4,107 matches
-
pururi în fir cu mărțișorul .. De nu erai, iubito, te frământam din vise, Te plămădeam din slove ce nu au fost atinse, Și te puneam pe perne la mine-n inimioră, În puf de păpădie cu gust de primăvară, Te legănam pe valul fiorurilor noastre, Pulsând în infinitul iubirilor albastre, Și îți suflam în vene misterele divine, Emoțiile mele pictate-n ochi la tine, Te închideam, iubito, cu cheia unui vers, Să rezonezi în mine întregul Univers, Să tremuri de plăcerea
DE NU ERAI, IUBITO ... de DAN BORBEI în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362313_a_363642]
-
joc cu fâța asta, mânca-o-ar mamaie! Nu putem fără ea.Venea și Augustin, dar are de reparat o iesle și un țarc pentru vițeii ăia, că... zi și noapte zbăncăne la niște vaci, că au slăbit, de se leagănă din picioare. Oanăăă, uite ce ți-aduse mamaia: banane, portocale... iaurt. - Nu trebuia, are destule. Nu-i lipsește nimic. - Dar Emil unde e? - Nu știu; poate în camera lui. Își pregătește temele; schițe, planuri, proiecte; răspunde Adina, dar cu altă
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
și tandru. Ca o rază de lumină Prefăcută-n copilandru. Cântece, o sută, o mie Incantații se aud, Un poem, o simfonie. Iar vapoarele se duc. Lore, Loreley fecioară. Frumoasă, din rouă născută, Adiere de miresme-n seară Și dorințe legănate-n undă. Se cunună, Lore. Iată... -Vântule tu ești dator Ca să porți a ei solie Peste globul rotitor. Lore plânge și visează Visul se transformă-n dor, Cu pas stins merge prințesa În stingherul dormitor. Referință Bibliografică: Loreley si visul
LORELEY SI VISUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362424_a_363753]
-
-i gura perfectă. - Maria, uită-te la noi!... Avem aceeași piele creolă, același nas acvilin și aceeași dragoste pentru mare. - Suntem făcuți unul pentru altul, nu-i așa? - Absolut... Iahtul alb plutea în larg, unduindu-și silueta în stânga și în dreapta, legănându-i pe cei doi într-un balans armonios. Rochia albă de mătase a Mariei flutură în neștire peste pulpele ei, iar decolteul generos îi accentuă sânii extrem de tentanți. - Cântă-mi ceva, Maria!, se rugă el privind-o pe sub gene. Maria
ARISTO de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362483_a_363812]
-
el însă tace, Și supărat se preface. Cel mai mult la el îmi place Că nu-i e frică de ace; La doctor când dau de greu, O vrea acu-n locul meu? 42.Nușa O fântână sapă Nușa Și legănând căldărușa Vrea s-aduca din izvor Apă, în ograda lor. Însă soarele de vară O golește până-n seară. Acu-și bate căpușorul, N-o putea muta izvorul? Bondarul E negru, burduhănos, Dar mie-mi pare frumos, Că e foarte grijuliu
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > ȘOPÂRLE VORACE Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1314 din 06 august 2014 Toate Articolele Autorului panglică boțita din par îi mirosea a fan plouat legăna strîns pisică tărcata pocnindu-și genunchii ascuțiți de rotunjimea pietrelor de rău mieunatul pisicii languros mască o acarofobie față cunoștea (mușcat)ură păianjenilor picioarele lor perfide strecurându-i-se sub ceafa că un cerc ptolemeic savoarea perelor (perga)mute îi
ŞOPÂRLE VORACE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361092_a_362421]
-
EPAVEI Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Se-aude rar și tainic, printre valuri, Un cântec grav de voci bizare Vuind prelung; departe-n zare Epava iese-ncet dintre limanuri. Se leagănă o umbră-n glasul apelor ridate, Banchizele de fier abandonate în rugină, Parâme desfăcute în uitare își suspină Tăcut și resemnat eterna imobilitate. Himera de oțel se-nvăluie în ceață, Povestea ei a naufragiat la mal, Un pântece metalic izbit de-
CÂNTECUL EPAVEI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361120_a_362449]
-
nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului O cascadă de albe gânduri se revarsă peste pajiștea visului potolindu-mi setea de veșnicie lacrimile muiate în albastrul nopții mi se zvânta la soarele iubirii... doar tu și eu, ne legănam în pași nebuni de vals exersând dânsul fericirii. adesea, ne împiedicăm în ritmul alert al pasiunii, dar mă las îmbrățișată de stelele pereche ce imi luminează pașii îmi spăl cuvintele și dorul în privirea nostalgica a lunii le îmbrac în
ALBE GÂNDURI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361126_a_362455]
-
