117,747 matches
-
a epocii sale, Franz Liszt a dus o existență flamboiantă, fiind un pianist virtuoz, pedagog, dirijor, compozitor, dar și călugăr franciscan la un anumit moment al vieții sale. Nefiind adept al Încorsetărilor de nicio natură, viața sa personală (În special legătura cu contesa căsătorită Marie d’Agoult) i-au sporit notorietatea, creându-i o aură de legendă vie. Turneele din Europa i-au adus notorietate, Liszt fiind primit cu adulație și chiar isterie pretutindeni. Admiratoarele din sălile de concert se luptau
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
conturarea gândurilor mele pe această pagină infinit de albă. Ele sunt acum amestecate, la fel ca detaliile filmului, părând o bandă ce se derulează la nesfârșit și care nu lasă posibilitatea captării sensului final. În regia lui Tudor Giurgiu, filmul Legături bolnăvicioase are În prim-plan relația dublă a protagonistei Cristina (rol interpretat de Maria Popistașu) cu fratele, respectiv, cu prietena (iubita) ei. Când am apăsat butonul de play nu am fost pregătită pentru intensitatea cu care m-a izbit subiectul
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
decât cel inițial. Ca un copil Într-un magazin cu bomboane, nu am știut unde să mă uit, În ce colț al cadrului, la ce replică să fiu atentă; toate par a fi importante, intrând În alcătuirea imaginii de ansamblu. Legături bolnăvicioase este un film pe care Îl sorbi, Îl inspiri și Îl tușești Înapoi dacă nu ți-a plăcut. Are o aromă aparte, nu seamănă cu nimic din ce am mai gustat până acum. Intuiția cu care am pășit pe
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
un film de reținut. Trebuie cu adevărat să te dezbraci de prejudecăți (da, „a dezbrăca”, după cum bănuiți, face parte din cadru, Însă nu Într-un mod obscen, ieftin) și să privești totul ca o peliculă despre iubire si manifestările ei. Legăturile sunt „bolnăvicioase” deoarece, În primul rând, unii oameni consideră că trebuie să fii bolnav pentru a comite incest sau a fi lesbiană și, În al doilea rând, cele două relații simultane duc la Îmbolnăvirea emoțională (suferință, gelozie, nesiguranță, violență) și
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
Încercând să țină sub control gelozia fratelui ei, Sandu. Acesta este interpretat de Tudor Chirilă și, sincer, m-a făcut să mă Întreb dacă s-a identificat atât de bine cu personajul sau impulsivitatea este ceva ce vine dinăuntrul său. Legătura fraților este descoperită prin intermediul Alexandrei, care În mod inconștient Împrăștie sămânța 77 geloziei. Una dintre scene e semnificativă: cele două fete stau Într-un bar, ajunse acasă la Alexandra, la țară. Cristina Încearcă, făcând apel la subiectul unui roman ce
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
astfel, pe parcursul derulării imaginilor, câteva frânturi din ce simțea pentru Alexandra, cum era Alexandra sau ce făceau când erau Împreună, fapt care Îi dovedește sinceritatea. Din această cauzănici nu considera relația cu Sandu trădare a Încrederii sau nesinceritate. Erau două legături diferite: grija și iubirea față de Sandu se Împletea cu dragostea față de Alexandra, formând un sentiment unic. De asemenea, Sandu profită de sensibilitatea Cristinei, șantajând-o emoțional. Într-adevăr, pasiunea cu siguranță nu lipsea din relația lor și din acest punct
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
și iubirea față de Sandu se Împletea cu dragostea față de Alexandra, formând un sentiment unic. De asemenea, Sandu profită de sensibilitatea Cristinei, șantajând-o emoțional. Într-adevăr, pasiunea cu siguranță nu lipsea din relația lor și din acest punct de vedere legătura lor seamănă mai mult cu o poveste de dragoste decât cea cu Alexandra: „simțeam că parcă suntem două surori de nedespărțit”. Tensiunea se manifestă gradat, evoluând de la liniște interioară spre conflict, disperare, agitație și din nou la o formă de
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
Smirna Policarp se roagă, Înainte de a muri, se roagă pentru „Întreaga biserică catolică din oicumena” (Martyr. Pol. 8,1). Același lucru Îl face Fructuos la Taragona, el rugându-se „pentru biserica din răsărit și apus”. Întâi de toate se păstrau legăturile Între diferitele comunități, mai cu seamă cu acela Întemeiate de către apostoli și care se bucurau de un mai mare prestigiu. Între acestea, În veacul al II-lea și al III-lea, se detașa Roma. Mulți se adresau Romei pentru a
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
lucrare Missione e propagazione del cristianesimo nei primi tre secoli, Cosenza 1986, 278s. footnote> Contactele frecvente Între biserici erau necesare nu numai pentru confruntarea Învățăturilor primite, dar și pentru respingerea celor greșite și Întărirea reciprocă Întru aceeași credință. Astfel de legături se păstrau prin călătoriile creștinilor dintr-o comunitate În alta și prin schimbul epistolar. Comuniunea eclezială nu se identifica cu uniformitatea universală, cerându-se ca fiecare biserică În parte să păstreze legătura cu cele mai Însemnate biserici. Scaunul roman deținea
