1,947,676 matches
-
lui Hristos față de noi și lucrarea Sa mântuitoare pe Cruce, când El a suferit împreună cu păcătoșii? Sau ce împlinire mai convingătoare a mărturiei Lui că „... vă spun că trebuie să se împlinească întru Mine Scriptura aceasta: «Și cu cei fără de lege s-a socotit», căci cele despre Mine au ajuns la sfârșit” (Lc. 22, 37). Temele respingerii, umilinței și suportării suferinței ies curând la suprafață. „Disprețuit era și cel din urmă dintre oameni; om al durerilor și cunoscător al suferinței” (Is
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
pe Dumnezeu Însuși, fapt ce îl învrednicește să primească un fiu și să devină părinte al unei descendențe atât de numeroase precum stelele cerului și nisipul mării. Pe de altă parte, capitolul următor din cartea Facerii (19) arată că nerespectarea legii ospitalității reprezintă un act grav ce atrage pedeapsa divină. Și peste secole, Sfântul Apostol Pavel, în Epistola către Evrei, îi îndemna astfel pe creștini, amintind episodul avraamic: „Primirea de oaspeți să n-o uitați căci prin aceasta unii, fără ca să
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
au primit în gazdă, îngeri” (Evr. 13, 2). Dumnezeu își întoarce fața către cei care-și întorc fața spre semenul lor Slujirea lui Dumnezeu se concretizează nu numai în raportarea directă la El, în formele de cult și în împlinirea legilor divine, ci și în slujirea, sub diferite forme, a semenilor noștri. Întotdeauna noțiunea de slujire comportă două dimensiuni: una verticală, îndreptată spre Dumnezeu și alta orizontală, orientată către aproapele nostru, între ele existând un raport de intercondiționare. În concepția Sfinților
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
prin prisma dragostei și primește valoare înaintea lui Dumnezeu numai ceea ce este împlinit cu dragoste și jertfelnicie. Astfel, paharul de apă dat unui frate de-al nostru în numele Mântuitorului (Mt. 10, 42), capătă o sempiternă valoare. Dragostea, care este temelia legilor dumnezeiești și maica virtuților, se face tuturor toate. Ea îmbrățișează pe prieten și ridică pe cel căzut în abisurile patimilor sau în adâncul deznădejdii, mângâie și îmbărbătează pe cel disprețuit, insuflă bărbăție, tărie, curaj și duh stăpânitor celui copleșit de
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
manifestă pe care noi încă ne străduim să o imaginăm, Inspectoratul pentru Cultură Tulcea și Primăria orașului Sulina, avîndu-l ca invitat special chiar pe inițiatorul ordonanței de salvare a orașului, adică pe Ion Caramitru, a organizat un simpozion-dezbatere pentru reactivarea legii din 2000, ignorată pur și simplu, într-un mod inexplicabil, în timpul mandatului deținut de Răzvan Theodorescu. Dar cum arată Sulina acum, ce a mai rămas din mitul orașului liber de altădată, ce relație mai are actuala așezare cu propria sa
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
realizarea lucrărilor de restaurare, consolidare, conservare și punere în valoare a monumentelor istorice, precum și pentru inițierea și realizarea lucrărilor publice de reabilitare a construcțiilor, echipamentelor și infrastructurii. Au trecut deja cinci ani și totul a rămas pe hîrtie. Ca toate legile românești, nici aceasta nu a fost aplicată. Organizarea simpozionului Sulina rescue 2000, eforturile pe care le fac, în continuare, Ion Caramitru, inițiatorul celor mai importante proiecte privind patrimoniul cultural național, D-na Hogea, director al Inspectoratului pentru Cultură Tulcea, și
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
B.E.: Când s-a terminat războiul eram un tânăr foarte umilit care făcuse, ani de zile, muncă obligatorie. Întâi, la Ťvelodromť, unde am învățat pentru prima oară ce înseamnă munca fizică săpând, plivind și culegând legume. Apoi, condamnat de aceleași legi rasiale la o alt fel de muncă silnică, mult mai traumatizantă pentru tânărul care eram la data respectivă, și anume dezgropând cadavrele de pe urma bombardamentelor din 1944. Aceasta era una din Ťfețeleť mele. Cealaltă față era a unui om care nădăjduia
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
ficțiunea se arată, surprinzător, mai palidă decît realitatea. Poate pentru că scrisul era un act destul de conformist (Burroughs a și pictat, în maniera lui Pollock), nu și-a formulat niciodată explicit un crez. Nevoit să fugă în Mexic din cauza problemelor cu legea, și-a împușcat accidental soția în cap (episodul apare în Junky, dar inexplicabil ,ratat": soția nu e împușcată, ci îl părăsește). A mituit poliția mexicană, stabilindu-se apoi la Tanger, unde spera să găsească drogul legendar yage. A murit la
Și ei au debutat odată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11426_a_12751]
-
Primele genți de la o companie aeriană străină au fost cele de la ŤSabenať" (p. 181). Trecerea de la sensul de ,geantă" la cel de ,pachet" și apoi la cel de ,dubă" (care transportă un fel de ,pachete" umane) este absolut coerentă cu legile evoluțiilor semantice. Foarte frecvent în text este și substantivul mandat, cu sensul ,perioadă de detenție; durată a unei condamnări": Știam eu ceva, dar pot spune că nu știam nimic în comparație cu mandatu ăsta" (p. 58); cuvîntul apărea des și la Avasilcăi
