1,986 matches
-
candele atârnate. Foarte frumoase și mari. Părintele David ne citește o Sfântă Evanghelie, noi toți îngenunchem, ne rugăm tainic și sărutam piatră. O privim cu mult respect și duioșie, lăsând urme de lacrimi pe ea. Pornim spre locul unde a leșinat Maica Domnului. La Mormântul Mântuitorului (foto) simt că este ceva prea pământesc în mine ce ma trage în jos. Dar mă lupt și eu cu mine și cer ajutorul Milostivului Dumnezeu și Maicii Domnului să mă inspire la scris. Că
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
tot timpul o candela. Noi îngenunchem, ne rugăm, sărutam locul. Acel loc este marcat că o floare rotundă, cu multe petale înguste. Este făcută din gips alb și foarte frumos conturată. Mărimea acelei flori care indică locul în care a leșinat Maica Domnului e cam de 70 cm. Ca mărime la vedere, ca la Sfințenie nu se poate măsura pământește, ci infinit aș spune eu, după gândirea mea. Cugetam la durerile ei de Mama căreia i-a trecut sabia prin inima
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Noi ne întristam când ne gândim ce mult a suferit. Suferință a fost fără margini, cum altă nu mai poate fi. A suferit alături de Fiul ei și amândoi S-au jertfit. Unul pe Cruce iar altul pe altarul Durerii. A leșinat de suferință, durere și întristare. Și cu toate câte au suferit încă ne iubesc și ne ajută amândoi, Fiul și Mama. Ei caută să ne bucure, să ne ajute, să ne salveze. Să cugetam în inimile noastre cele împietrite, ce
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
celor care se bucură de El și-L primesc tainic. Un preot mi-a dat niște ulei de la candelele care ard. E ca o binecuvântare. Cu aceste bucurii și emoții cobor treptele Golgotei și mă opresc la Locul unde a leșinat Maica Domnului. E aproape, la câțiva metri. Este frumos marcat acel Loc cu o rozeta de ghips albă că o stea cu multe raze. E îngrădit cu fier forjat de culoare alb și este o icoană cu Maica Domnului în
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
la ciomăgeală. Asta fiind bătaia neoficială. După care i-au băgat într-o încăpere unde ofițerul politic i-a condamnat la bătaie cu bâtele. Au fost dezbrăcați, puși sub cearșafuri ude, ținuți de mai mulți indivizi și bătuți crunt. Când leșinau sub lovituri, aruncau apă pe ei ca să-i trezească și o luau de la capăt. Când i-au adus înapoi, în celulă, erau zob. Oricum, erau mult mai rezistenți decât bietul dentist care murise la Jilava, căci au scăpat cu viață
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
apoi dezbrăcat, i s-au îndesat în gură obielele murdare, i s-au legat mâinile și picioarele la spate cu o funie, fiind lovit la cap, la față, pe spate, în coaste, plex și la tălpi. De fiecare dată când leșina era trezit cu apă. Țurcanu a jucat încălțat pe trupul lui, iar după câteva ore de torturi a izbucnit: 'Cât Dumnezeul mă-tii vrei să mai stau eu în pușcărie din cauza ta, mă? Ori îți faci demascarea, ori, dacă nu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
torturarea lui Costache Oprișan, bătut de tot 'comitetul' și călcat în picioare până și-a pierdut cunoștința. A fost întins pe un prici și lovit sistematic cu curele, de la cap la picioare, agresorii schimbându-se între ei când oboseau. Pentru că leșina des, bătăușii vărsau apă peste el ca să îl trezească și îi strigau: Noi, tinerii reeducați, cei care înainte am fost sub comanda ta, te vom distruge. Tu ești vinovat de soarta noastră, iar noi vom smulge de la tine tot ce
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și să ne faci bandiți?', însă răspunsul a venit sub forma schingiuirilor. Enumeră torturile îndurate: trântit pe spate, cu capul țintuit la podea de bocancul unui reeducat și cu mâinile imobilizate de alții, a fost lovit la tălpi până a leșinat. Lovit apoi pe spate până la leșin, a fost bătut timp de o săptămână. Căpitanul Măgirescu era bătut de fratele său, Eugen, în fața lui Timaru, care trebuia să stea într-un picior ore întregi. I-au legat mâinile de picioare și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Astfel încât, vara, temperatura aerului a depășit plus 40 de grade Celsius. Energia solară, în exces, a uscat plantele. În unele zone s-au produs chiar incendii ale vegetației. Și unii oameni s-au îmbolnăvit, din cauza căldurii excesive, unii chiar au leșinat pe stradă. Față de condițiile de viață la care au fost adaptate până în prezent formele actuale de viață, se constată o schimbare nefavorabilă, cel puțin în timpul verii. Pentru plante, condițiile de viață au devenit improprii (în România), în zonele de câmpie
