]
-
sau județele limitrofe . Înafara de covor și alte piese de interior sau uz gospodăresc proveneau din fiferite centre comerciale de pe Dunăre inclusiv Viena și din Turcia. De pe insulă s-a păstrat în colecția Muzeului Regiunii Porților de Fier mai multe lăzi SANDÎC, care erau de proveniență din Turcia, fie puteau fi achiziționate din târgurile din apropierea Dunării. Cele din Turcia se deosebesc prin decorul specific realizat din aplicații de .tablă subțire colorată, pictate cu motive florale, minarete și însemne heraldice ale Imperiului
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
Cele din Turcia se deosebesc prin decorul specific realizat din aplicații de .tablă subțire colorată, pictate cu motive florale, minarete și însemne heraldice ale Imperiului Otoman, motive florale. Celelalte erau realizate din scânduri subțiri ,tapetate cu hârtie coloratză sau plus. Lăzile erau folosite de insulari pentru depozitat . Ei le mai numeau și lăzi de rufe (se dădeau la nunta după 1908 după modelul românesc) De ademenea o măsuță specială MUM ISCHEMLESI adusă probabil din Turcia, pe care se punea sfeșnicul sau
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
tablă subțire colorată, pictate cu motive florale, minarete și însemne heraldice ale Imperiului Otoman, motive florale. Celelalte erau realizate din scânduri subțiri ,tapetate cu hârtie coloratză sau plus. Lăzile erau folosite de insulari pentru depozitat . Ei le mai numeau și lăzi de rufe (se dădeau la nunta după 1908 după modelul românesc) De ademenea o măsuță specială MUM ISCHEMLESI adusă probabil din Turcia, pe care se punea sfeșnicul sau lampă .Pentru iluminat, până la înființarea centralei electrice pe insula s-au folosit
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
-i lase să renoveze. Au zugrăvit, au redecorat și remobilat sufrageria, biroul și bucătăria. Au desființat debaraua de pe hol, prelungind baia, și au instalat în noul spațiu o cabină de duș modernă, confortabilă. Cuierul din fier forjat de pe hol, cu ladă pentru încălțăminte, făcut la comandă pe vremuri, după dorința răposatei madam Frunză, l-au înlocuit cu un dressing mascat în perete, iar podeaua întregii locuințe a fost acoperită cu parchet din bambus negru, lăcuit oglindă. De camera Bătrânului tinerii nu
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
cuiva, care nu are nevoie de el. Care nu știe cum să scape de el. Se descotorosește ușor. Îl aruncă. Îl calcă-n picioare. Îl respinge. Iar tu, n-ai decât să ți-l aduni de pe jos, sau dintr-o ladă prăfuită, unde a fost azvârlit. Și să-l pui la loc. Nu mai e la fel ca înainte. S-a schimbat. Degeaba îl scuturi, îl speli, îl perii cu grijă. Are ceva străin în el. Ceva care poartă numele deziluziei
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
de această dată un mărgăritar în salba tradițiilor Daco-Valahe. Gina Ștefan mi-a marturistit intenția sa, de a întregii festivalul cu o preselecție între românii din întreaga lume: „Sunt sigură că ai noștri au plecat de acasă cu cu o ladă de zestre pe care o lasă moștenire copiilor. De asemenea, cred că în Diaspora se afla tineri români care, iubesc folclorul și care ar putea deveni artiștii de mâine. România, cu „micile Românii” din întrega lume își va da măsura
FESTIVALUL MAMAIA 2012 de LIA LUNGU în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355274_a_356603]
-