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
La balamuc, Un act de identitate și Erotikon, inspirate din experiența scriitorului ca observator în zona conflictului iugoslav, sînt trei secvențe distincte ce compun chipul descompus de război al unei țări și al oamenilor abrutizați de resentimentele ideologice, de violența legilor nescrise și de practicile inumane ale războiului civil. Relatarea e rece, iar cadrele tăiate scurt și exact, reliefînd dramatismul situațiilor. Am lăsat la urmă două povestiri care mi-au atras atenția în mod deosebit. Texpertul, pentru că este o bijuterie textual
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
de clasă, Sebastian a vorbit despre ,noi, românii", la care un coleg i-a strigat - ,Care noi jidane?" în scurta sa viață, de 38 de ani, Sebastian nu a cunoscut violența antisemită, nu a fost deportat, dar a suferit efectele legilor rasiale, la un moment dat nu a putut să-și pună semnătura pe propria creație, iar după război, dacă ar fi trăit mai mult, nu se știe de nu ajungea în închisoare ori ar fi fost ostracizat pentru ,atitudine mic-burgheză
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
în Jurnal: ,M-a străbătut o clipă gândul că într-o noapte ca asta am putea fi toți măcelăriți în casele noastre". Era atmosfera creată de interzicerea pentru evrei a practicării unor profesii (avocatură, educație școlară, artă, literatură, publicistică etc.), legea chiriilor, confiscarea aparatelor de radio (mai târziu în timpul ,comunismului" nu aveai voie să asculți ,Vocea Americii" și ,Europa liberă"), munca obligatorie doar pentru evrei (cu scopul de a-i umili), interzicerea părăsirii orașului, a țării, ,zvonurile" (adevărate, de fapt) despre
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
însă, acolo, indiciile unei povești. Trecuți prin inovații fără număr, pățiți cu ficțiunea în toate felurile, deprinși să ne chivernisim bine încrederea dată mărturisirilor, și tot cedăm, vezi bine, la grațiile, fie și de modă veche, ale unui roman în lege. Așa că citim mai departe. Despre planuri de război și despre cît de puțin le pasă că vine frontul peste ei oamenilor de toată mîna. Pagini ,tehnice", de tratat tactic, se fac, din loc în loc, a bate obrazul scriitorului dedulcit la
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
I. Funeriu Nu vreau, cum s-ar putea înțelege din acest titlu, să-i exonerez de vină pe toți acei așa-ziși profesioniști ai textului numai în temeiul faptului că lipsește o lege care să-i pedepsească atunci când, prin rebuturile pe care le pun în circulație, ei induc în eroare cititorul de bună-credință. Și cu atât mai puțin pe legiuitorul care, cu puțină atenție, ar fi putut să-l protejeze pe cititor, printr-
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
decât consumul!) care, atunci când achiziționează o carte, vrea să-l citească pe autorul de pe copertă, iar nu pe editorul din caseta tehnică; să-i pedepsească, prin urmare, tot așa cum, dacă pe etichetă e Vin de Bordeaux sau Champagne Cordon Rouge, legea îl pedepsește pe infractorul care, pe ascuns, vâră în sticlă poșircă ordinară; atât numai că, iată, legiuitorul se arată mult mai vigilent față de îndeletnicirile oenologice, decât față de pasiunile culturale, consfințind dreptul cumpărătorului de a savura aroma franțuzească, dacă pentru aceasta
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
vigilent față de îndeletnicirile oenologice, decât față de pasiunile culturale, consfințind dreptul cumpărătorului de a savura aroma franțuzească, dacă pentru aceasta a plătit, nu însă și dreptul acestuia de a-i citi pe scriitori în versiuni autentice, preferabil ne varietur. Dacă această lege lipsește, n-ar trebui totuși uitată legea nescrisă a bunului simț și a conștiinței profesionale a respectului pentru lucrul temeinic făcut. Dar să nu ne hrănim cu iluzii. Mai bine să recunoaștem deschis că șansele textologiei de a fi luată
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
culturale, consfințind dreptul cumpărătorului de a savura aroma franțuzească, dacă pentru aceasta a plătit, nu însă și dreptul acestuia de a-i citi pe scriitori în versiuni autentice, preferabil ne varietur. Dacă această lege lipsește, n-ar trebui totuși uitată legea nescrisă a bunului simț și a conștiinței profesionale a respectului pentru lucrul temeinic făcut. Dar să nu ne hrănim cu iluzii. Mai bine să recunoaștem deschis că șansele textologiei de a fi luată în serios sunt, astăzi, minime. Cauzele sunt
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
vai, de atâtea ori dovedită și incriminată de domnul Pienescu. Și să mai vorbim despre uzurile și abuzurile textologice nepedepsite de Codul Penal, chiar dacă cei în culpă, aflați la strâmtoare, vor riposta, invocând dictonul din dreptul roman: nulla poena sine lege. 1) în Literatorul (1890), după care suntem asigurați (de fapt, înșelați) că s-a făcut transcrierea, e bonz!
