2,543 matches
-
666 din 28 iulie 2020, paragrafele 36-40), Curtea a statuat că un viciu de neconstituționalitate extrinsec al legii nu poate rezulta din chiar modul în care inițiatorul ei și-a motivat proiectul/propunerea legislativă, în condițiile în care rezultatul activității de legiferare este legea adoptată de Parlament. Curtea a reținut că un caracter neclar/imprecis/imprevizibil al textului nu este o consecință directă a caracterului incomplet al expunerii de motive, constatare valabilă și viceversa. Așadar, exigențele de calitate a legii și cele privind modul
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, decizia excluderii de la aplicarea unor reguli similare și de natura celor instituite prin legea supusă controlului de constituționalitate, care nu poate aparține unei singure Camere, ci trebuie să formeze obiectul de legiferare al întregului Parlament, nu doar în calitatea sa de unică autoritate legiuitoare a țării, dar și ca organ reprezentativ suprem al poporului român, deci și al interesului național. ... 16. Se consideră că, pentru identitate de rațiune, criticile de neconstituționalitate pot
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură să afecteze principiul care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, precitată). Însă bicameralismul nu înseamnă ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
aspecte care vizează procedura parlamentară de adoptare a legilor. Potrivit legii, atunci când Guvernul acționează ca legiuitor delegat, acesta trebuie să solicite avizul Consiliului Legislativ anterior adoptării ordonanței sau a ordonanței de urgență (cu privire la garanțiile asociate procedurii de legiferare delegată, a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 68 din 27 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 14 martie 2017, paragrafele 81-83). Avizul Consiliului Legislativ are o consacrare constituțională implicită [art. 79 alin.
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
de constituționalitate, la sesizarea Avocatului Poporului, pe când cea de-a doua, în cadrul controlului concret pe calea excepției de neconstituționalitate. În esență, prevederile constituționale ale art. 79 normează un aspect de colaborare între autoritățile publice implicate în procesul de legiferare în vederea asigurării sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. Conținutul avizului Consiliului Legislativ se circumscrie unor propuneri, opinii sau puncte de vedere din perspectiva finalității pentru care este dat, iar avizul în sine are rol consultativ, și nu decizional în
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
asigurării sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. Conținutul avizului Consiliului Legislativ se circumscrie unor propuneri, opinii sau puncte de vedere din perspectiva finalității pentru care este dat, iar avizul în sine are rol consultativ, și nu decizional în procesul de legiferare. Solicitarea și obținerea avizului sunt etape procedurale în cadrul procesului legislativ, în care este implicat un organ consultativ de specialitate al Parlamentului. Acest aviz nu conduce însă, prin natura lui, direct la modificarea reglementării vizate, Parlamentul nefiind obligat să se
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
conduce însă, prin natura lui, direct la modificarea reglementării vizate, Parlamentul nefiind obligat să se conformeze observațiilor din conținutul avizului (indiferent dacă avizul este favorabil sau negativ). Or, neregularitățile procedurale de natură constituțională circumscrise unor etape/faze din cadrul procesului de legiferare - care, prin finalitatea lor, nu structurează în mod direct conținutul normativ propriu-zis al actului normativ - pot fi constatate și sancționate ca atare prin invocarea de sine stătătoare a normei constituționale de referință numai în cadrul unui control abstract de constituționalitate
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
teza întâi] sau a posteriori [art. 146 lit. d) teza finală], și nu în cadrul unui control concret de constituționalitate. O asemenea concluzie se întemeiază pe faptul că neregularitatea procedurală vizează o funcționare deficitară a autorităților implicate în procesul de legiferare. Așadar, întrucât numai un control abstract impune o perspectivă obiectivă, rezultă că numai pentru titularii dreptului de sesizare în cadrul acestui tip de control este suficient să demonstreze că s-a realizat o neregularitate procedurală de ordin constituțional pentru ca
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
demonstreze că s-a realizat o neregularitate procedurală de ordin constituțional pentru ca instanța de contencios constituțional să aplice sancțiunea neconstituționalității normei. În schimb, controlul concret de constituționalitate presupune o perspectivă subiectivă, orientată spre individ, în care rezultatul operei de legiferare (legea) este raportat la situația particulară a autorului excepției de neconstituționalitate, acesta neavând ca scop în sine remedierea/optimizarea comportamentului instituțional al autorităților publice implicate în cadrul procesului de adoptare a legilor în toate aspectele sale. Rolul principal al acestui tip
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
criticate sunt conforme cu art. 79 alin. (1) din Legea fundamentală, Curtea a reținut că nu sunt încălcate nici prevederile art. 115 alin. (6) din aceasta. Instanța constituțională a reamintit jurisprudența sa constantă potrivit căreia Guvernul are o competență de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale („ordonanțele de urgență nu pot afecta“), cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
este condiționată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecințe negative asupra drepturilor, libertăților și îndatoririlor constituționale. În această din urmă ipoteză, dacă reglementările nu produc consecințele juridice menționate, Guvernul partajează competența de legiferare cu Parlamentul, fiind ținut însă de obligația de a motiva în conținutul actului normativ existența unei situații extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și urgența reglementării. Curtea a constatat, în urma analizei criticii de neconstituționalitate intrinsecă, faptul
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
la instabilitate politică sau la dificultăți în formarea majorităților necesare pentru guvernare. Totuși, experiențele din alte democrații europene sugerează că un asemenea sistem poate stimula dialogul interpartidic și colaborarea, aspecte care pot contribui la o guvernare mai echilibrată și la legiferare mai atentă la nevoile diverse ale societății. Comparând cu alte țări europene, observăm că România nu este singura care se confruntă cu provocările reprezentării echitabile în cadrul parlamentelor naționale. De exemplu, în Germania, pragul pentru a intra în Bundestag este