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
și Întărirea reciprocă Întru aceeași credință. Astfel de legături se păstrau prin călătoriile creștinilor dintr-o comunitate În alta și prin schimbul epistolar. Comuniunea eclezială nu se identifica cu uniformitatea universală, cerându-se ca fiecare biserică În parte să păstreze legătura cu cele mai Însemnate biserici. Scaunul roman deținea Încă din primele secole rolul istoric de mijlocitor al unității bisericești.<footnote R. Brown/ J.P. Maier, Antiochia e Roma: chiese-madri della cattolicità antica, Assisi 1987. footnote> Rolul acesta aparținuse În primele decenii
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
praescrp. 32 e 36: „Dacă ajungi În Italia, acolo afla-vei Roma de unde ne vine și nouă autoritatea”) și Origene (Eusebiu, Ist. Bis. 6,14,10) spun indirect același lucru. Faptul că până și provinciile orientale ale Imperiului roman aveau legături strânse cu biserica romană dă mărturie despre cât de mare Îi era autoritatea; faptul de a o informa de tot ceea ce se Întâmpla aiurea era un act de Încredere. Se solicita atât În orient, cât și În occident ca ea
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
nu va fi biruit nici de cele mari. Fiecare din noi trebuie să conștientizăm faptul că păcatul este călcarea voii lui Dumnezeu și prin orice păcat îl necinstim pe El (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi întoarcem spatele. Prin păcat, omul se înstrăinează de Dumnezeu, iar prin pocăință, prin fapte bune, prin dobândirea virtuților și prin primirea Sfintelor Taine se apropiem de Dumnezeu și se unește iarăși cu El. Întreaga viață creștină este
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de suferință. Singurul lucru care avea sens era matematica. Credea că mate îi poate oferi toate răspunsurile. Visul lui era să ajungă un mare matematician. Să fie respectat si să fie iubit de o lume întreagă. Să poată descoperi necunoscute legături logice și reguli. Să se amintească de el și peste sute de ani. Avea încredere totală doar în două lucruri: în Dumnezeu și în numere. Pentru că, zicea el, orice putea fi redus la numere. Și se punea pe filosofat. Chiar
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
un aspect de aproape instantaneitate și anulare a distanței discursiv-parcusive, ține de posibilitatea conotării gândului printr-o imagine de stare, care ar putea fi transmisă și telepatic (independent de simțuri). Totuși, acest fapt se poate produce doar în condițiile unor legături (acordări) naturale, organice, ținând de condiția (tensiunea) existenței. Nu au însă de-a face cu atitudinea de conștiință orientată din perspectiva autorului unei opere, aspect situat într-un plan transcendent. Opinăm de partea acelora pentru care gândirea pe care se
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
sunt total distincte. Asemănarea este stadiul final al îndumnezeirii, dar nu numai aceasta, ci este și întreaga cale de-a lungul căreia se dezvoltă chipul prin mijlocirea voinței umane stimulată și asistată de slava lui Dumnezeu. Dacă „chipul nu Ține legătura cu Prototipul, nu se transfigurează, ci se desfigurează, se înrăiește, se strică, se alterează, se întunecă. Chipul este baza comuniunii, este calitatea de persoană, iar asemănarea este realizarea comuniunii”<footnote ÎPS Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Curs de Teologie Dogmatică
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
muzicale a constituit-o în sec. X migrarea comunității evreiești din Babilon către Al-Andalus. Această structurii fenomenului muzical din Spania musulmană a fost extrem de mare. Odată cu trecerea timpului, în muzica arabă din Al-Andalus se produce o îndepărtare, o diluție a legăturilor muzicale cu Orientul originar. Se modifică - deși destul de greu - parametrii fundamentali ai structurii muzicii venite din Orient. Influențele artei muzicale gregoriene duc la dispariția micro-intervalelor, ajungându-se astfel la scări muzicale complet diatonice, similare modurilor gregoriene. Se schimbă de asemenea
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Cordoba (860-940), și a fost compusă în jurul anului 900. Această lucrare reprezintă de fapt o compilație de poeme ce tratează diferite teme literare, dar și aspecte ale vieții și activității muzicale în lumea arabă. Autorul a dorit o reafirmare a legăturilor organice cu Orientul originar, ce nu trebuiau rupte sau șterse, păstrându-se astfel identitatea culturală și socială a populației arabe de pe teritoriul iberic. Conform spuselor poetului Al- Safadi, Ibn Abd Rabbih de Cordoba este creatorul unui nou tip de poem
