27,002 matches
-
din România stabilesc clar dreptul formațiunilor politice de a pretinde de la primari extrase după listele electorale din Registrul electoral“. Mai mult, în condițiile în care unul dintre principiile de bază ale protecției datelor cu caracter personal îl constituie principiul legalității (art. 5 din RGPD), conform căruia orice prelucrare de date trebuie să aibă la bază legea, iar potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, sistemul electoral se reglementează prin lege organică adoptată de Parlament, Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
confidențialității și securității, dar și a stocării limitate a datelor cu caracter personal. Așa fiind, nu este exclusă „posibilitatea formațiunilor politice de a solicita sau de a primi copii ale listelor electorale suplimentare, însă aceasta trebuie realizată în condiții de legalitate, astfel cum rezultă din prevederile legale precitate, în caz contrar existând riscul unei divulgări/prelucrări de date cu caracter personal fără a avea garanții specifice și cu nesocotirea standardelor din RGPD, încălcându-se astfel art. 26 din Constituție. Asemenea standarde pretind
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
stabilirea de către Biroul Electoral Central a modalităților practice prin care reprezentanții formațiunilor politice primesc copii ale listelor electorale suplimentare reprezintă, în sine, o garanție a prelucrării datelor cu caracter personal; aceasta nu poate fi asimilată unei încălcări a principiului legalității în domeniul protecției datelor cu caracter personal, întrucât nu orice detaliu procedural al unei operațiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal trebuie să fie cuprins în lege. Mai mult, susține că participarea judecătorilor la procesul electoral, în principal prin
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
urgență omite să reglementeze garanții menite să asigure securitatea și confidențialitatea datelor cu caracter personal este neîntemeiată, dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019 fiind în acord cu prevederile art. 1 alin. (5), care consacră principiul legalității, și ale art. 26 din Constituție, care prevăd obligația autorităților publice de a respecta și ocroti viața intimă, familială și privată a cetățenilor. ... 31. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate potrivit căreia delegarea reglementării aspectelor esențiale privind procedura de
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, Infracțiuni contra înfăptuirii justiției, păstrându-se, așadar, soluția legislativă criticată. ... 21. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 care consacră principiul egalității în fața legii, art. 23 alin. (12) privind legalitatea stabilirii și aplicării pedepselor, art. 44 alin. (8) referitor
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 care consacră principiul egalității în fața legii, art. 23 alin. (12) privind legalitatea stabilirii și aplicării pedepselor, art. 44 alin. (8) referitor la interdicția confiscării averii dobândite licit și la prezumția dobândirii licite a averii și în art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 22. Examinând excepția de
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
în cauză nu a avut un comportament care să merite să fie recompensat prin acordarea acestui tip de pensie. Ca atare, susținerile referitoare la natura juridică a acestei măsuri, care ar exceda cadrului art. 23 alin. (12) din Constituție privind legalitatea stabilirii și aplicării pedepselor, nu pot fi reținute. ... 24. Tot astfel, Curtea a apreciat că nu pot fi reținute nici susținerile potrivit cărora prin textul de lege criticat s-ar produce o dublă pedepsire pentru aceeași faptă, contrar acelorași prevederi
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
neavând nicio influență/înrâurire asupra existenței acesteia. Prin urmare, revine instanțelor judecătorești în fața cărora au fost deduse controlului actele administrative prin care s-au dispus efectele în plan civil ale unei hotărâri judecătorești de condamnare penală să verifice temeinicia și legalitatea acestora prin raportare la legea civilă aplicabilă sub aspect material. ... 36. Curtea a constatat, așadar, că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83^2 din Legea nr. 303/2004 raportată la art. 15 alin. (2) din Constituție este neîntemeiată, dispozițiile criticate având
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
plângerii împotriva unei ordonanțe de clasare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 286 alin. (2) lit. d) și ale art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală încalcă principiile fundamentale privind legalitatea, dreptul la un proces echitabil, accesul liber la justiție și folosirea căilor de atac. Astfel, consideră că dispozițiile art. 286 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale „în situația în care se apreciază că acest text
DECIZIA nr. 652 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251607]
-
foarte vag motivele de fapt ale clasării. Nu susține că este necesar ca motivarea măsurii dispuse să fie amplă, ci doar că trebuie să arate explicit și determinat/determinabil motivul soluției, astfel încât, pe de o parte, judecătorul să poată verifica legalitatea și temeinicia ordonanței de clasare, iar, pe de altă parte, măsura dispusă să poată fi combătută cu argumente logice și juridice, conform normelor de drept material și procesual aplicabile. Referitor la prevederile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 652 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251607]
-
alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) este definitivă. “ ... ... 11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 129 referitor la folosirea căilor de atac, precum și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la
DECIZIA nr. 652 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251607]
-
și f) din Codul de procedură penală. În acest sens, prin decizia menționată, paragraful 22, Curtea a reținut că dispozițiile art. 286 alin. (2) din Codul de procedură penală stabilesc conținutul ordonanței emise de procuror, care, pentru asigurarea respectării principiului legalității, trebuie să fie întotdeauna motivată, astfel cum prevede norma procesuală criticată, și trebuie să cuprindă: denumirea parchetului și data emiterii, numele, prenumele și calitatea celui care o întocmește, fapta care face obiectul urmăririi penale, încadrarea juridică a acesteia și, după
DECIZIA nr. 652 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251607]
-
în preambulul ordonanței de urgență supuse controlului, caracterul de urgență este determinat de oportunitatea, rațiunea și utilitatea reglementării, fără a se evidenția însă existența unei situații extraordinare. În acest mod sunt încălcate și dispozițiile art. 1 alin. (5) privind principiul legalității. ... 7. Se mai susține că prevederile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2017, contravin principiului constituțional al accesului liber la justiție
DECIZIA nr. 737 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251597]
-
de ministrul afacerilor interne. “ ... 12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 31 privind dreptul la informație, art. 73 alin. (3) lit. j), p) și t) privind reglementarea numai prin lege organică a statutului funcționarilor publici, a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele
DECIZIA nr. 715 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251579]
-
judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor. “ ... ... 11. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție privind principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra unor critici similare celor formulate de autorul prezentei excepții de neconstituționalitate, constatând conformitatea textelor de lege criticate prin raportare la art.
