6,066 matches
-
impunere are un alt anglicism, cu sens destul de asemănător: a reîncărca, traducerea lui to reload. În acest caz, nu mai poate fi vorba de împrumut: rădăcina lexicală din engleză a fost transpusă într-un cuvânt neasemănător ca formă, moștenit din latină. E drept, exista deja, în română, un derivat a reîncărca, folosit cu valoare iterativă, cu sensuri proprii tehnice sau cu dezvoltări metaforice: se reîncarcă arme, baterii, camioane etc.; cineva se reîncarcă cu energie și optimism. Prin calc, participiul reîncărcat a
Revizitat, reîncărcat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5603_a_6928]
-
Florin Irimia În ziua în care doamna Curren află că este bolnavă de cancer, fosta profesoară de latină („limba vorbită de morți”, cum o numește ea la un moment dat) se apucă să scrie o scrisoare-jurnal pentru fiica ei, stabilită de zece ani în America. Scrisul devine o formă de rezistență în fața morții, dar în același timp și
„Cronica unor vremuri neospitaliere“ by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5627_a_6952]
-
care lasă loc distrugerii, echilibrul social din care nu rămân decât resturi fumegânde. Istoria a oferit scriitorilor suficiente fapte care să constituie tot atâtea subiecte ofertante pentru un astfel de tip de ficțiune. De la căderea Imperiului Roman, până la cucerirea Americii Latine de către spanioli, trecutul ne-a demonstrat pas cu pas că zorii unei civilizații echivalează cu amurgul alteia, iar cei prinși în astfel de praguri istorice și momente de cumpănă au o viață cu totul specială. Viață care, dacă este descrisă
Cronica unui apocalips anunțat by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5645_a_6970]
-
un obiect primitorului, care nu zice «știu», trebuie să zică «iadeș», dacă voiește să câștige rămășagul”. Cuvântul e turcesc și s-a răspândit în tot spațiul balcanic, probabil odată cu jocul de memorie. Utilizările ludice ale osului de pasăre (numit în latină furcula) separă destul de bine tradițiile balcanice de cele occidentale. Obiectul iadeș e destul de răspândit în lume, dar cu alte funcții, în primul rând cu aceea de a prevesti îndeplinirea unei dorințe: în spațiul nord-american, iadeșul (wishbone) este foarte cunoscut, până la
Iadeș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5505_a_6830]
-
continentul nordamerican, îndeobște în ultimii treizeci de ani. Vechile legături dintre englezi și americani au constituit coloana vertebrală a unei construcții ce părea eternă. Astăzi, altele sunt comunitățile care-și pun în mod decisiv amprenta asupra vieții publice, de la populația latino la zecile de milioane de asiatici și afro-americani. Hemon pornește atacul de la constatarea că englezii și-au făcut o veritabilă profesiune de credință din a supralicita valoarea echipei lor naționale. Fiecare nouă competiție declanșează accese de delir, de grandomanie, servite
Football and WAGs by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4522_a_5847]
-
sare mie în ochi procedând astfel e o foarte eclectică cultură literară. Format în mediul universitar ieșean, unde, dacă nu greșesc, a și predat o vreme, acesta pare să fi asimilat intelectual zone de o diversitate remarcabilă. De la elină și latină până la învățăturile marilor teologi ortodocși (stau mărturie și volume de versuri, ca Nicolina blues, și romane, ca Rădăcina de bucsau). Arhivistica nu-i este, nici ea, necunoscută. Unde pare oarecum deficitar e în zona de speculație teoretică. E mai degrabă
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
lui Zamolxis în mediile culturale renascentiste. Este vorba de un poem în care numele getului e pomenit alături de legendarii întemeietori ai misterelor antice: Orpheus, fondatorul misterelor orfice, si Eumolpus, întemeietorul misterelor eleusine. Poemul prefațează ediția pariziana a miscelaneului tradus în latină de Marsilio Ficino (1493) și cunoscut astăzi sub numele de Corpusul hermetic. Este vorba de un dodecastichon ad lectorem semnat de Pierre Porta din Montreuil-sur-Mer, corector-editor la prestigioasa imprimerie a lui Henri Estienne (Henricus Stephanus), care pomenește aici de Zamolxis
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
în arcane”iv. Este faimoasa teza piconiană reluată de ocultistul Agrippa după manifestul filosofic al Renașterii: Discurs despre demnitatea omului (§37). Teza piconiană își are originea într-o afirmație a lui Iamblichos din Despre mistere (I, 1), tratatul tradus în latină de prietenul lui Pico, Marsilio Ficino. De fapt, prima mâna este Plinius, cu a lui Naturalis historia (30, 1, 9), tipărită întâia oară tot în 1469, la Veneția, dar Iamblichos aducea cu el faima neoplatonismului esoteric, considerat în epocăv ghidul
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
