25,327 matches
-
istoric la care fac referire (primele două filme), și în plus, educați cinematografic în afara spațiului originar, în România (un "afară" trist, odata ce-ar fi putut fi "acasă"). Plecați și întorși așadar, cu o privire nouă ce poartă în ea lecția distanței: nu numai (senzația de) obiectivitate ci și, sau mai ales și - sună poate demodat - dragoste pentru ceea ce filmează. Există într-unul dintre filme o secvență simptomatică, cred, pentru explicitarea acelei distanțe optime față de "realitate"- distanță necesară pentru a propune
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
Irina Coroiu Lecțiile de morală sînt greu și de administrat, și de asimilat, dar mai ales de conceput. Poate de aceea Oliver Stone niciodată nu s-a erijat și nu și-a arogat vreun rol "pedagogic". Nici în zguduitoarea trilogie a Vietnamului - Plutonul
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
atac, individualist acerb, Jamie Fox autor și al propriului videoclip muzical; coordonatorul apărării Lawrence Taylor; strategul promovat Aaron Eckhart; medicul avansat Matthew Modine etc. Peste entuziasmul real și cel de circumstanță survine "lovitura de teatru" a învingătorului-învins echivalînd cu o lecție de morală căci e rezultatul unei exemplare loialități față de sine însuși, dar și față de cei pe care i-a condus la bine și la rău, față de prieteni cărora își permite să le ceară sacrificii, așa cum are grijă să le apere
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
nume de autori, dar ne hazardăm să ghicim că ar fi vorba de Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Nae Ionescu și alții ejusdem farinae. În ce-l privește pe dl. Nicolae Manolescu, acesta și-ar fi permis să dea lecții în România literară prestigiosului cotidian francez Le Monde, în aceeași R.L. "care l-a lins în fund pe Ceaușescu cu o nerușinare fără margini." Ghilimelele le-am luat din ziar, așa că avem garanția că eleganta sintagmă a fost rostită de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
de făcut o remarcă. Nici unul dintre elevii chestionați nu aduce în discuție respectul față de limba națională. între valorile ce s-ar cuveni cinstite (am văzut ce valori par să merite acest tratament, în viziunea educatorilor de la care copiii au învățat lecția), nu se numără acelea legate de limbă. Un singur răspuns atinge în treacăt frumusețea limbii. Și aici e vorba de o mică, dar nu inocentă manipulare: corectitudinea s-ar cuveni să fie valoarea cu pricina, nu frumusețea, care ține de
Ce fel de patriotism cultivă școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16976_a_18301]
-
cînd literatura se zbate să-și găsească o nouă cale, descătușată de acel calapod sentimentalo-rural - necesar poate la începutul veacului, dar o adevărată piedică pentru marile creații - vine Lucian Blaga și ne arată cum trebuie priceput satul. E o adîncă lecție de etică culturală, este, pentru cine vrea să învețe, și una de superioară etică politică". Și, apoi, adresîndu-se direct noului academician, socoate că deși Blaga a elogiat satul românesc, "aceasta nu vrea să zică ruralizarea operei intelectuale românești, cum nici
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
că de la sat, de la matcă, de la crysalidă izvorăște tot ce e adevărat românesc - chiar cînd este transpus în oraș sau chiar într-o mare metropolă a lumilor străine." S-a povestit că N. Iorga a pufnit furios, neuitînd această aspră lecție, pe care el considera că n-a meritat-o și că dreptatea - se putea altfel? - era de partea lui. Dar pentru Blaga, căruia ani de zile opera îi fusese - datorită lui N. Iorga și obtuzului Bogdan-Duică - obstrucționată și respins de la
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
Charles Lee, amintind și de piesa lui Weiss, și de filmul lui Forman acidă satiră a spiritului gregar ce a permis proliferarea unei ideologii nefaste, fatală pentru multe națiuni. Intrinsecă operei de artă, universalitatea a fost încă o dată evidențiată de Lecția ionesciană într-o montare globalizantă semnată de Niky Wolcz, regia, Jun Maeda - decorul și Ulla Wolcz - costumele. Ambianța sugerează un palimpsest, iar desfășurarea provoacă o insolită retrospectivă a tuturor lecturilor virtuale ale textului, lucru posibil și datorită celor trei interpreți
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
al datoriei cetățenești, în viața politică, fără să facă însă caz de această implicare. Am șansa să-l întâlnesc pe Gabriel Dimisianu aproape zilnic, în redacția revistei România literară. Urmăresc cu atenție tot ceea ce face și spune, ca pe o lecție de bun-gust. Tandrețea sobră cu care sărută mâna unei femei sau maniera elegantă în care respinge manuscrisul unui veleitar insistent ar trebui însușite și de alții. Acest mod de a fi este, în cazul lui Gabriel Dimisianu, și un mod
