3,106 matches
-
statului). Legitimitatea puterii indică și capacitatea guvernanților de a obține din partea celor guvernați supunerea, dar fără a recurge la forța de constrângere. Pentru justificarea legitimității de comandă exercitată de guvernant există mai multe teorii. Max Weber identifica trei tipuri de legitimare a puterii în numele căreia liderul exercită dominația: calitățile personale ale liderului (dominația charismatică); tradiția (dominația este acceptată de populație ca un obicei intrat în conștiința publică); legală (populația se supune ordinelor și legilor adoptate de autoritățile publice pe care el le-
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
adăugate din teritorii acționale noneconomice spre instituțiile axate pe scheme speculative au cunoscut formule maximale. Este limpede de înțeles că ne aflăm în situația de exacerbare a pervertirii capacității de raționalizare atribuite pieței. În expresia ei absolută de mecanism de legitimare a câștigului, piața intră în contrazicere absurdă cu esența societală a sistemului în care operează. Apare o chestiune nu lipsită de relevanță: orice altă variantă de limitare a libertății mecanice a pieței echivalează cu deteriorarea esenței acesteia? Ieșirea din capcana
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ca enunțuri de adevăr, acestea rămân simple conjecturi zădărnicite în împlinirea lor ca adevăruri pe calea gândirii emoționale. Sectorizarea inconsistenței Experiența agregării pe niveluri de conceptualizare a Economiei, ca Microeconomie, Macroeconomie și Socioeconomie nu a dus la soluția așteptată a legitimării consistenței urmând traseul de la parte, relativ omogenă substanțial și procesual, la întregul complex și, deci, neomogen. Perspectiva microeconomică, inspirată direct din viziunea primară a mecanicii carteziene, a dus la o conceptualizare marcată de starea de echilibru a sistemului, uneori la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
funcționaliza principiul „câștig-câștig” înspre și dinspre nodurile rețelei. În această economie se restabilește raportul corect dintre mijloace și scopuri și mai ales participarea, ca expresie a conștienței, nu ține loc de predeterminare, după cum aceasta nu devine niciodată condiție obligatorie a legitimării puterii. Într-un fel lipsit de spectaculos, Economia revine în spațiul privat, lăsând exclusiv politicii posibilitatea să facă jocul în spațiul public, pe de o parte, și reluându-și destinația naturală, de a-și legitima social consecințele, pe de altă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
etc. Sistemul, ca metaforă epistemică, reface ordinea firească a lucrurilor popperiene, lumea ființelor justificând lumea sensului și lumea semnificațiilor, toate însă ca procese de emergență, discrete ca niveluri explicative, dar convergente în universul naturii umane, fie că au funcții de legitimare și verificare, fie de certitudine și adevăr. Problemele de existență constituie matricea în care se regăsesc drept elemente problemele intersubiectivității ca gestiune a puterilor de orice natură, inclusiv ca probleme științifice. Paradigma ceasornicului ordonează faptele pentru a explica și a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
lumii pentru care părea că eram determinați să o depășim. Problema se pune în termeni de acces la globalitate prin conceperea identității ca o forță de universalizare. Pentru a nu se perverti în uniformizare, globalizarea este o formulă competițională de legitimare a inovației locale, ca răspuns al îndreptățirii individuale (a părții) pentru echilibrarea ofertei globale (a întregului). Altfel, se recade în totalitarism. Totalitarismul ca paradox al puterii Din păcate, magistrala deviantă a cunoașterii nu este o problemă pe care o putem
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
eșua în tradiție, deoarece viziunea teleologică ar fi cadrul legitimator al schimbării. Or, schimbarea setului de valori, rejectarea unora din arsenalul de încredere pentru forța lor explicativă diminuată sau epuizată și adoptarea altui set învestit cu încredere gnoseologică și de legitimare a consecințelor ce acutizează perceperea ca nou a altui context pune accentul pe subiectivitatea procesului de schimbare, ca nivel de înțelegere și explicare a utilității de confort spiritual și material. Cele trei concepte, până la urmă, nu descriu evoluția ca istorie
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fost mai degrabă un eșec). Analize SWOT (utilizate adesea pentru elaborarea de planuri de dezvoltare), urmate de verificarea participativă a problemelor identificate pot să nu fie suficiente. Cine participă la astfel de întâlniri sau grupuri de lucru de ierarhizare și legitimare a problemelor comune, de planificare a resurselor etc.? Un lider informal, un reprezentant al autorităților locale sau un întreprinzător poate avea o viziune integrată asupra problemelor locale și poate face alegerile cele mai bune pentru comunitate. Dilemele sunt în altă