U.E. Celor care încalcă brutal și fățiș Constituția și legile statului român; (d) luând în considerație că numitul așa numitul Partid Democrat Liberal s-a scos singur în afara vieții politice din România și merită să fie izolat și aruncat la lada de gunoi a istoriei prin săvârșirea în grup a unor infracțiuni contra statului, furt și terorizarea cetățenilor, aservirea lui unor agenturi străine, prin încalcarea legii partidelor politice, devenind un partid mafiot și criminal; (e) constatând că singura soluție este de
COMUNICAT NR.19 DIN 23 AUGUST 2012 de GEO STROE în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355261_a_356590]
-
pregăteau zarzavaturile pentru mâncarea de prânz. Aici era un grup de femei și fete tinere care au încercat să-l intimideze pe băiat. Tudorică și tanti Maria le-au spus doar să-i dea lucru. Ce era de făcut aici? Lăzile cu morcovi, cartofi și alte zarzavaturi trebuiau golite într-un bazin pentru a fi spălate. De aici fiecare sortiment era preluat de cele care le pregăteau pentru a fi duse la bucătari. Nu era timp de povești, mâncarea trebuia să
KEMET LA CANTINA RAFINĂRIEI VEGA. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355312_a_356641]
-
bazin pentru a fi spălate. De aici fiecare sortiment era preluat de cele care le pregăteau pentru a fi duse la bucătari. Nu era timp de povești, mâncarea trebuia să fie gata la ora fixă. Kemet era învățat cu manevrarea lăzilor, așa că nu i se părea ceva greu, iar fetele chiar se mirau de îndemânarea puștiului. Referință Bibliografică: KEMET LA CANTINA RAFINĂRIEI VEGA. / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 607, Anul II, 29 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright
KEMET LA CANTINA RAFINĂRIEI VEGA. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355312_a_356641]
-
cu tainele lui coapte pe îndelete timp de o iarnă întreagă și o primăvară întîrziată, coșurile cu nuci stăteau triste într-un colț, cine să mai facă și cozonaci?! Iarbă cîtă vedeai cu ochii, magazia cu scînduri și coșuri și lăzi de mălai și sape și lopeți și coase și săpăligi și plug și grapă ... și cîte și mai cîte alte lucruri adunate într-o viață de om harnic ... Și marea suferință, care îi tulbura și puțina bucurie pe care o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
lumina palidă a lunii, ce îi induceau în eroare pe bucureștenii ce veneau să ia apă plată de la izvor, lepădînd pe drum în urma lor baligi greu de identificat, care păreau a fi ba de Mercedes, ba de bivoliță, ba de lada de zestre a bunicii. Vax Albina! se lamenta el, obosit de atîtea raționamente, în definitiv, nu intră în vizorul meu aceste probleme rebusistice, pentru că ba e ligă, ba nu-i ligă, mingea tot rotundă rămîne, chiar și cea din epoca
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
și ne-am luat de săpat vreo trei zile, că mă dureau șalele ... și Alupupăzan, nimic, săpăm și săpăm, că ... a noastră-i comoara ... și, ca să scap de el, am luat de acasă o monedă, de-o ținea mama în lada de lemn legată într-o batistă, da' de un' să fi știu eu că era zestrea ei de la bunicu, și am pus-o cu fereală, să nu mă vadă prostul, sub frunze și nărodul, tot săpînd, odată răgnește: Zărzărică, nenorocitule
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
aveau opțional în cadrul clubului elevilor și în afara programului școlar). Sala de sport a școlii funcționează într-o veche sală de clasă și găzduiește desfășurarea orelor de educație fizică în condiții oarecum acceptabile, cu dotări cumva noi (spaliere, aparatură de gimnatică-cal, ladă de sărituri, saltele), departe de a fi însă încăpătoare, fiind îndeosebi folosită când condițiile meteo de afară nu o permit. Este de menționat efortul celor doi profesori de a asigura condiții normale pentru activitatea fizică și sportivă a elevilor, prof.