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
cum gîndesc acești dascăli și pentru felul în care se reflectă gîndirea lor în compunerile copiilor. Firește că, în centrul preocupărilor, stă "patronul" școlii, Mihai Eminescu. Un băiat în clasa a VIII, în prag de capacitate, a fost învățat la lecțiile de română că "Eminescu nu a fost recunoscut și apreciat la adevărata lui valoare nici de contemporanii săi, și mai mult ca oricînd astăzi". Nu știm în ce constau - în afara paginilor de manual - lecturile acestui băiat de 14 ani, încurajat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
ani, încurajat să se indigneze împotriva "vocilor care-l critică vehement pe marele poet", dar profesorii care au avizat publicarea compunerii puteau sesiza confuzia de clișee din mintea lui, dacă nu cumva elevul va fi copiat aceste fraze din chiar lecția "predată" de ei: "A fost acuzat de naționalism exagerat, deși naționalismul reprezintă plămânii prin care respiră o națiune. Cu toate că Eminescu nu învățase acea istorie a românilor care-i vorbea prin tunurile cetăților moldovenești, prin glasul numeroșilor eroi care au căzut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
pe vremea cînd "profesorul" mai conducea această instituție. În afara motorinei de la Jimbolia fostul șef al SRI pare a ști mai multe decît șeful de azi al acestei instituții, deși dl. Georgescu a avut aproape patru ani pentru a ajunge cu lecțiile "la zi", coborînd pe firul faptelor. Acum, cînd e limpede că scandalul de la FNI și cel al retragerii banilor din bănci au fost regizate, SRI-ul tace, în timp ce presa e plină de informații, ceea ce n-ar fi rău, dar și
O nouă tăcere a SRI-ului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17048_a_18373]
-
nu este erudit și literat ex professo", ca .V.A. Urechia, "nu este profesor de literatură și istorie la o universitate a statului". Grădișteanu nu înțelege că, în limba română, cuvintele "imediat alăturea", subliniate de Maiorescu, reprezintă "beție de cuvinte". Lecția lui Maiorescu era dură, dar dreaptă. Analizarea "procedării literare a d-lor Ureche, P.Ghica și Grădișteanu nu s-ar justifica prin înțelegerea răului ce niște scriitori ca d-lor pot aduce unei literaturi începătoare", recomandînd intelectualilor români "să se
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
organizat de "Le Monde", despre creația cinematografică față cu transformările economice și tehnologice ale lumii noastre; o amplă Retrospectivă de filme pe tema "Cinematograful visînd viitorul", organizată în parteneriat cu Cinemateca Franceză; Omagii lui Robert Bresson și Luis Buñuel; tradiționala Lecție de cinema va fi susținută, în 2000, de Agnès Varda (probabil "de la 5 la 7"); Ottar Iosseliani, care va prezida juriul Caméra d'or, va prezenta, într-o proiecție specială, un film inedit, din l962! Și altele, și altele... Invitații
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
n-a acceptat, de la un punct, o participare pur decorativă la o succesiune la care structura d-sale intelectuală, ca și genul de interese derivînd din aceasta, nu l-ar fi îndrituit în substanță. Tot a rămas însă ceva din lecția magistrului: ambiția afirmării "monumentale", chiar dacă pe o orbită mult diferită, un impuls edificator în sine ce se cerea ilustrat de o materie diferențiată. Așa a luat naștere, o dată cu Introducerea în critica literară (1968) și Dicționarul de idei literare (I, 1973
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
și Vintilă Ivănceanu, din spadasinii frumoși și nebuni ai postmodernismului. Trebuie să fie ceva în poezia lui N.Ț., dacă eu scriind aceste rînduri care se vor serioase, iată, mă pomenesc contaminată de stilul lui. Nicolae Țone a învățat bine lecția avangardei. Din poezia lui nu lipsesc nici nebunia, nici revolta, nici jemanfișismul, nici sexul afișat în exces în toate ipostazele posibile; e greu să distingi cît este mimare și cît ardere autentică. E adevărat că în cartea lui N.Ț
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
bune. Numai noi, artiștii, suntem mai cu bâzdâc. Noi, care mai înainte am rupt gura târgului! Pe noi să ne frece... pe noi să ne facă de râsu' lumii... Un terchea berchea, un mațe-fripte!, să vie, să ne dea nouă lecții!... Dacă e un mare artist, vreun scriitor însemnat, acesta, având o conștiință estetică înaltă, în caz de nereușită, trecătoare, el tace, meditează, reexaminează construcția... Da, dar țuțerii nu te lasă. Țuțerii curățind de muște hipopotamul. Scandalul, ei îl fac, cu