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ale facilitatorului, consemnate pe parcursul celor cinci luni de facilitare (s-a urmărit identificarea nevoii prioritare a comunității ce ar putea fi finanțată de FRDS, prin utlizarea alternativă a interviurilor individuale și a adunărilor publice ca mijloace de definire, ierarhizare și legitimare a problemelor comunitare): „(Primele vizite - interviuri din ușă în ușă) Probleme au, dar se referă la propria gospodărie și la cultivarea ineficientă a pământului. Au mai spus că ar avea probleme cu apa...mai vehiculau ideea unui iaz, pentru vite
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
continuare. Dezvoltarea comunitară presupune o acțiune colectivă de găsire a unei soluții la o problemă comună prin acțiunile actorilor-beneficiari. Legătura dintre probleme și resurse (materiale, de relații, de informații etc.) se face prin intermediul a patru tipuri de funcții: conștientizarea problemei; legitimarea acțiunii comunitare în toate fazele ei, de la inițiere la execuție, control, asigurarea durabilității; proiectarea/planificarea modului de soluționare; executarea proiectului. Funcțiile sau acțiunile menționate sunt realizate de actori grupali sau individuali. În formulă minimală, este vorba despre: un lider; un
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
contract și executanți interni, mobilizați prin voluntariat; de beneficiari care pot să nu participe la acțiune, dar care pot fi semnificativi pentru mediul de desfășurare a întregii acțiuni. Aceștia din urmă contează ca grup de suport sau de opoziție, de legitimare sau delegitimarea acțiunii comunitare în ansamblu. Oricare dintre actori - lider, grup de coordonare, grup de execuție, grup de legitimare - poate juca, în afara rolului propriu, și un rol de facilitare, de ajutor de ordin secundar, pentru îndeplinirea unui alt rol necesar
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
fi semnificativi pentru mediul de desfășurare a întregii acțiuni. Aceștia din urmă contează ca grup de suport sau de opoziție, de legitimare sau delegitimarea acțiunii comunitare în ansamblu. Oricare dintre actori - lider, grup de coordonare, grup de execuție, grup de legitimare - poate juca, în afara rolului propriu, și un rol de facilitare, de ajutor de ordin secundar, pentru îndeplinirea unui alt rol necesar în dezvoltarea comunitară. Liderul local poate fi facilitator la nivelul beneficiarilor potențiali pentru a contribui la conștientizarea problemei. Participanții
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
rol de facilitare, de ajutor de ordin secundar, pentru îndeplinirea unui alt rol necesar în dezvoltarea comunitară. Liderul local poate fi facilitator la nivelul beneficiarilor potențiali pentru a contribui la conștientizarea problemei. Participanții fără rol de conducere permanent pot facilita legitimarea acțiunii la nivelul neparticipanților etc. Însă funcția de facilitare poate fi exercitată și de către actori specializați din interiorul sau din afara comunității, interfață între comunitate și donatori sau comunitate și ONG-uri cu funcție comunitară. Pe măsură ce legăturile intracomunitare slăbesc, odată cu accentuarea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
intern, intracomunitar este importantă. Agentul de facilitare ce vine din afară are un potențial redus de adoptare a unor roluri diferite și chiar de impact. De obicei, facilitatorul extern are nevoie de mult timp pentru a cunoaște comunitatea. Funcția de legitimare a acțiunii comunitare implică nu numai conștientizarea problemei, ci și justificarea mijloacelor, constituirea ideologiilor de susținere acțiunii în toate componentele ei. Construcția ideologică a proiectului comunitar implică răspunsuri social acceptate la întrebări de genul: care este problema cea mai importantă
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
În anii interbelici, Într-o țară care, abia intrată pe un făgaș al democrației parlamentare, Începuse să cunoască alfabetul democrației. După instaurarea prin forță a comunismului, pentru a depăși stadiul de regim de dominație externă, mai ales În condițiile unei legitimări pseudodemocratice În urma alegerilor trucate din 1946, de genul celor care au avut loc În majoritatea statelor ocupate de Armata Roșie, a fost nevoie de inducerea unui sentiment de asumare a condiției de popor ocupat. Aceasta s-a putut asigura mai
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
conturează și asamblează reactivitatea complexă a societății românești la instalarea sistemului comunist. Intrarea armatei sovietice În 1944 În România, instalarea guvernului procomunist și prosovietic condus de dr. Petru Groza În 1945, falsificarea flagrantă a rezultatului alegerilor din 1946 ce marca „legitimarea” impenitentă, din interior, a comuniștilor la conducerea țării, anularea brutală a activității PNȚ, autosuspendarea PNL și „absorbția” PSD de către Partidul Comunist, marile procese politice ale conducerii PNȚ din 1947, alungarea Regelui din țară În 1947, reformele comuniste de tip sovietic
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
o societate În care dușmanul de clasă e obiectul unui rasism de stat12. Societatea comunistă ca societate ordonată este expresia unei bioputeri În care anularea adversarului era cuvântul ei de ordine, era rațiunea ei de a fi. Dialectica convingerii și legitimării În comunism era războiul. Or, În fața acestui război permanent și amplu, formele de rezistență sunt pe măsură. Rezistența este o consecință a războiului și a opresiunii, o transcriere a acestora În spațiul libertății, niciodată În totalitate anulat. Unei opresiuni ordonate
