4,253 matches
-
gesturile sale îi impresionau pe soldați. Bărbatul acela cu aer neîmblânzit știa să le insufle măreția faptelor istorice. — Uitați că i-am trimis mesaje lui Julius Civilis și că, pentru a ne sprijini, regele batavilor a pornit o revoltă împotriva legiunilor din Germania? Uitați că armata lui blochează trupele pe Rhenus? Dacă Vitellius îi va chema pe soldații din Germania, câți dintre ei vor ajunge în Italia? Nu vor prefera oare să-și apere ținuturile în care locuiesc de atâția ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
tău. Deocamdată, mă încredințez zeului meu. Deveni brusc serioasă. — O să-l rog pe zeul meu să te apere. La idele lui septembrie, Antonius părăsi castrul de pe Danubius, în fruntea unor soldați călare și a unor detașamente din diferite cohorte și legiuni. Tovarășul său era primipilus-ul Arrius Varus. Errius Sartorius se număra printre centurioni, iar Titus - printre soldați. Trecură repede Alpii și ajunseră în Italia, unde ocupară Aquileia. Fură aclamați la Opitergium și la Altinum și atraseră de partea lor orașele Patavium
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
partea lor orașele Patavium și Ateste. La Mons Eniana înfruntară cohortele lui Vitellius care încercau să-i împiedice să-și continue drumul și le învinseră. Când primi vestea victoriei, legatul Vedius Aquila părăsi castrul din Pannonia și trecu munții împreună cu legiunile a șaptea Galbiana, și a treisprezecea Gemina, ajungând repede la Patavium. Antonius preluă din nou comanda legiunii sale. De la Patavium, Galbiana și Gemina se îndreptară spre Vicetia și cuceriră orașul. Seara, Antonius le aminti soldaților că în orașul acela se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
împiedice să-și continue drumul și le învinseră. Când primi vestea victoriei, legatul Vedius Aquila părăsi castrul din Pannonia și trecu munții împreună cu legiunile a șaptea Galbiana, și a treisprezecea Gemina, ajungând repede la Patavium. Antonius preluă din nou comanda legiunii sale. De la Patavium, Galbiana și Gemina se îndreptară spre Vicetia și cuceriră orașul. Seara, Antonius le aminti soldaților că în orașul acela se născuse Caecina Alienus, care îi învinsese la Bedriacum și care, de la Roma, ajunsese între timp la Ravenna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
orașele din întregul ținut. Primii care i se alăturară fură soldații din flota de la Ravenna, ce proveneau, în marea lor majoritate, din Dalmatia și Pannonia. Dărâmară statuile lui Vitellius și îl aleseră comandant pe Cornelius Fuscus. La Verona ajunseră și legiunile a șaptea Claudiana, comandată de legatul Vipstanius Messalla, a treia Gallica și a opta Augusta, ai căror legați erau Dillius Aporianus și Numisius Lupus. Legații legiunilor flaviene îi încredințară conducerea lui Antonius Primus, care era foarte iubit de soldați. Acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
statuile lui Vitellius și îl aleseră comandant pe Cornelius Fuscus. La Verona ajunseră și legiunile a șaptea Claudiana, comandată de legatul Vipstanius Messalla, a treia Gallica și a opta Augusta, ai căror legați erau Dillius Aporianus și Numisius Lupus. Legații legiunilor flaviene îi încredințară conducerea lui Antonius Primus, care era foarte iubit de soldați. Acesta îi trimise imediat mesaje lui Caecina Alienus, care-și împărțise legiunile, trimițând o parte din ele la Cremona și altă parte la Hostilia, unde se dusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Gallica și a opta Augusta, ai căror legați erau Dillius Aporianus și Numisius Lupus. Legații legiunilor flaviene îi încredințară conducerea lui Antonius Primus, care era foarte iubit de soldați. Acesta îi trimise imediat mesaje lui Caecina Alienus, care-și împărțise legiunile, trimițând o parte din ele la Cremona și altă parte la Hostilia, unde se dusese și el. În mesajele sale, Antonius făcu aluzie la ura lui Caecina față de Flavius Valens, pe care Vitellius îl acoperise de onoruri și bogății. Sublinie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
