1,302 matches
-
descrisă de Lipovetsky, abordările din textele sale de după 1980 corespund descrierii fazei a treia a consumului. La fel cum mitul consumului are, după cum remarca Baudrillard, un discurs și un antidiscurs, propria sa teorie despre consum are susținătorii (care i-au lecturat exagerările sub forma avertismentului) și detractorii săi (care i-au lecturat exagerările sub forma lipsei simțului realității). Foarte multe interpretări au avut în vedere o serie de apropieri dintre teoria sa și cele ale Școlii de la Frankfurt, ale lui Guy
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fazei a treia a consumului. La fel cum mitul consumului are, după cum remarca Baudrillard, un discurs și un antidiscurs, propria sa teorie despre consum are susținătorii (care i-au lecturat exagerările sub forma avertismentului) și detractorii săi (care i-au lecturat exagerările sub forma lipsei simțului realității). Foarte multe interpretări au avut în vedere o serie de apropieri dintre teoria sa și cele ale Școlii de la Frankfurt, ale lui Guy Debord, Pierre Bourdieu, Michel de Certeau etc.; aceste influențe și comparații
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
prin intermediul simplei strategii a relevării lui Nietzsche în "circuitul capitalului" lui Marx, arătând că doar o fragilă trompe l'œil separă faimosul "fetișism al formei-marfă" de nu mai puțin infama "voință de putere" nietzscheană"406. În concepția lui Kroker, Baudrillard lecturează marxismul prin intermediul nihilismului și al cinismului, regăsind și o a treia instanță în procesul de producție "voința de a vrea" ("the will to will"). 4.3.2.1. Societatea schimbului simbolic O importanță deosebită este acordată de către Baudrillard ideii de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scrierile respective, precum și consecințele teoretice care au rezultat de aici au condus la o mai largă afirmare a respingerii modernității, a logicii ei binare, a formelor sale dominatoare. 4.3.3. "Carnavalul postmodern" Dacă, în general, J. Baudrillard a fost lecturat în special prin prisma economiei politice, la ora actuală opera sa este receptată pentru studiile efectuate în domeniile filosofiei și sociologiei contemporane, cât și a mass-mediei sau artelor. Temele simulacrului, seducției, hiperrealității, rețelei, subiectului fractal sau alterității, dezvoltate în scrierile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
al pasiunii" [în trad. rom.]) ca o indicație de lectură ce vine din partea lui Baudrillard, care pare a-și dezvălui propria înțelegere a hiperrealității în termenii unui moment de îndoială carteziană extremă. Utilizarea expresiei "geniu malițios", rău (malin génie) este lecturată așadar în subtext ca o trimitere voluntară la Descartes și la asocierea cu filosofia sa. Anthony King consideră astfel teoria hiperrealului ca fiind "blocată" într-un cadru demodat, care nu aplică și direcțiile dezvoltate, de pildă, de cotitura lingvistică; astfel
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
modernității, în special transformările tehnice pe care le-a produs aceasta. Se observă așadar că dacă în Simulacres et simulation Baudrillard considera hiperrealitatea o caracteristică a postmodernismului, acum aceasta devine, în cazul Americii, o trăsătură a societății moderne. Barry Smith lecturează aceste diferențe de raportare și de denumire teoretică a curentelor în ideea apropierii concepției lui Baudrillard de aceea a lui Lyotard. Astfel, așa cum Lyotard anunța în Postmodernul pe înțelesul copiilor că postmodernul poate fi tratat ca o parte a modernului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a dori să generalizeze, Baudrillard declară: "Am impresia că nu vom deveni niciodată moderni. Poate că avem trăsături hiperrmoderne, hiperreale; asumăm acest lucru. Dar nu am devenit cu adevărat moderni"504. Această acceptare a caracteristicilor "hiper" (reale, moderne) poate fi lecturată nu neapărat ca o respingere a postmodernismului, ci ca o reflecție asupra faptului că în Europa modernitatea nu a fost realizată în mod complet, până la consecințele ei ultime, așa cum i se pare că se întâmplă în America. Faptul că nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
motive decât cele ale unui "preaplin" realizat de epoca sau curentul anterior (și o explicație ar fi și erodarea fundamentelor vechiului nivel, care nu se produce neapărat în momentul de "glorie" al acestuia). De altfel, în acest sens se poate lectura ca un posibil indiciu al acestui tip de interpretare și neîncrederea exprimată de Baudrillard în ceea ce privește posibilitatea de a mai realiza în Europa nivelul de modernitate al Americii (acest lucru nesemnificând, cred, că Europa va fi "blocată" într-o modernitate nefinalizată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