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a apelat la un vocabular demonizant: „bande”, „bande teroriste”, „reacționari”, „bandiți”, „criminali”, „tâlhari”, „teroriști”, „subversivi”, „fugari Înarmați”, „atac banditesc”, „asasini”. Este un vocabular cu tonalități belicoase ce dorea să Întrețină un tonus războinic În rândul organelor de represiune și o legitimare În opinia publică a „răului” Împotriva căruia trebuia luptat și care trebuia eradicat. Agresivitatea acestui tip de vocabular insinua construcția ideologică a unui maniheism pe care regimul comunist trebuia să-l prelungească și să-l acrediteze sub marca unui elementar
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
numai de neutralizarea contraelitelor afirmate Înainte de 1944, ci mai ales de amorsarea unui război ideologic care să dividă prin stigmatizare lumea culturală și să pregătească o garnitură „tânără” eficientă și afiliată (prin scrieri) politicii oficiale. Componentă esențială a travaliului de legitimare pentru cei veniți la putere În condițiile unui slabe adeziuni populare, cenzura comunistă diferă de selecția bazată pe o pluralitate de criterii și de violența simbolică din societățile democratice prin anvergura ei indefinită În calitate de resort propagandistic și, mai ales, de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
am analizat accepțiunea nouă conferită unor termeni-cheie, investiți simbolic, precum arhitect, ctitor, indicație, care fac apel atât la vulgata naționalistă, cât și la o serie de discursuri specifice - cel al arhitecturii, cel politic-ideologic etc. Ponderea acestor termeni În discursul de legitimare a autorității lui Ceaușescu crește accelerat Începând cu acest an al cataclismului. - Am urmărit apoi În paginile ziarului Scânteia, organul PCR și cel ce precizează linia politică a partidului, momentul În care Ceaușescu relansează proiectul de sistematizare, ca proiect de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ca model - și uneori ca destinatar - pe Conducătorul Nicolae Ceaușescu 3. Am decis așadar să prezint cazul pictorului Palade, ca realizator exemplar de picturi omagiale. Cazul mi se pare cu atât mai interesant cu cât pictorul nu a avut altă legitimare artistică În afara acestor tablouri omagiale, care rămân, chiar și după dispariția personajului model, principala, dacă nu singura sa carte de vizită profesională. Competiția pe piața venerației. Comanditariitc "Competiția pe piața venerației. Comanditarii" Având motive care mi se par foarte personale
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Vom analiza această tendință sub umbrela conceptului de neocartezianism, în special în direcția perspectivei mecanologice care, reducând ființa la proprietățile intelectului și ale rațiunii, exclude posibilitatea manifestării senzoriale, perceptive și afective a umanului. Neocartezianismul din științele cognitive, înclinat ideologic spre legitimarea inteligenței artificale, se dovedește o opțiune la fel de limitativă precum neodarwinismul din științele tehnobiologice, tendință manifestată în domeniul vieții artificiale. Pe de altă parte, există voci, în special din tabăra cyberfeminismului, care reafirmă importanța existențială și cognitivă a corpului (a simțurilor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
iar „corpul fără organe” este o „deteritorializare” a subiectivității (Deleuze și Guattariă. Alt element comun se găsește la nivelul metodei. Pe de o parte, urbanistul remarcă dedublarea punctului de vedere între subiect și obiect, accentul căzând pe definirea și pe legitimarea celui de-al doilea termen, „mașina viziunii”, a imaginilor de sinteză și a telesupravegherii ubicue care duc la dispariția subiectivității într-un efect tehnic ambiant. Pe de altă parte, Deleuze și Guattari aplică principiile schizoanalizei „peisajului” tehnologic, schizofrenismul operând la
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
să fie coerente cu un set mai larg de principii referitoare la dezvoltarea teritorială durabilă și echilibrată la nivelul UE. 2.2.1. Participarea Participarea este o reală piatră de încercare pentru buna guvernanță. Participarea este fie directă, fie prin legitimarea unor instituții intermediare sau reprezentative. Este important de menționat că democrația reprezentativă nu presupune, în mod necesar, luarea în considerație, în procesul decizional, a celor mai vulnerabile „voci” din societate. Participarea presupune informare și organizare. Aceasta revine la libertatea de
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
precum și din c) veniturile proprii ale populației.” (Niță, 2014). O astfel de abordare multisectorială poate varia de la nivelurile înalte ale acordurilor interguvernamentale, la parteneriate la nivelul comunității care implică ONG-uri, asociații și grupuri din sectorul privat, precum și autorități locale. Legitimarea anumitor alegeri pe care le fac guvernele este mai facilă prin implicarea cetățenilor care sunt afectați de alegerea respectivă. Cu alte cuvinte, guvernelor le este din ce în ce mai dificil să pună în aplicare decizii top-down, în special în cazul politicilor controversate. Din
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]