DECIZIA nr. 820 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251611]
-
de cameră preliminară. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate din Codul de procedură penală din 1968 încalcă prevederile constituționale privind statul de drept în componenta sa referitoare la garantarea drepturilor cetățenilor, principiul legalității, accesul liber la justiție, viața intimă, familială și privată, secretul corespondenței și restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și dispozițiile privind dreptul la un proces echitabil și dreptul la respectarea vieții private și de familie din Convenția
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept în componenta sa referitoare la garantarea drepturilor cetățenilor, ale art. 1 alin. (5) cu privire la principiul legalității, ale art. 21 referitor la accesul liber la justiție, ale art. 26 privind viața intimă, familială și privată, ale art. 28 referitor la secretul corespondenței și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
16. De asemenea, Curtea Constituțională a menționat și Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 6 mai 2003, pronunțată în Cauza Coban (Asim Babuscum) împotriva Spaniei, în care reclamantul invoca nulitatea înregistrărilor convorbirilor sale telefonice, întrucât nu îndeplineau condițiile de legalitate și proporționalitate. După ce a reamintit faptul că admisibilitatea probelor este o problemă ce ține de reglementările naționale și că revine jurisdicțiilor naționale să aprecieze elementele care le sunt prezentate, Curtea de la Strasbourg a stabilit că respectiva condamnare penală
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
contradictorii, pe baza probelor discutate de părți. Reclamantul a avut posibilitatea de a interoga martorii audiați și de a contracara depozițiile care îi erau defavorabile. De asemenea, în privința înregistrărilor convorbirilor telefonice s-a constatat că instanțele naționale au confirmat legalitatea strângerii acestor probe, iar reclamantul ar fi putut face observații în fața judecătorului cu privire la aceste înregistrări, care nu au constituit, de altfel, singurul mijloc de probă invocat de acuzare. Totodată, și în Hotărârea din 16 noiembrie 2006, pronunțată
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
vechiul cod, mijloacele de probă referitoare la interceptările și înregistrările audio sau video puteau fi supuse expertizei tehnice la cererea procurorului, a părților interesate sau, din oficiu, de către instanță, judecătorul având datoria să examineze valabilitatea acestora sub toate aspectele legalității și temeiniciei autorizării și efectuării înregistrărilor. De asemenea, Curtea a reținut că interceptarea și înregistrarea convorbirilor puteau fi dispuse, potrivit prevederilor art. 91^1 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, la cererea procurorului care efectuează ori supraveghează urmărirea
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
de procedură penală a fost constatată ca fiind neconstituțională, deoarece încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept în componenta sa privind garantarea drepturilor cetățenilor și în art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalității. ... 19. Curtea observă că, prin Decizia nr. 140 din 27 martie 2018, precitată, a respins, ca neîntemeiată, critica de neconstituționalitate cu privire la sintagma „persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări“ din cuprinsul dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
apel are următoarele atribuții: a) stabilește prin rezoluție primul termen de convocare a părților, locul și ora la care vor avea loc ședințele completului de apel, cu minimum 5 zile calendaristice înainte de data ședinței, prin grija secretariatului; ... b) verifică legalitatea constituirii completului de apel; ... c) conduce ședințele completului de apel; ... d) coordonează activitatea completului de apel și a secretarului acestuia; ... e) reprezintă completul de apel în fața Agenției Naționale Anti-Doping (ANAD), a autorităților sau instituțiilor publice, precum și în fața
REGULAMENT din 8 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251643]
-
Consiliului de supraveghere din domeniul naval, directorul Direcției de supraveghere transporturi în exercitarea atribuțiilor prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 22/1999. ... Articolul 26 (1) Direcția avizare acte juridice și pregătire ședințe plen este direcția de specialitate care asigură avizarea din perspectiva legalității a actelor administrative emise/ încheiate de Consiliul Concurenței, asigură consultanța juridică și reprezintă în fața instanțelor de judecată și a altor organe jurisdicționale interesele Consiliului Concurenței în domeniul achizițiilor publice, resurselor umane și bugetare, monitorizează respectarea informațiilor protejate de la
REGULAMENT din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250563]
-
și avizează proiectele de avize, ordine și decizii ale Consiliului Concurenței cu luarea în considerare a criteriilor privind forma actului juridic și a temeiurilor de drept corespunzătoare adoptării, motivării și emiterii respectivelor acte administrative; ... b) verifică și avizează, sub aspectul legalității, clauzele contractelor, convențiilor, protocoalelor și actelor adiționale încheiate de Consiliul Concurenței; ... c) participă în comisiile constituite în temeiul legislației privind achizițiile publice ori de câte ori procedura de achiziție necesită asistență juridică de specialitate în acest mod; ... d) acordă asistență
REGULAMENT din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250563]
-
UCAAPI; ... b) elaborează proiectul planului multianual și anual de audit public intern; ... c) efectuează activități de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar și control ale Consiliului Concurenței sunt transparente și sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate; ... d) exercită auditul public intern asupra tuturor activităților desfășurate în Consiliul Concurenței, cu privire la formarea și utilizarea fondurilor publice, precum și la administrarea patrimoniului public; ... e) informează UCAAPI despre recomandările neînsușite de către conducătorul
REGULAMENT din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250563]