1,578 matches
-
desemnăm „capacitatea de a Înțelege ușor și bine“ , ori - pur și simplu - „facultatea de a Înțelege, de a pricepe fenomenele, lucrurile etc.“, adică priceperea, sau cunoașterea „profundă“ și „ușoară“ a diverselor situații , iar dacă prin Înțelegere (ca derivat al verbului latinesc intelligo / intellego - lexi - lectum - ere) ar urma să precizăm „acțiunea de a Înțelege și rezultatul ei“ , s-ar părea că nu logica, ci hermeneutica are de-a face, În vremurile noastre, cu o asemenea disponibilitate. Cum nu la nivelul dicționarelor
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
fi controlată. Ipoteza principală de la care am pornit este următoarea: agresivitatea elevilor este influențată de variabilele anxietate, sex, mediu socioeconomic și nivelul de instrucție al părinților și de asemenea, absenteismul elevilor este influențat de agresivitatea acestora. Termenul agresivitate vine din latinescul adgradior, care Înseamnă “a merge către...”, și a evoluat apoi În agredire, ce semnifică “a merge către... cu un spirit belicos, cu tendința de a ataca”. Potrivit sensului dat de etimologia cuvântului, noțiunea de agresivitate trimite la potențialitate individuală, la
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
s-ar putea stabili care este aportul stilului de lucru al profesorului de la clasă În creșterea/reducerea conduitelor agresive. Capitol I PREADOLESCENȚA ȘI ADOLESCENȚA CARACTERIZARE PSIHOLOGICĂ 1. Câteva conotații istorice Din punct de vedere etimologic, termenul de adolescență provine din latinescul adolesco-ere, care Înseamnă a crește, a căpata putere, a se maturiza. Pubertatea ca și adolescența - specifice pentru a doua decadă a vieții omului - se caracterizează prin trecerea spre maturizare și integrare În societatea adultă, cu solicitările ei sociale, politice, familiale
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Nu În ultimul rând, dificultatea a apărut și din cauza asocierii și, uneori, chiar a confundării violenței cu agresivitatea. Literatura de specialitate operează la ora actuală cu o terminologie specifică pentru a delimita cele doua concepte. a) Termenul agresivitate vine din latinescul adgradior, care Înseamnă “a merge către...”, și a evoluat apoi În agredire, ce semnifică “a merge către... cu un spirit belicos, cu tendința de a ataca”. Potrivit sensului dat de etimologia cuvântului, noțiunea de agresivitate trimite la potențialitate individuală, la
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
nr. 59/28 august 1997. Activitatea de cercetare științifică fundamentala se finanțează, în totalitatea ei, pe lângă Programul Național de Cercetare Fundamental, prin investiții și prin alte căi de finanțare specifice domeniului NOUȚIUNI DE BAZĂ DESPRE CERCETAREA Cuvântul știință derivă din latinescul scire = a știi. Prin știință se înțelege atât ansamblul de cunoștințe care se referă la un domeniu unitar al realității, cât și ansamblul de metode, reguli folosite în colectarea acestor cunoștințe. Orice știință trebuie sa îndeplinească următoarele cerințe: 1. să
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
în duh”. Mamele sunt primii si ultimii profesori fiilor si fiicelor lor, de aceea este imperios necesar ca ele în mod special să aibă fundamentele sacralității materne pentru a putea educa în fapt si în duh. A educa provine din latinescul ”educcere”, ceea ce înseamnă a creste si iată reversibilitatea celor două concepte, în sensul că dacă a educa înseamnă a creste, atunci când o mamă îsi creste copilul, incidental îl si educă. De aceea se impune ca mamele să nu îsi schimbe
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
de imagine, este că, până la sfârșitul antichității, în aria sa semantică se revarsă un vocabular retoric ce o desemnează drept: reprezentare sensibilă, comparație, metaforă − latina adăugând și mai mulți termeni sinonimi: fabula, fictio, figmentum, significatio, similitudo, figura (Wunenburger 18, 58-66). Latinescul imago este utilizat în mod indeterminat, pentru a include forme circumscrise conceptului de reprezentare și procesului de simbolizare: semn, simbol, metaforă, alegorie, emblemă, tip, arhetip etc. sau forme în care există o imagine: sigiliu, efigie, emblemă heraldică, portret etc. Această
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
miros sau cu nominale din clasele semantice "gust"/"miros". (45) Fumătorii nu simt ("nu au percepția") gustul de dulce. (www.stiriacasa.ro) (46) A simțit miros de fum pe scara blocului. (www.ziarultimpul.ro) Viberg (1983: 149) precizează că etimonul latinesc sentire a avut o evoluție diferită în limbile romanice. În latină, sentire putea fi folosit pentru exprimarea oricărui tip de percepție; în faza actuală a evoluției limbilor romanice, verbul și-a restrâns sensul: în italiana modernă, sentire este folosit prototipic
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un dispozitiv concentric. în partidele de opoziție, cercul exterior este format din alegători, apoi din tovarăși de drum și din simpatizanți. Apropiindu-ne de centru, îi găsim pe aderenți, iar după aceștia, pe militanți - aderenții cei mai activi, „soldații” (de la latinescul milites). în sfârșit în centru se află membrii aparatului - membri permanenți retribuiți de partid sau de organizațiile satelit (sindicate, municipalități etc.) - și grupul conducător* - Biroul Politic, Comitetul Central. Același dispozitiv este specific și partidelor-stat, în modul cel mai formalizat: înainte de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