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
somn? Traian Băsescu are cred dreptate ținînd morțiș la alegerile anticipate, dar nu prin minimalizarea nenorocilor aduse de inundații. Sînt lucruri diferite, dar cu puțin efort Băsescu ar fi putut explica alegătorilor că ține la anticipate și din cauza inundațiilor. Pentru ca legea să fie aplicată cum trebuie împotriva celor care au despădurit nebunește România și împotriva celor care au băgat în buzunar banii pentru diguri.
Cum se vede dracul de la Cotroceni by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11486_a_12811]
-
luptători n-a luat-o... Adică, n-a luat-o - atât! Să mai spună cineva că nu avem luptători!... -Hai, mă bade, îmi zice prietenul privind-o cu simpatie pe prezentatoare, că nu e vorba de Brânzanu care a inițiat legea contra violenței în familie... Tu îi mai ții minte figura de pe la televizor ? Uf, ce căldură! Ne simțim fripți ca de zemurile politicianiste deversate prin intermediul micului ecran la ore de vârf. Acum, când a dat peste noi fierbințeala atmosferică și înfierbântarea
De la isterie la bâzâială by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11469_a_12794]
-
terenul expertizei, domeniu care nu se poate dispensa de aportul științei, deși operează în egală măsură cu cel al intuiției. Intuiția poate fi însă înșelătoare dacă sfidezi aportul lecturii demne de credit. Intuiție și cunoaștere trebuie să alcătuiască un corolar, lege de care eroul nostru refuză prea des să țină seama. Am socotit că la împlinirea vârstei patriarhale de 80 de ani pot să-i aduc lui Paul Gherasim un omagiu evitând stilul encomiastic, banalul panegiric de circumstanță, tocmai pentru că dimensiunea
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
viziunile și codurile/ conduitele suprarealiste. Fiind mult joc (lingvistic și retoric), e multă butaforie, paradox, tautologie și ,coincidențe insistente" în dicteul cvasiautomat practicat de Iulian Tănase (de altfel, există nenumărate constante în ultimele sale volume de poezie). Iată cîteva din legile Kabupaten: ,Trebuie să îți faci, de treisprezece ori la rînd autoportretul./ Trebuie să îți lipești chipul, de mai multe ori, pe o bucată de pămînt alb./ Trebuie să crezi în amintirile imaginare (ele alcătuiesc adevărata ta memorie!)/ Trebuie să fii
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
ca această responsabilitate să fie impusă în cazul defrișărilor sălbatice și-al extragerii balastului din râuri. Cel puțin trei sferturi din stricăciunile de azi ar fi fost evitate dacă lăcomia, tâmpenia și cinismul noilor ,exploatatori" ar fi fost zăgăzuite, dacă legea ar fi fost aplicată cu fermitate, indiferent ce înalt personaj politic se află în spatele tăierii nemiloase de copaci și a exportului iresponsabil de materie lemnoasă. }i-ai găsit! În țara în care analfabeți agresivi se trezesc peste noapte latifundiari și
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
iresponsabil de materie lemnoasă. }i-ai găsit! În țara în care analfabeți agresivi se trezesc peste noapte latifundiari și analfabeți roși de puturoșenie ajung, ca prin miracol, stăpâni peste hectare și hectare de păduri, e o utopie să pretinzi aplicarea legii. Scriu de ani de zile despre necesitatea existenței în România a unui partid ecologist puternic. Cine să se ocupe de așa ceva în țara mâinilor murdare și-a corupției generalizate? La începutul anilor '90, când neocomuniștii se temeau de succesul unui
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
pentru a vedea cine a conceput represiunile, cine le-a organizat și condus, cine au fost executorii, cine a colaborat cu organele represive și în ce condiții. Și cu ce urmări. A ieșit, trudnic dar a ieșit, așa cum se știe, legea deconspirării dosarelor, s-a înființat instituția specializată de cercetare (CNSAS) și s-a pornit la lucru. La ce s-a ajuns? Până una alta la nimic altceva decât la compromiterea publică a unor persoane care, într-o măsură sau alta
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]