americană este în declin, Baudrillard preferă să privească, în pofida numeroaselor ironii la adresa banalității americane și a lipsei de profunzime și reflexivitate, situația în sens invers criza este europeană și nu americană. În această direcție a interpretării, Vidich 505, de pildă, lecturează America sub forma unei teme mai largi aceea a pesimismului profund și uneori chiar a nihilismului lui Baudrillard în raport cu așteptările legate de viitor, combinate cu nostalgia pentru un trecut european care se vede acum erodat de noile forme ale civilizației
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
imaginat ca deținând o forță autodistructivă (a se vedea aici aplicarea teoriei consumului și a potlatch-ului510) care se îndreaptă împotriva propriului său sens și îl transformă în joc și ritual, cu scopul de a obține mai mult decât se poate lectura din configurația inițială a lucrurilor și discursurilor. Acesta este, de fapt, modelul formei primitive a limbii în concepția lui Baudrillard. Baudrillard neagă conceptului de gândire radicală eventualul caracter depresiv, lipsa de responsabilitate, nihilismul și disperarea care s-ar putea citi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o metaforă importantă a discursului baudrillardian? Așa cum Amérique a fost receptată de mulți critici ca o încercare de distrugere a imaginii Americii, surprinsă ca un deșert al banalului, și a stârnit numeroase controverse, la fel și De la séduction a fost lecturată de cele mai multe ori în cheia atacului la adresa feminismului 514 sau ca moment al înlocuirii schimbului simbolic și producției cu noul concept de seducție. Seducția a fost astfel așezată sub semnul criticii "faustiene" a feminismului și rareori, în sens mai larg
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a defini diviziuni culturale importante, alături de schimbările și discontinuitățile produse în domenii diferite. De altfel, Baudrillard recunoaște atât utilizarea unei forme a metodei genealogice, care permite descoperirea fundamentului veritabil din spatele ideilor, cât și apropierea de Nietzsche, pe care l-a lecturat în mod fervent de tânăr și care a devenit nu o referință, ci o mémoire infuse: Este ceea ce am practicat [metoda genealogică, n.n.], dar pentru materiale care proveneau din mundan. Mi se pare că nu există alte modalități de gândire
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
burțile spintecate, lăsând în urmă șiroaie de vomă și sânge, micșorându-se tot mai mult și pierind în întunecime". Epilogul suprinde o comunitate rurală regenerată, aptă de a-și continua viața potrivit unor cicluri milenare. Practic, întregul fragment poate fi lecturat în termenii unui scenariu bogomilist sau, dacă vrem să-i transferăm semnificațiile la nivelul dualismului occidental, catar, în care binele înfruntă răul într-un spasm agonistic de respirație apocaliptică, oarecum în genul romantic favorit al unui vizionar neînduplecat precum Blake
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
înseși, nu a obiectului acesteia. De vreme ce, în Introducere, am enunțat, pe cât de clar și de simplu mi-a permis spațiul restrâns pe care l-am avut la dispoziție, premisele critice pe care se fundamentează cercetarea mea (și care pot fi lecturate, la rigoare, ca un outline al cărții), nu îmi rămâne de adăugat decât o serie de considerații privitoare la posibilitățile reale de continuare a întreprinderii exegetice. Și mai întâi, ca o măruntă paranteză, să vă destăinuiesc, în cea mai bună
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a Diviziei a XIII-a”, or, după cum se știe, înaintea evenimentelor petrecute la sfârșitul lunii iunie a anului 1940, atât la Huși cât și pe teritoriul județului Fălciu nu staționa nicio unitate militară de mărimea unei divizii. Iată ce a lecturat comandantul companiei de jandarmi în documentul cu nr.7261/10 iulie 1940, trimis de primărie: „Avem onoarea a vă reclama (subl.ns.) următoarele: eri, 9 iulie 1940, 2 gradați aparținând corpului de jandarmi, au intrata cu forța într’un lan
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la școala unor gânditori și politicieni cu convingeri democratice, precum Virgil Madgearu, Petre Andrei ș.a., chiar dacă aceștia nu sunt la fel de eclatanți precum cei enumerați mai sus. Ideea europeană în imaginarul românesc postcomunist Ceea ce se înseamnă astăzi europenitatea poate fi înțeles lecturând preambulul Tatatului de la Lisabona (ce menține formulările din tratatele precedente), care precizează printre altele că "inspirându-se din moștenirea culturală, religioasă și umanistă a Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale care constituie drepturile inviolabile și inalienabile ale persoanei
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dacă e vorba despre un fel de claustrofobie pe care ți-o dă un grup mai mult sau mai puțin închis, sau despre un exhibiționism, în sensul cel mai bun al termenului, generat de nevoia esențială de a comunica. Întrevezi, lecturând memoriile lui Panu, ale lui Negruzzi, ba chiar fragmente din însemnările zilnice ale lui Maiorescu, o formidabilă "foame și sete" de Celălalt, fie el înțeles într-o tentă creștină, ca semen/ aproape al tău, așadar, fie, într-o manieră hegeliană