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative. “, este de natură a spori democrația în România, de a crește gradul de implicare și încrederea românului în Parlament, dar și influența și puterea cetățeanului în actul de legiferare din România. Pentru acest motiv a fost scăzut numărul cetățenilor cu drept de vot care trebuie să semneze o inițiativă legislativă de la 100.000 la 30.000 de cetățeni, fiind eliminate și celelalte condiții menționate în precedenta formulare a textului constituțional
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
numărul cetățenilor cu drept de vot care trebuie să semneze o inițiativă legislativă de la 100.000 la 30.000 de cetățeni, fiind eliminate și celelalte condiții menționate în precedenta formulare a textului constituțional, toate fiind de natură a îngreuna procesul de legiferare populară. În acest spirit trebuie să privim și propunerea de revizuire a articolului 74, care solicită o atenție egală. Acest articol, referindu-se la inițiativa legislativă, este o componentă-cheie în procesul de legiferare și în funcționarea democrației participative. Alineatul
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de natură a îngreuna procesul de legiferare populară. În acest spirit trebuie să privim și propunerea de revizuire a articolului 74, care solicită o atenție egală. Acest articol, referindu-se la inițiativa legislativă, este o componentă-cheie în procesul de legiferare și în funcționarea democrației participative. Alineatul (1) al articolului 74, în forma sa actuală, stipulează că inițiativa legislativă aparține Guvernului, deputaților, senatorilor și unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Propunerea de modificare a acestui
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
o garanție că aceste instrumente legislative sunt temporare și că nu pot înlocui rolul esențial al legiuitorului permanent. În cazul în care Parlamentul nu reușește să se pronunțe în termenul stabilit, ordonanța își pierde efectul, ceea ce previne o posibilă „legiferare prin ordonanțe“ pe termen nelimitat. În ceea ce privește alineatul (5), acesta reiterează necesitatea de a avea un control democratic asupra ordonanțelor de urgență. În plus, stabilirea unui termen de 90 de zile pentru ca o Cameră decizională să se
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
și companii. Efectul macroeconomic poate include o îmbunătățire a climatului de investiții și o reducere a costurilor asociate cu litigiile. ... 17. Reprezentarea în Parlament - modificarea la articolul 62 poate schimba dinamica reprezentării politice în Parlament și poate avea implicații asupra legiferării în domeniul economic. Un Parlament mai reprezentativ ar putea conduce la o legislație mai echilibrată și mai favorabilă dezvoltării afacerilor și creșterii economice. ... 18. Desemnarea procurorilor-șefi - introducerea unei noi litere la articolul 65, care stabilește procedura de desemnare a procurorului
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că principiul securității juridice consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală instituie obligații generale impuse tuturor subiectelor de drept, inclusiv autorității legiuitoare, care trebuie să se asigure atât că activitatea de legiferare se realizează în concordanță cu Legea fundamentală și în limitele acesteia și, cât și să asigure calitatea legislației. De asemenea, previzibilitatea legii urmărește corelarea dispozițiilor legale cu ansamblul actelor normative existente atât la nivel național, cât și internațional, prin prisma
DECIZIA nr. 60 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288009]
-
a fost suspendată în mod continuu. ... 7. Deoarece situația legislativă creată prin emiterea, în decursul a 8 ani, a 10 acte normative de suspendare a plății unor drepturi bănești a fost identificată de Curtea Constituțională ca fiind o problemă de legiferare, în condițiile în care legiuitorul nu și-a îndeplinit obligația pozitivă semnalată chiar de instanța de contencios constituțional, este necesar ca aceasta să acționeze pentru ca, în virtutea rolului său de garant al supremației Constituției, să asigure criteriile calitative ale
DECIZIA nr. 746 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288098]
-
mod vădit lipsit de orice temei rezonabil (paragraful 19). ... 19. În sensul celor de mai sus s-a pronunțat și Curtea Constituțională în Decizia nr. 616 din 2 octombrie 2018. Totodată, se arată că în cauză este o problemă de legiferare, ce nu poate fi soluționată însă decât de legiuitor, iar nu de instanța de contencios constituțional în cadrul competențelor sale consacrate de Legea fundamentală. ... 20. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
DECIZIA nr. 746 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288098]
-
art. 115 alin. (1)-(3) competența Guvernului de a emite ordonanțe, deci o competență normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenței de legiferare, Curtea a reținut că relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de
DECIZIA nr. 203 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287653]
-
lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenței de legiferare, Curtea a reținut că relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act
DECIZIA nr. 203 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287653]
-
a membrilor completurilor să fie stabilit direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine art. 61 și art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. ... 29. Curtea a mai reținut că, dacă legea nu prevede în mod expres
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
principiile statului de drept și procedura instituită de art. 53 din Constituție. Or, în speță, libertatea economică nu numai că nu a fost protejată, ci, dimpotrivă, a fost îngrădită în mod injust tocmai prin nesocotirea obligației ca, în procesul de legiferare, să fie eliminat orice dubiu legat de interpretarea legilor. ... 15. Caracterul clar, precis și previzibil al actelor normative este absolut necesar să fie asigurat pentru a nu exista atingeri aduse drepturilor și libertăților constituționale fundamentale. În acest context, reglementarea situațiilor
DECIZIA nr. 51 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287760]
-
probatorii de către organele judiciare. Orice limitare a liberei aprecieri a declarațiilor acestor martori poate veni în coliziune cu principiul aflării adevărului, astfel că alegerea modului în care se acordă prioritate uneia dintre cele două valori constituie o chestiune de legiferare, iar nu una de constituționalitate. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
DECIZIA nr. 738 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287808]