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
resemnați, căzuți în genunchi, se aflau în fața cîtorva turci înarmați cu bîte și hangere. Deodată, aceștia din urmă, oprindu-se și înălțînd brațul ca pentru a da lovitura de grație, făceau semne că "s-a terminat", ridicînd chiar un adolescent leșinat la picioarele lor. Abdul Hamid ordona: se ucidea; contramanda: imediat totul înceta. Nu s-a deslușit niciodată prea bine care au fost motivele care l-au împins pe acest sultan pe jumătate nebun la aceste masacre. Se spunea că era
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu alte nații și nici trăitori printre acestea. La acest descălecat cuvântul roman/român devine automat un nume vechi, oarecum depășit, actuale fiind acum „moldovan, de pre apa Moldovei” și muntean, „ori de pe munte, muntean, ori de pe Olt, olteani, că leșii așa le zic, molteani” (p. 269). Dar să vedem concret cum sunt manipulate datele pentru a închipui istoria fără istorie a românilor. 1. Deși „eroii romani dinainte vreme fură prefăcuți în satiri de vremea cea lungă petrecută în pustietăți și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
găsesc la Berheci, lângă Tecuci, așa cum îmi ceruse comandantul meu. Pe un anumit traseu ajungem la Focșani, la noua noastră garnizoană. Toată luna iulie ne mișcăm și ne instruim în jurul Focșanilor. Și ce căldură toridă mai era, încât unii ostași leșinau de dogoarea de cuptor încins a soarelui! Pe data de 1 august suntem desconcentrați. Merg la Priponești, la ai mei, îmi fac de lucru, dar nu am astâmpăr, nu îmi găsesc locul! Hotărăsc să mă duc la Cârțișoara Făgărașilor, la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
știi tot mai bolnav și vrând-nevrând te obișnuiești cu iminenta lui dispariție... dar așa??! Aprind o lumânare, ies năucit și anunț vecinii, apoi rudele... Telepatia a funcționat perfect. Mariana, fiica noastră, aflându-se în tren spre București, la ora fatală leșină în tren gândindu-se la mama ei, iar nepotul rămas la Putna în vacanță se îmbolnăvește din senin la aceeași oră. Ceva asemănător se întâmplase cu tatăl meu, care în momentul rănirii mele pe front a început să bată din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
va da drumul. Ne va elibera! De altf el, cam pe la ora zece dimineața a și venit un soldat, ne-a scos din camera de arest și ne-a introdus în biroul șefului. Mama, când l-a revăzut, a și leșinat iar eu tremuram ca varga îngrijorat la culme de ce avea să mi se mai întâmp le. Soldatul a fost pus să o ia pe mama de jos, s o ducă la chiuveta din colț, unde a udat-o cu apă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
vedem într-un colț al încăperii, grămădiți unul în altul, doi soldați nemți... Dacă-s înarmați? ne-a străbătut o întrebare nepronunțată. După ce ne-am convins că nu e așa, am observat că oaspeții noștri neașteptați erau mai mult neoameni: leșinați, bărboși, nespălați, fără chipiuri pe cap, cu un păr încâlcit , slabi de le curgeau oasele din piele a care le ținea loc de un fel de ambalaj protector. Fără să-i întrebăm ceva, am coborât repede dar silențios jos, unde
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de jertfă interioară, o investiție în alb, eventual nerentabilă. 3. Când te ocupi de politică (direct sau de pe margine). Nu se lucrează cu absoluturi, când te miști în zona strictei relativități. E ridicol să te învinețești de ură, sau să leșini de entuziasm, când nu ți se cere decât un vot rezonabil. Numai spiritul dilematic garantează capacitatea de a face compromisuri utile, de a evita grosolănia polemică, încă pățânarea contrapro ductivă. Nedilematicul e, prin definiție, conflictual. Jan Patoàka avea dreptate să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
îl știi tot mai bolnav și vrând-nevrând te obișnuiești cu iminenta lui dispariție... dar așa ??! Aprind o lumânare, ies năucit și anunț vecinii, apoi rudele... Telepatia a funcționat perfect. Mariana, fiica noastră, aflânduse în tren spre București, la ora fatală leșină în tren gândindu-se la mama ei, iar nepotul Cosmin rămas la Paris în vacanță se îmbolnăvește din senin la aceeași oră. Ajutat de vecine și rudele locale, iau măsuri ca totul să fie așa cum se cuvine... Trei zile s-