care îl privase Vitellius. Îl sfătui să își îndemne autoritar soldații să depună armele. Aflară că, la Hostilia, Caecina fusese atacat de propriii soldați, furioși că îi instigase să-l trădeze pe Vitellius, și fusese arestat de centurioni. Cele opt legiuni vitelliene își aleseseră alți comandanți, părăsiseră Hostilia și se îndreptau spre Cremona, să se alăture legiunilor întâi Italica și a douăzeci și una Rapax. Îl duceau pe Caecina în lanțuri. Din nou, Antonius Primus alese să acționeze imediat. Nu voia să aștepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
la Hostilia, Caecina fusese atacat de propriii soldați, furioși că îi instigase să-l trădeze pe Vitellius, și fusese arestat de centurioni. Cele opt legiuni vitelliene își aleseseră alți comandanți, părăsiseră Hostilia și se îndreptau spre Cremona, să se alăture legiunilor întâi Italica și a douăzeci și una Rapax. Îl duceau pe Caecina în lanțuri. Din nou, Antonius Primus alese să acționeze imediat. Nu voia să aștepte ca trupele dușmane de la Hostilia să se unească cu cele de la Cremona și, în plus, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
întreaga armată vitelliană să se adune la Cremona, trebuia să înceapă lupta și să învingă. Făcând doar două opriri, Antonius ajunse la Bedriacum, la câteva mile de Cremona, în fruntea a paisprezece mii de soldați călare, urmat de cele cinci legiuni. Era a opta zi după idele lui septembrie. 35 — Tu nu ești în stare să ucizi! Glasul lui Skorpius se ridică, amenințător, peste cele ale gladiatorilor așezați la mesele cantinei din Ludus Magnus, imensa cazarmă ce-i aparținea împăratului. Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
dușmanul împăratului? Nu știi că flavienii s-au răzvrătit? Cred că Vitellius abia așteaptă să-l vadă mort pe Orpheus, dacă nu pentru altceva, măcar să-i facă în ciudă legatului care, după câte se spune, atrage de partea lui toate legiunile. — Și-atunci? întrebă Skorpius dezorientat, privindu-i pe ceilalți cu gura căscată. Atunci de ce nu mă lasă să-i iau gâtul lui Orpheus? De ce-l lasă să se bucure de faima de care eu ar trebui să am parte? De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de copaci au fost aduși din pepinierele imperiale de pe Mons Albanus. Împăratul vrea să lase mulțimea cu gura căscată... Iar în vârful colinei a pus garduri care imită fortificațiile armatei lui Otho, iar înăuntrul lor a pus însemnele și steagurile legiunilor othoniene. — Vitellius vrea să simuleze o bătălie? — Lasă-mă să continui. La baza colinei au fost puse patru ballistae enorme. Acum ascultă-mă cu atenție... Frânghiile acestor ballistae au fost încordate atât cât trebuie pentru ca pietrele aruncate de catapulte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
jur. Nu știi că e interzis să vorbești despre Vespasianus? Nu știi că nu el este împăratul, ci Vitellius al nostru? El e singurul împărat, divinul... Iar Vitellius nu vrea să se știe că Vespasianus a fost ales împărat de legiunile din Africa... nu vrea ca poporul să afle! Listarius privi coșurile. — Chiar dacă tava Minervei e foarte mare, n-or să încapă toate astea pe ea. — De la păuni și păsările flamingo vom folosi doar limba, de la țipari - inimile, și tot așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Nu trebuie să ne temem nici de Vespasianus, ilustrul tău frate mai mic, care a avut trufia să-i pună pe soldații lui să-l aleagă împărat. Împăratul cui? Nu uita că noi ne putem baza pe loialitatea și curajul legiunilor noastre din Germania, și nu numai... Multe provincii sunt de partea noastră. Iar dacă te temi de flota lui Vespasianus... Gândește-te cât de departe e Africa, după cum spune bunul meu prieten Flavius Valens. Vitellius zâmbi. — Liniștește-te. — Nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
crainicul care făcea turul arenei în trap mărunt. Blestemă printre dinți, enervat de teatrul acela. — Vouă, romanilor, Vitellius vă oferă imensul privilegiu de a asista la lupta în care a fost înfrântă armata infamului Otho și la triumful eroicelor noastre legiuni! Dar asta a fost acum câteva luni..., bolborosi tracul, privindu-l rugător pe Valerius. Acesta îi zâmbi: — Stai liniștit... O să ne descurcăm. Prefer să lupt de unul singur împotriva unui adversar, izbucni Ursus, un rețiar plin de cicatrice, și-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