Peisaj polar; Ultima amintire. Viziuni stranii ale unei lumi fără formă, ale unui terifiant univers, o poezie vizuală, picturală, care seduce prin frumusețea imaginii, “Claruri de lună” aduce cu sine personificarea reginei nopții de o concretețe aproape dureroasă: Iar Terra, legănată în vid, ca pe un plaur, / Sub clare solitudini visând și stând de veghe, / Privește, fermecată, la mii și mii de leghe, / Cum luna-ntinde-n spațiu frumosu-i arc de aur”. Vizunea cosmică a astrului zilei continuă, la cote sublime
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
dacă nu vă edificați prin acest tip de "lectură", citiți-i repede "Icoana ciuruită" (în care chiar are un sumum aforistic despre frumusețe), ori "Lăsați-mi dragostea", sau "Dangăt de dor" și-apoi căutați-l din nou pe oriunde își leagănă inima - și-l veți vedea numaidecât pe Ionel Căpiță învăluit în nimbul de lumină, cum mi s-a arătat și mie. Citindu-i cărțile numite, m-am edificat asupra faptului că poetul Ionel Căpiță își are inima pe măsura voiniciei
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
avea să-i schimbe total viața. Pentru a se familiariza cu mentalitatea, spiritualitatea poporului român, Amita Ray se înscrie la un curs de limbă și literatură română, la Universitatea București, iar în paginile unui manual școlar descoperă poezia „Ce te legeni...“ care, așa cum va mărturisi, o captivează „pe loc“. A fost dragoste la prima vedere. Reîntoarsă în India, debutează în presa locală cu articolul Rabindranath în România, apărut în cunoscuta gazetă literară Desh (Țara) și începe să publice articole în bengali
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
actor. Era sigur că aceasta ar fi fost și dorința lui Didi. Cei care i-au adus un ultim omagiu au fost numeroși, foștii săi studenți veniți din toate colțurile țării luându-și rămas bun și recitându-i “Ce te legeni...“, poezia care i-a schimbat viața. Când ultimul vers s-a încheiat, deja lor le era dor de Didi. Didi care a știut atât de bine să traducă dorul eminescian în bengali, trăind într-o țară pe care, așa cum scria
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
pentru el trăiai,creșteai, te bucurai, cu el plângeai, cu el râdeai. Ți s-a spus că toate cele bune și rele acolo se vedeau, în copacul tău! Așa creștea sau se usca, așa înflorea sau nu înflorea, așa se legăna sau se scutura, iar tu îl îngrijeai cu sufletul. În fiecare din noi e un Iov, cădem ca să ne ridicăm, doar în spațiul dintre cuvinte vei regăsi esența. Niciun gând nu este mai ușor decât altul. Niciun cuvânt nu este
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
fiii lor Set și Horus. Este ora când fantomele antice reapar sub ochii uimiți ai turiștilor însetați de legende și povești cu piramide și faraoni: “Secole de întâmplări apar din nou sub coviltirul torid al bărcii acesteia, unde toți / suntem legănați de cuvinte inspirate, melodioase și / încete, în timp ce descendentul / copt al vechiului Egipt ne observă. Dacă ceea ce s-a trăit este pus pe hârtie, atunci devine istorie - zice acela -, / atunci / se izbutește / a-l face să se întâmple de / două ori
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
i se umplu cu spumă./ Privesc podeaua dispărută / pești mici pleacă și vin / printre tălpi. / Va trebui cumpărată o barcă / pentru a merge de la o locuință la alta / și ecluze, pentru a opri apa / ce se revarsă. / Amestecate, obiectele se leagănă / la mișcarea oceanului / fără ca vreunul să pară a fi fost / atins de mâini omenești / în timp ce valurile smulg cuvintele / făină, sare, cafea, zahăr...” / doborâte sub mantia lor. / Mestecăm nisip în mâncare / și ultima amintire, / piele străină /acoperită de alge. / În cântec
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
Adânca taină într-un cântec al unui călător... Culegătoarea de stele... Mă înălța spre cer, până la stele, eu mică, El mare, De sus priveam lumea eu mică, ea mare... Întunericul era mai departe, mai cald, Lumea, copacii și luna se legănau la fiecare pas. Mă înălța spre cer, până la stele, Încă mai simt cum, ușor, desprindeam câteva stele, felinare ce luminau pașii, amprente lăsate, în urma trecerii noastre... Și acum mă înalță în zbor, în cer, printre stele, în visele mele, zâmbește
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]
-
Nucșoarei. Un dulce neastâmpăr îi cuprinde, respiră din răsputeri aerul proaspăt și înviorător al munților, plimbându-și privirile, din căruțe, peste pădurile de conifere ale Slatinei. Vârfurile brazilor parcă le șoptesc tainic, iar ici-colo, mestecenii în haina lor argintie își leagănă crengile, arinii stufoși, la auzul clopoțeilor de la gâtul cailor, își scutură și ei somnul, „ca să spună din frunza cleioasă poveste cu zâne și zmei”. Merg mai departe, în susul Râului Doamnei, spre Lunci, Colțul Bulii, Balta Pojernei. Un vuiet de apă