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
scuze că cine știe care vor mai fi necazurile... Făgăraș, de moș Nicolae ! 2001 Iubite conule Alecu, E mult, chiar prea mult de când o mașină v-a adus în fața casei noastre... Era o zi liniștită de august. Când v-am zărit, să leșin. Îmi aduc aminte că Mariana mi-a spus: „Hei, eu sunt, revină-ți, să nu faci vreun infarct!” Ce mult m-am bucurat când am revăzut-o! După ce ați plecat, am plâns două zile. Am plâns mereu, nu mă puteam
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
un universitar, Petrini. Aflat la muncă silnică, își ucide torționarul aruncându-l într-un puț de mină. Când se eliberează, intră într-o echipă de deratizare și, incomodat de un țigan, îi mută fălcile. Își bate nevasta și, când ea leșină, o violează. În final îl ucide pe soțul amantei sale, aruncându-l dintr-un teleferic. Chiar și invocând legitima apărare, trebuie să recunoaștem că, pentru un intelectual, asistent al lui Lucian Blaga, performanțele nu sunt neglijabile. Între armele albe folosite
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
A. Bacalbașa au drept de judecată asupra inferiorilor și erorile sunt pedepsite cu bătaia simplă sau ochirea soarelui cu pușca având o țepușă sub bărbie, pentru menținerea poziției. Teascul aruncat în scânduri trebuie extras de condamnat cu dinții. Un soldat leșină într-o criză de epilepsie și i se pune o „poștă” la picior pentru a se trezi. Un plutonier regretă curțile de justiție „de acum” de unde învinuitul e trimis să se odihnească un an sau doi, când metoda lui Pazvante
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
după urechi, sugându-mi sângele. Nu puteam să scap de ele pentru că aveam mâinile ocupate. În stânga țineam lanterna, cu dreapta mă apucasem de canadiana ei. Nu-mi rămânea decât să strâng din dinți și să le suport. Îmi venea să leșin când vedeam cât de multe erau. Și continuau să iasă din gropi altele și altele. — Chiar crezi că pe vremuri Întunegrii aruncau victimele sacrificate în asemenea gropi? am întrebat-o pe fată. — Da. Sigur. — Groaznic! — Se considera că lipitorile erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
să cred că ești înzestrat cu ceva special, un ceva care le-a lipsit celorlalți douăzeci și cinci. Ce înțelegeți prin „special“? — Păi, hai să vedem! N-ai suferit de nici o boală ciudată, n-ai avut halucinații vizuale ori auditive, n-ai leșinat... Am dreptate? — Da, aveți. Nici un fel de halucinații. Singurul lucru care mă îngrijorează este că am devenit sensibil la miros, în special de fructe. — Asta se poate întâmpla oricui. Am constatat și eu că mirosul fructelor influențează racordarea. Alte probleme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
linx. Dacă așa ceva era posibil cum puteam îndura treaz un zbor de șase ore spre Portland? Soluția mea? Procurarea de și mai multe droguri. Ca atare, am continuat să mă fac praf și să picotesc în timpul interviurilor din barurile hotelurilor. Leșinam în avioane, zăcând lungit și fără cunoștință la clasa întâi înainte de a fi împins într-un cărucior cu rotile prin aeroporturi, cu un angajat al companiei aeriene în dreapta mea pentru a mă împiedica să cad în bot. „Indigestie“, a declarat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
e-mailuri, cum ar fi: „Nu-mi pasă dacă-i vâri scriitorului un băț de mătură-n fund ca să-l scoli pe scenă - Fă-O.“ Mă simțeam de parcă aș fi fost luat ostatic. Turneul părea lung și monstrous de nedrept. Leșinam mai tot timpul din cauza presiunilor de tot felul care păreau să nu se mai sfârșească. Wellbutrin m-a ajutat să îndur, să refuz să admit că ceva nu mergeau cum trebuiau. Supraveghetoarea mea numea de-acum turneul „o legitimă experiență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de caracter să te împotrivești unui bădăran și evident că celebritățile nu dau dovadă de un caracter superior omului obișnuit.“ Reporterul mi-a mai pus întrebări de genul: „Unii critici se îndoiesc în privința sincerității tale - cum comentezi?“ și „De ce ai leșinat anul trecut la ceremonia Globurilor de Aur?“ Însă Jayne nu înceta să intervină cu fraze de mare efect ca „Bret e sursa mea de tărie“, la care un prieten al cărui nume n-a fost menționat a replicat: „E o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]