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357002_a_358331]
-
și s-o așez din nou sub icoană cum se cuvine. Nu știam atunci, nu știu nici acum dacă era de bine sau era de rău ceea ce făceam eu, acolo, singură în toată biserica, cotrobăind ca un testamentar legal în lada de zestre a bunicii ucise de singurătate . Cine îi furase trecutul până atunci? Cine dorise ca ea să nu-și afle obârșiile ? Cu această comoară la piept, donată de străbuni, Evanghelia ce-i costase pe vremea Împăratului, prețul unei perechi
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
relaxare să stai în chioșcul cu miros de trandafiri, pe o vreme călduroasă de vară; razele soarelui pătrunzând foarte greu. - Stai aici. Mă duc să aduc insectarul, să ți-l arăt. Bunica se duse în casa mare și deschise o ladă de lemn. Acolo ținea lucrurile cele mai de preț ale fiului ei; amintiri de când s-a născut, din copilărie, primele desene de la grădiniță, primele felicitări făcute de ziua femeii scrise în clasa întâi, cu litere stângace, diplomele de la școală cu
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
Ediția nr. 594 din 16 august 2012 Toate Articolele Autorului BUJOR NU ESTE BĂUTOR! Bujor nu este băutor, Este bun consumator! Bea și el câte o bere, Din simpla lui plăcere! Face semnul de ,,mai adă”, Până se face o ladă! Țuică bea numai cu dețul, Să nu supere județul! Mai consumă el și vin, Dar din soiul de...pelin! Bujor nu este bețiv, Doar consumator activ! Notă; Bujor este un cetățean onest, dar are un spirit de observație foarte fin
BUJOR NU ESTE BĂUTOR! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355070_a_356399]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Marturii > TAINA SCRISULUI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 587 din 09 august 2012 Toate Articolele Autorului Al Florin ȚENE TAINA SCRISULUI - SCOTOCIND PRIN LADA CU AMINTIRI (...) Pe atunci, sub dealurile molcome cu vii ale Drăgășaniului, locul unde am văzut lumina zilei, nu cunoșteam un adevăr pe care l-a spus monseniorul Vladimir Ghika că: „Omul este una dintre făpturile care se alcătuiesc cel mai
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
grinzi, este acoperită cu șindrilă din lemn, la geamuri este prevăzută cu vergele (bare metalice), se compune dintr-o cameră și un pridvor. Domnul Tomoiagă și-a propus refacerea gospodăriei țărănești tradiționale. Astfel în interiorul casei se află obiecte de familie, lăzi de zestre, covoare, straie vechi: sumane, cămăși, ițari, cioareci, opinci. Pe pereții exteriori sunt expuse obiecte de muncă: coase, greblă, fierăstrău, roată, tânjală, cioflânce (pene metalice folosite la trasul lemnului în pădure), țapine, unelte cu o coadă de lemn și
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
mărgele. La toate marginile (gât, piept, poale) au bentiță din blană naturală de dihor. Un model de bundiță mai vechi, pe margini în loc de blăniță de dihor, are bentiță țesută în război din mătase care imită cârlionții de la blana mielului. În lada de zestre a doamnei Țăran Paraschiva se află și costume de fetițe alcătuite din cămașă de pânză albă, altiță cu șiruri de flori negeometrizate, mai ales trandafiri în culori vii: roșu, maro, negru, albastru. Catrința este asemenea celei din costumul
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Bistrița Aurie și a constatat că mai există și astăzi particule de aur vizibile cu ochiul liber. Într-o altă sală a muzeului este amenajată o cameră tradițională în care se află: patul cu saltea din fân, laiță (băncuță), noptieră, ladă de zestre, costume populare, o colecție de icoane vechi, portretul senatorului Nistor Giosan din perioada interbelică, portretul soției acestuia, portretul celei care a fost aleasă miss Bucovina în 1907 la Cernăuți, Maria Tomoioagă și al surorii sale Anastasia Lupescu care
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
erodat, autorul ne atrage atenția asupra sensului simbolic pe care i-l atribuie aici lui albăstrește. Albind cearșafurile îngălbenite, bătrînă ar vrea să recupereze, într-un anume fel, miraculos, albastrul cerului spălăcit, seninătatea din vremea cînd așternuturile imaculate erau în lada de zestre. E o activitate demodata, dar numai ea mai deține puterea magică de a însenina spiritul înălbind cearșafuri. stejar desfrunzit - o veverița ronțăie luna plină Cezar F. Ciobîcă Există o unitate evidență de intenții între cele două imagini. Este
HAIKU,REZULTATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355709_a_357038]