pentru exprimarea certitudinii, p. 74), „numai o minte în unghiuri ar putea crede că” (p. 63), „premiteți-mi să fiu prezumțios pînă la a crede că” (p. 57), „vă desărcinez de îndată de toată răspunderea insuccesului meu” (p. 57). Medicii știau latina și limbile occidentale din țările în care studiaseră, apogeul fiind atins de Paulescu, în al cărui curs de fiziologie principiile ce deosebesc viețuitoarele de lucruri sunt formulate în latină, alături de cele trei reguli ale cauzalității materiei. Să încheiem cu revolta
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
de îndată de toată răspunderea insuccesului meu” (p. 57). Medicii știau latina și limbile occidentale din țările în care studiaseră, apogeul fiind atins de Paulescu, în al cărui curs de fiziologie principiile ce deosebesc viețuitoarele de lucruri sunt formulate în latină, alături de cele trei reguli ale cauzalității materiei. Să încheiem cu revolta profesorului Stoicescu la citirea adagiului lui Grabius privitor la inutilitatea efortului de a cunoaște acolo unde revelația nu te ajută: Melius est sistere gradum quam progredi per tenebras (mai
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
Moroianu, Liviu Ornea, Mihaela Paraschiv și Zoe Petre, cei care răspund întrebărilor anchetei, ne conving că Antichitatea merită un viitor. Pentru că suntem o țară latină și, cu toate astea, spune profesorul Cizek, ocupăm ultimul loc în gintă ca prezență a latinei în programele liceale și universitare. Nemaivorbind că, dincolo de interesul strict filologic, orice intelectual ar trebui să-și cunoască bine limba, ceea ce nu se poate face ignorându-i rădăcinile. Andrei Cornea deplânge, la rându-i, concentrarea pe „practic și imediat”, în detrimentul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3498_a_4823]
-
transilvane, în 1981 și 1983). Înzestrarea și natura studioasă i-au adus lui Mor, cinci ani la rând, cea mai importantă bursă oferită de Israel-America Musical Foundation. Junele pianist amalgamează diverse stiluri - de la muzica erudită și jazzul clasicizat, până la variantele latino și afro-cubane - dar actualul proiect investighează cu precădere tradițiile muzicale sefardo-andaluzo-arabe. Acestea sunt remodelate în formulări ample, cu specifice repetiții și contorsiuni ornate cu arabescuri. Omri Mor uimește prin capacitatea sa de a articula sensibil și coerent toate sunetele, în pofida
Fiesta jazzului în România rămâne tot la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3585_a_4910]
-
povești (sau chiar, în unele cazuri, adevărate romane condensate). De aceea, relația lui Andrei Cornea cu limbajul, cu gândirea etimologică, nu este numaidecât normativă. Rolul greșelilor e crucial (altminteri n-am fi avut sumedenia de limbi romanice, toate decurgând din latina vulgară) și îl înțelege ca atare. De altfel, chiar primul eseu de aici, intitulat Cuvântul, glosează strălucit asupra unei confuzii dintre cele mai spectaculoase (și, dacă stăm să ne gândim, dintre cele mai populare). Este vorba chiar despre arhicunoscuta „la
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
iasă concretețea pipăibilă a lumii. Și totuși, pentru Pitagora numărul e arheul lucrurilor, e esența lor, acea articulație fără de care materia efemeră care dă ființă regnurilor nu s-ar putea închega. Altfel spus, numărul e axis mundi, e pivotul (în latină cardo, cardinis) în jurul căruia se mișcă toate, și expresia modernă de „numeral cardinal” păstrează ceva din intuiția inițială a pitagoreicilor, aceea că ordinea nu e posibilă decît într-un cadru ale cărui repere sunt fixe, și acele repere sunt chiar
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
peste 100 de pagini abordează episcopatul lui Ioan Inochentie Micu-Klein. Înlocuirea lor cu traduceri românești ar fi facilitat, poate, lectura, însă ar fi alterat profund cadrul demonstrației lui Augustin Bunea, ca și autenticitatea istorică a ediției. La 1900, cunoscători de latină erau mulți, nu numai în Ardeal, iar prezența masivă în text a citatelor latine avea, între altele, și menirea de a sugera atmosfera pe care episcopul-cărturar a instaurat-o la Blaj. Una de severă carte latinească și de regăsire a
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
Exact ca și Hasdeu, Gherea sosea în țara noastră deja format din punct de vedere intelectual: cultura sa era cu adevărat întinsă, iar dispozițiile poliglosice - cu totul neobișnuite; pe lîngă limba rusă, limba școlarității, poseda franceza, germana, engleza, rudimente de latină, ca și capacitatea de a se descurca în celelalte limbi europene. Predispozițiile native îl ajută să învețe româna într-un timp record, ba mai mult, să scrie chiar românește cu ușurință de-a dreptul miraculoasă. Ca și Hasdeu, nu poseda
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
îmbrățișat o alta, dar abia m-am apropiat de bucurii, că Venus îmi aminti mustrător de stăpână și mă părăsi”. Versurile poetului elegiac roman Tibullus (55 î.Chr- 19 î.Chr.) mai conțin un saepe (adeseori). 4 Pronumele demonstrativ în latină: Iste nu înseamnă pur și simplu „acesta”, ci desemnează independența, chiar caracterul opus al celuilalt. E sugerat faptul că „meșterul Iste” are viața lui separată.