organizare, conducere, decizionale și participaționale capătă o cu totul altă conotație dacă sunt însoțite (sau nu) de atributul de a fi motivate. Introducerea sintagmei de mai sus necesită însă câteva explicații. Ce este comportamentul organizațional motivat? Termenul motivație provine de la latinescul movere, care înseamnă mișcare. Pornind de aici, am putea deduce că orice pune în mișcare comportamentul individului s-ar înscrie în sfera motivației. Cum însă nu doar motivația pune în mișcare organismul, ci multe alte elemente, apare necesitatea precizării mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
central. Iată de ce ne propunem ca în prezentul capitol să stăruim asupra celor mai reprezentative probleme teoretice și practice ale conflictului și negocierii organizaționele. Câteva delimitări conceptuale Noțiunea de conflict Semnificația noțiunii de conflict este derivată de cei mai mulți autori din latinescul confligere, care după unii înseamnă ciocnire, luptă, bătălie - iar pentru alții a ține împreună cu forța. La început termenul a desemnat confruntarea fizică dintre părți, pentru ca odată cu trecerea timpului el să crească în amploare, incluzând opoziția sau dezacordul profund de interese
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
noțiuni, cum ar fi cele de tensiune, violență, incompatibilitate, de care ar trebui totuși diferențiată. Tensiunea vine de la tensio, tensionas, care are atât o conotație fiziologică (contractarea și încordarea mușchilor), cât și una psihologică (efort susținut, ceartă, opoziție). Violența corespunde latinescului violentus și arată caracterul impetuos, excesiv, care întrece măsura, al unei persoane; de asemenea, ea desemnează lipsa de rațiune, intensitatea mare cu care (re)acționează cineva. Christine Marsan consideră că diferența între conflict și tensiune constă în aceea că tensiunea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Les Dynamiques de l’évolution culturelle. Recherches sur les relations raciales en Afrique, trad. fr., Paris, Payot (prima ediție În engleză: 1945). Φ Bricolaj, Culturalism, HIBRIDITATE, INTEGRARE, Metisaj, Sincretism, SOCIALIZARE Adaptaretc "Adaptare" Φ INTEGRARE, SOCIALIZARE, Tranzacție Alienaretc "Alienare" Derivat din latinescul alienatio, termenul are mai multe semnificații. În accepțiune juridică, se referă la cedarea unui drept de proprietate, În urma unui contract sau a unei tranzacții. Într-un sens mai pasiv, desemnează distanța, Îndepărtarea sau destructurarea: să ne gândim, de exemplu, la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), CETĂȚENIE, Comunitate, FRATERNITATE, Instituție, INTEGRARE, Putere, SOLIDARITATE Atitudinetc "Atitudine" Traducând „poziția (mai mult sau mai puțin cristalizată) a unui agent (individual sau colectiv) față de un obiect (persoană sau grup, situație sau eveniment)”, atitudinea ă din latinescul aptitudo, „mod de a-și ține corpul” ă ține, spre deosebire de nevoile alimentare sau sexuale, de caracteristicile dobândite, și nu de cele Înnăscute. Manifestare a vieții psihice și principiu unificator, atitudinea Își are rădăcinile În experiență, prezintă un caracter relativ durabil
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
depuis la Révolution, Paris, Grasset et Fasquelle. Φ CETĂȚENIE, DREPTURILE OMULUI, INTEGRARE, NAȚIUNE, STRĂIN Civilitatetc "Civilitate" Φ Cultură, INCIVILITĂȚI Civilizațietc "Civilizație" Φ Cultură Clantc "Clan" De origine gaelică (clann: neam, mare familie, termen pe care unii etimologi Îl leagă de latinescul planta, mlădiță), cuvântul desemnează o grupare de unități familiale care se consideră provenite uniliniar, pe linie paternă (patriclan) sau maternă (matriclan), dintr-un strămoș comun legendar sau mitic, adesea simbolizat În Occident printr-un blazon sau un nume generic. În cadrul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
PUF. Φ Descendență, Etnie, Trib Clase socialetc "Clase sociale" Într-o lucrare de popularizare dedicată acestei teme, Philippe Bénéton ne spune că expresia „clase sociale” este „echivocă”, semnificația sa rămâne „fluctuantă”, iar definiția este o continuă „sursă decontroverse”. Derivat din latinescul classis (care, la origine, desemna diferite categorii de cetățeni, Între care se făcea distincție pe baza averii sau patrimoniului), termenul de clasă ă poate că nu este inutil să reamintim acest lucru ă nu este inventat de Marx. ν De la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
complex Concurat multă vreme de termenul civilizație, care, În accepțiunea sa clasică și cu referire la „rafinarea atitudinilor” și la „Îmblânzirea moravurilor”, se opune celui de barbarie, evocând totodată „cea mai Înaltă expresie a umanismului”, cuvântul cultură ă provenit din latinescul cultura, el Însuși derivat din verbul colere ă are numeroase semnificații. Se aplică atât muncilor câmpului, realizărilor tehnice și facultăților minții, cât și exercițiului fizic, biologiei și științelor umane. În 1952, Kroeber și Kluckhohn, limitându-se la Întrebuințările britanice, identificaseră