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
care a trăit în Algeria în sec. XIX - există o asemănare izbitoare între cântul gregorian și muzica de sorginte arabo-andaluză. El afirmă în studiul său La Musique arabe, ses rapport avec la musique grecque et le chant grégorian [Muzica arabă - legăturile cu muzica greacă și cu cântul gregorian]<footnote citat de Christian Poché în La Musique arabo-andalouse [Muzica arabo-andaluză], Paris / Arles, Cité de la Musique / Actes Sud, 1995, p. 46. footnote>) că nu a sesizat niciodată în muzica savantă algeriană existența micro-intervalelor
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
figuri de stil. Pierzând tocmai ce este esențial în poezie comunicarea, limbajul direct. Ar fi bine să știm și în ce context a fost scrisă Dorința sau Lacul. Ceea ce nu ar însemna să explicăm poezia prin biografie, ci să facem legătura între cele două. Ce a adus rău reforma în învățământ, cu aceste manuale alternative, se datorează modei structuraliste care a făcut ca în manuale să existe o inflație de teorie, în pofida istoriei și a biografiei. Ca parte a istoriei, este
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
lansată de autorul articolului este că, de fapt, în locul pauzei cu fermată, Chopin ar fi putut gândi un acord de sextă napolitană, suprimat și lăsat în suspensie (înlocuit de pauză), acord care ar fi putut realiza, în continuarea stingerii sonore, legătura armonică întreruptă. Această ipoteză, este susținută de Peter Feuchtwanger și Günter Reinhold în două studii diferite. Chiar dacă, poate, puțin fantezistă, ea este plauzibilă și dovedește că originalul poate da loc la supoziții pe care nimeni nu are dreptul să le
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
azi, psalmodia ebraică trecută prin filtrul creștinătății romane și rămânând apanajul bisericii bizantine a căpătat o formă evoluată și stabilă cunoscută sub numele de coral gregorian, Papa Grigore cel Mare (590-604) fiind cel care va reforma și oficializa cântul liturgic. Legătura muzicii ebraice cu cea creștină este evidentă prin preluarea procedeelor liturgice de la Templul din Ierusalim și folosite în biserica primară. Genul diatonic al melodiilor siriene, caldeene, ebraice este regăsit în psalmodierea din muzica creștină primară. Cântul antifonic și responsorial își
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
elementele creației siriene de imnuri, care aveau în introduceri și între cântările oficiale texte populare noi. Mai târziu, au fost aplicate melodii care se potriveau metricii textului, fapt ce a condus la apariția unei noi forme imnice și anume Irmos (legătură). În secolul al VI-lea și al VII-lea, sirianul Roman Glasdulce va scrie așa numitele Condacuri, care erau poeme ale căror strofe (18-24) erau legate între ele prin acrostihuri (o combinație între inițialele versurilor). Condacul ca structură este format
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
muzicii populare a avut un efect major în ce privește stilul gospel. În timpul secolului al XIX-lea muzica creștină se confruntă cu o problemă devenită moment de răscruce în istoria muzicii moderne și anume retorica și avangardismul artei muzicale creștine ce are legături cu muzica profană, fapt ce demonstrează și mai mult toleranța creștinismului față de muzica seculară. Fisura dintre limbajul specific al muzicii de concert și cel al muzicii de biserică s-a accentuat în secolul al XIX-lea. Pierderea contactului bisericii cu
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
de o parte și neliniștile Bisericii Anglicane pe de altă parte, de a-i lăsa pe compozitorii consacrați să compună spontan este valabil și în zilele noastre. 2. Pe continentul African Muzica în societatea africană a asigurat o punte de legătură între cultura occidentală și cea africană cu implicații adânci în educație. În 1956 a fost publicată Africa Praise, carte de rugăciuni și cântece, pentru a putea fi folosită în școlile de limbă engleză din Africa. Cartea a apărut din dorința
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
secolul al XX-lea gramatica armoniei funcționale si schimbările armonice au intenționat să exprime sensul puternic al călătoriei înapoi în timp, rezultatul fiind mai degrabă adaptarea la formele tradiționale decât renunțarea la ele. Muzica din secolul al XX-lea reînnoadă legăturile cu tradiția, exprimând și evocând expresivitatea emoțiilor prin înțelesuri și coduri familiare tehnicii componistice. Compozitorii secolului al XX lea au redescoperit noul sens al muzicii religioase de concert, care explorează mai mult domeniul spiritual decât cel al muzicii moderne. J.
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]