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ale gazdei sau membrilor de vază alternau cu discuțiile riguroase pe teme dintre cele mai respectabile. Ca și Junimea, casa respectivă trebuie să fi fost o casă a contrariilor 31, un spațiu devenit public, o proprietate a tuturor. Surprinde astăzi, lecturând evocările mai mult sau mai puțin exacte, lipsa acestui sentiment de posesiune pe care îl avea Vasile Pogor (fiul) în ceea ce privește propria-i casă, asta cu atât mai mult cu cât personajul în discuție nu era deloc indiferent la o anume
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Miron Costin Cuvânt înainte Pentru orice cititor, fie el specialist sau simplu „consumator” de literatură, opera literară este o continuă provocare. Fiecare nouă lectură înseamnă, dacă nu găsirea de noi sensuri sau plăceri estetice, cel puțin încercarea de a răspunde mereu altfel interogațiilor pe care la naște incursiunea în lumea operei. Fără a avea pretenția de a propune un studiu exhaustiv al operelor abordate
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
femeia creștină, transmisă de perioada creștinismului primar, și trăsăturile acesteia din contemporaneitate. Părintele Cârciuleanu e un vizionar profund ancorat în societatea în care trăiește, un spirit enciclopedic (rezultat al studiilor universitare de la Cernăuți și al miilor și miilor de pagini lecturate într-o viață de om), care abordează temele fundamentat, cu profundă seriozitate și rigoare, bazându-se deopotrivă pe cunoaștere, experiență, trăire. Putem urmări erudiția sa, dublată de o sensibilitate profundă, și în ultimele două capitole ale cărții: Chipul mamei în
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
unui demers salutar când, de fapt, practică "politica struțului". 2.2. Tată și fiu Busuioc nu prea stetea de vorbă cu oamenii, și unul dintre oamenii cu care mai ales nu stetea de vorbă era fiul său, Iorgovan. La prima lectură această frază din Pădureanca, cea dintâi care vorbește despre raportul afectiv al celor personaje principale, nu e receptată, nici chiar de cititorul atent la detalii, altfel decât ca o caracteristică de fapt. Tatăl și fiul său mai mare au o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ca fiind sinonim cu "a determina o dreaptă". Iată o carte despre care gândesc numai de bine, dar pe care nu aș recomanda-o unui licean. Cât despre ceilalți, aș putea s-o fac fără teamă, oricum nu vor duce lectura prea departe. Am luat exemple extreme, și niciun profesor nu s-ar gândi să meargă atât de departe. Dar, chiar rămânând cu totul în afara unor astfel de modele, nu cumva s-ar expune deja aceluiași pericol? Suntem într-o clasă
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
171 Instrumente de cercetare: ghiduri de interviu / 179 1. Specificul cultural al Olteniei / 181 2. Sistemul de valori și orientările valorice ale ardelenilor / 193 Abstract / 201 Résumé / 205 Prefață O invitație călduroasă de lectură Prefața este un exercițiu după o lectura ca experiență a unei noi lucrări. Este o trecere în revistă a unor puncte și paliere care ni s-au părut mai deosebite, după împrospătarea propriilor gânduri cu ajutorul cărții de față. O prefață este, deci, o invitație. În cazul de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
întâlniri în cadrul lectoratelor pe școală (episodice). (Cosma, T., 2001, p. 44) Alături de exigențele funcționale pentru asigurarea eficienței întâlnirilor cu părinții sunt prezentate și următoarele metode, frecvent abordate: „dialogul / dezbaterea, discuția liberă (seminarul); proiecțiile video (filme, prezentări PowerPoint); expunerea (prelegere, explicația), lectura; întâlnirile pe grupe de părinți; prelegerea; referatul; observarea; excursia, vizita; discuțiile individuale; studiul de caz; masa rotundă și alte metode activ-participative (problematizarea, braimstormingul, prelegerea dezbatere, conversația euristică) sau neparticipative (prelegerea magistrală, informarea) specifice psihologiei adultului. Folosirea, cu prioritate, a metodelor
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
de handbal. În paginile lucrării se va regăsi un volum minimal de cunoștințe și aspecte practico-metodice, utilizat În pregătirea la disciplina „handbal” - ca joc sportiv prezent În programa școlară. Cu alte cuvinte, ne-am propus să le oferim celor care lecturează această carte o viziune „practică” a jocului de handbal, În Încercarea de a-și forma o gândire metodică, utilă predării handbalului În școala gimnazială și liceu. Nu În ultimul rând, dorim să le dezvoltăm viitorilor profesori o serie de capacități
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]