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
de toate/ întreaga lume e dezamăgită/ pentru că nu sînt la înălțimea ficțiunii/ pe care o scriu./ Nimeni însă nu mă întreabă/ cum arată o zi din viața mea/ și, în general, / cu mațele chiorăind, / cu mintea amputată" (Filipică). Este o lecție foarte importantă pe care poeta mărturisește indirect că a învățat-o de la Sylvia Plath. Biografismul este o sursă a imaginii dure, mai mult decît a autoironiei. Confesiunea dură exprimă stagnarea încăpățînată într-o singură stare (o confesine care nu dorește
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
avea știute, și în epocă, preocupări de istorie (publicînd cîteva lucrări, în 1837, cînd mai era la studii, în germană și franceză). De aceea, în noiembrie 1843, i se încredințează, la Academia Mihăileană de la Iași, un curs de istorie națională. Lecția de deschidere al acelui curs universitar a făcut epocă. Recunoștea, aici, cu amărăciune, inexistența istoriei la noi: Aceasta lipsă, Domnilor mei, este pricina că între români, chiar și între cei mai însemnați, se găsesc așa de puțini care cunosc istoria
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
ale "durității" lui Virgil Nemoianu. Au fost cîteva voci care susțineau că Virgil Nemoianu își asumă o mai mare libertate (și în sensul rău al cuvîntului) cînd publică în România. Probabil, multora li s-a părut că li se dă lecții; complexul care ar putea fi numit "vine ăsta din America să mă învețe pe mine?" face, se pare, încă multe victime. Aceasta ar fi prima caracteristică a durității tonului. A doua este răutatea, o răutate gratuită pe care mi-a
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
Mă uit cu multă regularitate la acest serial, îmi dau seama că nu e vorba de o mare valoare estetică; pe de altă parte, sînt prins de acțiune, de personaje care mi-au devenit familiare și dragi." Este o altă lecție dată intelectualului român - cultura nonșalantă, deloc rigidă. Cultura nu este un set de reguli de viață, de comportament. Faptul că ești autorul "teoriei secundarului" nu te împiedică să constați cît de plăcute pot fi un serial S.F. sau o carte
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
Domnișoara Miallaret Și-acum să ne ducem cu gîndul la jumătatea secolului al XIX-lea. Ne aflăm la Viena. O ploaie măruntă. Una din acele ploi de toamnă care-l udau pe Mozart atunci cînd, bolnav, se ducea să dea lecții în oraș, se revarsă acum asupra unei persoane încă tinere, care iese foarte grăbită de la poștă. Ține în mînă un plic pe care se poate citi: Mademoiselle Miallaret. Post restant. Foarte nerăbdătoare, domnișoara Miallaret deschide scrisoarea și o citește din
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
de iluzia că, prin magie politică, Franța ne va transporta pe tărâmul laptelui și-al mierii! Spunând verde-n față politicienilor noștri că "Avocatul cel mai bun al României pe lângă organismele internaționale e chiar România", dl. Jospin a dat o lecție de luciditate, de realism și, mai ales, de curaj și de onestitate. Oricât de amară e pastila servită de premierul francez, trebuie să admitem că singura cale a integrării presupune enorme eforturi și enorme sacrificii ale românilor. A sosit momentul
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
încă o mostră, din jurnal, despre felul (să-i spunem interesat?) cum își petrecea Martha Bibescu o zi din viață: "Azi-dimineața, de la opt la unsprezece, văzut pe atașatul militar englez, colonelul Thompson (amantul ei, n.m.), care mi-a dat o lecție de golf plimbîndu-ne prin parc. Apoi, pe Brătianu la douăsprezece și jumătate. Dejun cu tata adus la Mogoșoaia de Brătianu care se ducea la Buftea. Am petrecut cu el o oră și jumătate. Apoi Czernin a venit la Mogoșoaia la
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
uneori, patima față de teatru și de valori, alintul plin de farmec și de paradoxuri, prietenia lui specială vor dispărea. Își vor topi contururile din lumea asta. Obsesiile(obsesia perfecțiunii) și îndoielile unui mare artist, poveștile lui cu tîlc au fost lecții de teatru, de viață. Piese mari, în mîna lui, își recăpătau sensurile majore, semnificațiile relevante. Ca printr-o vrajă, el îndepărta surplusurile, efectele ieftine și îi ajuta pe actori să se curețe de manierisme, să se purifice. L-a prețuit
In memoriam Vlad Mugur: Toate drumurile duc la München by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15988_a_17313]