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
regrupează un ansamblu de statute și de condiții extrem de diverse În timp și În spațiu, diversitate reflectată și de evoluția termenilor utilizați. În limbile occidentale, derivatele termenului din latina medievală sclavus, Însemnând literal „slav”, le-au Înlocuit pe cele ale latinescului servus, „sclav”, cuvânt din care a provenit „șerb”. Evoluția semantică s-a produs În același mod ca și cea instituțională care a condus de la sclavia antică la șerbia medievală. Cuvântul francez „sclav” și termenii corespondenți din alte limbi occidentale dau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
concept polimorf, relativ și greu de definit, desemnează, pe de o parte, acțiuni și fapte reale, ca violențele urbane, războaiele, furtunile puternice, iar pe de altă parte, un mod de a fi exprimând ideile de putere și de forță (din latinescul vis, forța vieții, din care provine și cuvântul „viril”) În transgresarea unui ordin normativ: prejudicieri resimțite ca niște sacrilegii În raport cu credințele sau cu obiceiurile, intimidări repetate, persecuție morală sau psihologică. ν Chiar dacă, metaforic, apare ca o descătușare, iar abstract, ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
2001; VARO - LINARES 2004. CC ALTERITATE. Pentru scolastici, alteritatea reprezenta ceea ce aparține lumii externe în raport cu subiectul, fiind astfel opusul identității constituite de subiectivitate. În această accepție, alteritatea era de fapt ceea ce s-a numit mai tîrziu non-eu. Ca derivat al latinescului alter, cuvîntul alteritate sugerează semnificația de "stare sau caracter de a fi altceva", care este în concordanță cu acest conținut, dar Hegel i-a atribuit valoarea specială de manifestare a ideii absolute în afară de sine. Această accepție dată de Hegel noțiunii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu..." este un derivat al adjectivului communis "care aparține la mai mulți; comun", ceea ce sugerează că acest verb cuprinde în rădăcina lui ideea de a face să fie comun ceva, de a participa împreună la ceva. De aceea, abstractul verbal latinesc communicatio și corespondentele lui din limbile moderne exprimă ideea de bază "faptul de a fi în relație", "mod de a fi împreună", ceea ce cuprinde două aspecte: existența unei comuniuni, ceea ce presupune reciprocitate, și exercitarea unei influențări, care poate fi reciprocă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
perspectivă diacronică, atunci cînd se are în vedere etimologia elementelor lexicale și ea este diferită în cazul omonimelor și unică în cazul polisemiei. Astfel, cuvîntul românesc casă, de exemplu, cu semnificația de bază "locuință pentru om", este moștenit și continuă latinescul casa, toate semnificațiile dezvoltate pe terenul limbii române păstrînd legătura dintre ele și fiind raportabile la acest element latin. În asecolul al XIX-lea însă, limba română a împrumutat un cuvînt din domeniul bancar-financiar din italiană și din germană, care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sînt nici ideologice și nici sociologice, dar permit problematizarea descrierii discursului, fiindcă sînt în măsură să clarifice selecțiile enunțiative și să asigure controlul producțiilor verbale. V. mediologie, tipologie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN TOPOS. Termenul grecesc topos (pl. topoi) corespunde expresiei latinești locus (communis) (fr. lieu (commun), rom. loc (comun) ca element al unei topici sau euristici). O topică (fr. topique) este un sistem empiric de organizare și sistematizare a informației în scopuri practice multiple (narative, descriptive, argumentative) care funcționează într-o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interpropoziționale, dar se interesează mai ales de interacțiunea aspectelor ascendente (de la transfrastică la text) și a celor descendente (de la text și gen discursiv la transfrastica microtextuală). V: analiza discursului, gramatică textuală. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO-LINARES 2004. DH TROP. Latinescul tropus avea sensul de "figură în retorică, utilizare figurativă a unui cuvînt", în timp ce grecescul trópos desemna "răsucire, întoarcere". Orice figură literară sau retorică care constă în utilizarea cuvintelor cu sens diferit decît cel literal constituie, în mod tradițional, un trop
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și-a luat, mai tîrziu, un nume nou - «român»“ <footnote Ibidem, p. 9. footnote> . Că istoria este răstălmăcită, așezînd lucrurile cu capul în jos, este evident; astăzi și adoloscenții știu că român este expresia folosirii neîntrerupte pe aceste teritorii a latinescului Romanus. Că la origine moldovean nu se opunea lui român aflăm chiar din Letopisețul Țării Moldovei, unde legenda descălecatului Moldovei, în varianta lui Simion Dascălul, se încheie cu „lățirea rumânilor“ <footnote Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ESPLA, București, 1958, p.
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]