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
Sorin Lavric Andreas Capellanus, Despre iubire, ediție bilingvă, traducere din latină și note de Eugenia Cristea, studiu, notă introductivă și bibliografie de Anca Crivăț, Editura Polirom, 2012, 386 pag. Ce nemulțumește la textele medievale e disproporția dintre anvergura termenilor și micimea realităților pe care le descriu. Lămurirea unei chichițe cere neapărat
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
de el. Autorul declară că s-a limitat doar la a oferi substanță scrierii (....) (P.G., XLVII, 8), și totuși stilul îi aparține, deși apar și parte din frazele lui Hrisostom. Este posibil ca Sfântul Ioan Hrisostom să fi scris în latină, din care Paladie a tradus liber, la fel cum Sozomen traduce răspunsul lui Inocențiu (Historia ecclesiastica, VIII, 26). Scrisoarea se termină în armonie cu cronologia, cu serviciile de Paște ținute în aer liber; un fals ar fi trădat probabil oarecare
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
Sorin Lavric Meister Eckhart, Întrebări pariziene și alte scrieri, ediție bilingvă, traducere din latină, introducere, indici, glosar și note explicative de Daniel Farcaș, Edit. Polirom, Iași, 2013, 396 pag. Cui i s-a aplecat de tipare bătătorite, lectura cîtorva texte din Eckhart poate avea efectul unei dezmorțiri: te lovești de marginea unor scheme care
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
iubiri deopotrivă bolnăvicioase și izbăvitoare. Delicat și trist, atent la detalii și împrăștiind, cu finețe, multă nefericire, Cathérine-Paris rezumă fără cusur o epocă. A balurilor și conveniențelor, a strălucirii fără trăire, ca frumusețea fără trup a unei impecabile pagini de latină. Prin viața unei prințese care, neaparținând profund nici unei istorii ajunge să le aparțină, superficial și diplomatic, tuturor, trec nenumărate file de poveste, comploturi, trădări, războaie, mari și mici, mondiale în felul lor, agitând internaționala principilor, fie că e vorba de
Viețile Parisului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3143_a_4468]
-
perdele de iederă și-mi spuse:/ „Știam că, hoinărind din vers în vers,/ Ai să sosești la mine din vremea ta tîrzie./ Nu cred că ești prea ostenit de mers,/ Că drumul l-ai făcut prin poezie./ Poți să vorbești latina ta stricată./ Cum vezi, o știu. Ai voștri, altădată,/ Veneau mai des pe-aici. Îmi pare bine/ Că în șfîrșit găsirăți iar calea către mine“. Cercul s-a închis, armonios: poezia livrescă a lui Philippide se întoarce de unde pornise, la
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
lectură grăbită, unul cu miză semnificativă în opera autorului Fructelor mîniei. Ne referim la o alegorie nesofisticată, prelucrată de scriitor după o poveste din folclorul mexican (poveste auzită, pesemne, în desele lui călătorii în sudul extrem al Californiei!), unde un latino sărac, Kino, trăiește, alături de devotata sa soție Juana, tragedia de a-și vedea nou-născutul Coyotito mușcat de scorpion și apoi refuzat la tratament de crudul și voracele doctor gringo, din cauza imposibilității părinților de a-i plăti consultația. Tatăl disperat (care
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2928_a_4253]
-
lectură grăbită, unul cu miză semnificativă în opera autorului Fructelor mîniei. Ne referim la o alegorie nesofisticată, prelucrată de scriitor după o poveste din folclorul mexican (poveste auzită, pesemne, în desele lui călătorii în sudul extrem al Californiei!), unde un latino sărac, Kino, trăiește, alături de devotata sa soție Juana, tragedia de a-și vedea nou-născutul Coyotito mușcat de scorpion și apoi refuzat la tratament de crudul și voracele doctor gringo, din cauza imposibilității părinților de a-i plăti consultația. Tatăl disperat (care
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2884_a_4209]
-
pe care cel intervievat nu a deprins-o din facultate, ci tot de la Noica: „Noica ne oferea, cum am spus, o direcție potrivită fiecăruia, dar insista și să ne formăm instrumentele ca să avem acces direct la surse, germana, greaca veche, latina. Prin urmare, era un program destul de încărcat pentru că noi nu aveam în spate, prin școala pe care o făcusem, instrumente consolidate și nici cultură adevărată.” E de citit, ca tot ce ni-l aduce în atenție pe Noica.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]