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
rămâne verde ca o apă luminoasă. Unii brazdele răstoarnă în căpiți, alții le-adună, Le clădesc apoi în stoguri și cu stuh le încunună”. Ceva mai la vale, de la Dărmănești încolo, spre Pitești, lanuri întinse de grâne. Spicele coapte se leagănă ca sub vraja unui cântec. Cârduri de fete și flăcăi împânzesc deodată câmpul, secerând spicele și strângând recolta de pe toată holda în snopi. „Secerea, crai-nou de moarte, mereu taie, spicul cade. Prepelița își ia puii și se duce; lanul scade
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
de formă ovală în care se creșteau copiii în frumoasele cântece de leagăn ale mamei, balansându-se din legăturile de bete înflorate cu care era prins de cârlig. De multe ori mama adormea și ea cu copilul, continuând să-l legene trăgând de sforicica ce ducea până la pat. De ce mai multe coșuri ovale? Pentru că de multe ori copilul următor venea repede după celălalt, semn al dragostei și iubirii pătimașe a tinerilor căsătoriți - cu credință în Dumnezeu . În camere șiruri de ștergare
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
-s frânte. Cum poți să plângi, când lacrimi nu mai sunt. Doar tu cuvânt, născut din vorbe mute, Doar tu știi asta. Frumosule cuvânt. Tu știi să mângâi și suflet și durere, În fața neputinței nu te pleci. Păduri de vise legeni în tăcere, Dând amintiri curate, gândurilor reci. Tu poți să faci iubirea să ne cânte, Tu poți să dai durerii un alint. Doar tu cuvânt, născut din vorbe mute, Doar tu știi asta. Frumosule cuvânt. Referință Bibliografică: Mărire ție... frumosule
MĂRIRE ŢIE... FRUMOSULE CUVÂNT. de MARIN BUNGET în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360842_a_362171]
-
pentru mâine; Dar așa cum sunt de beat...zău, râde lumea de mine. Tiii!...a dracului măsură, de o-ntreci e vai și-amar; Vina nimeni nu o poartă, eu mi-am turnat în pahar.” Și din câți vedem că merg legănându-se pe drum... Sunt puțini care-mi regretă precum face el acum. Dacă unu-ar renunța în fiecare zi...dintr-un an, Cârciumarul n-ar fi gras și cu nas de pehlivan. Dacă-n clipa când te vede, liniștit, ți-
NONECUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360821_a_362150]
-
ochi să mă privești! Să găsești, în ei, cuprinsul, visului visat de tine și să te cufunzi în dânsul precum algele marine. Să te lași hrănit de dulcea de plăcuta-mi apă vie și oceanul meu de vise, te va legăna-n vecie. Îți trimit un gând de seară, în speranța că-l vei prinde, să-l aducă trenul care o iluzie ne vinde. Cum m-ai iubi? Cum m-ai iubi? Cu sufletul, mi-ar fi de-ajuns, să știi
UN CÂNTEC DE LUMINĂ de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360847_a_362176]
-
Cu fiecare zi murim cîte puțin... Cu fiecare zi murim cîte puțin dar noi de asta nu avem habar ne străduim din ce în ce mai mult să strîngem de-ale gurii în hambar. Nu mai privim un răsărit de soare și nici o frunză legănată-n vînt uitînd că viața aceasta-i trecătoare și sîntem doar o umbră pe pămînt. Si trece timpul, așa, pe nesimțite cum trece ploaia-n zilele de vară și ne trezim, deodată, Doamne, că-n viața noastră ni se face
CU FIECARE ZI MURIM CÂTE PUŢIN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360895_a_362224]
-
Cu fiecare zi murim cîte puțin... Cu fiecare zi murim cîte puțin dar noi de asta nu avem habar ne străduim din ce în ce mai mult să strîngem de-ale gurii în hambar. Nu mai privim un răsărit de soare și nici o frunză legănată-n vînt uitînd că viața aceasta-i trecătoare și sîntem doar o umbră pe pămînt. Si trece timpul, așa, pe nesimțite cum trece ploaia-n zilele de vară și ne trezim, deodată, Doamne, că-n viața noastră ni se face
CU FIECARE ZI MURIM CÂTE PUŢIN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360896_a_362225]
-
Cu fiecare zi murim cîte puțin... Cu fiecare zi murim cîte puțin dar noi de asta nu avem habar ne străduim din ce în ce mai mult să strîngem de-ale gurii în hambar. Nu mai privim un răsărit de soare și nici o frunză legănată-n vînt uitînd că viața aceasta-i trecătoare și sîntem doar o umbră pe pămînt. Si trece timpul, așa, pe nesimțite cum trece ploaia-n zilele de vară și ne trezim, deodată, Doamne, că-n viața noastră ni se face
CU FIECARE ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360897_a_362226]