fruntea oamenilor săi, Antonius începu să lupte, omorându-i pe cei care-i stăteau în cale, având grijă să fie văzut atât de soldații lui, cât și de vitellieni. Continuă să înainteze până când fu sigur de victorie. Când văzu însemnele legiunilor Rapax și Italica, atacă liniile inamice, stricându-le alinierea, și îi fugări pe vitellieni. În cele din urmă, ajunse victorios sub zidurile Cremonei. Soarele asfințea. — Luna... Antonius abia își mișca buzele arse de febră. — Luna a fost de partea noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
asupra Cremonei, unde se refugiaseră vitellienii. Dar Titus și Errius se întoarseră dintr-un raid cu câțiva cremonezi pe care-i prinseseră în afara zidurilor orașului. Aceștia povestiră, înspăimântați, că în ajutorul vitellienilor soseau de la Hostilia nu mai puțin de opt legiuni. Simți din nou energia și furia din momentele acelea, când își alungase oboseala și își adunase armata. Împărțea ordine, încercând să-și alinieze oamenii. Legiunea a treisprezecea pe Via Postumia. Legiunea a șaptea... Legiunea a șaptea Galbiana pe stânga, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Aceștia povestiră, înspăimântați, că în ajutorul vitellienilor soseau de la Hostilia nu mai puțin de opt legiuni. Simți din nou energia și furia din momentele acelea, când își alungase oboseala și își adunase armata. Împărțea ordine, încercând să-și alinieze oamenii. Legiunea a treisprezecea pe Via Postumia. Legiunea a șaptea... Legiunea a șaptea Galbiana pe stânga, apoi Claudia, iar la dreapta... La dreapta, Legiunea a opta, apoi Legiunea a treia, printre tufișuri... Cohortele pretoriene alături, iar cele auxiliare pe laturi... Agitat, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
vitellienilor soseau de la Hostilia nu mai puțin de opt legiuni. Simți din nou energia și furia din momentele acelea, când își alungase oboseala și își adunase armata. Împărțea ordine, încercând să-și alinieze oamenii. Legiunea a treisprezecea pe Via Postumia. Legiunea a șaptea... Legiunea a șaptea Galbiana pe stânga, apoi Claudia, iar la dreapta... La dreapta, Legiunea a opta, apoi Legiunea a treia, printre tufișuri... Cohortele pretoriene alături, iar cele auxiliare pe laturi... Agitat, își înfigea degetele în piept, ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Hostilia nu mai puțin de opt legiuni. Simți din nou energia și furia din momentele acelea, când își alungase oboseala și își adunase armata. Împărțea ordine, încercând să-și alinieze oamenii. Legiunea a treisprezecea pe Via Postumia. Legiunea a șaptea... Legiunea a șaptea Galbiana pe stânga, apoi Claudia, iar la dreapta... La dreapta, Legiunea a opta, apoi Legiunea a treia, printre tufișuri... Cohortele pretoriene alături, iar cele auxiliare pe laturi... Agitat, își înfigea degetele în piept, ca și cum ar fi vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
din momentele acelea, când își alungase oboseala și își adunase armata. Împărțea ordine, încercând să-și alinieze oamenii. Legiunea a treisprezecea pe Via Postumia. Legiunea a șaptea... Legiunea a șaptea Galbiana pe stânga, apoi Claudia, iar la dreapta... La dreapta, Legiunea a opta, apoi Legiunea a treia, printre tufișuri... Cohortele pretoriene alături, iar cele auxiliare pe laturi... Agitat, își înfigea degetele în piept, ca și cum ar fi vrut să-l sfâșie. Titus îi prinse mâinile și le strânse, împiedicându-l să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
își alungase oboseala și își adunase armata. Împărțea ordine, încercând să-și alinieze oamenii. Legiunea a treisprezecea pe Via Postumia. Legiunea a șaptea... Legiunea a șaptea Galbiana pe stânga, apoi Claudia, iar la dreapta... La dreapta, Legiunea a opta, apoi Legiunea a treia, printre tufișuri... Cohortele pretoriene alături, iar cele auxiliare pe laturi... Agitat, își înfigea degetele în piept, ca și cum ar fi vrut să-l sfâșie. Titus îi prinse mâinile și le strânse, împiedicându-l să-și smulgă bandajele. Antonius se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
vrut să-l sfâșie. Titus îi prinse mâinile și le strânse, împiedicându-l să-și smulgă bandajele. Antonius se eliberă furios din strânsoare, cu ochii închiși, horcăind, strigă niște ordine, încercând să-și încurajeze soldații înainte de lupta cu vitellienii... Opt legiuni împotriva celor cinci ale lor... Revăzu mașinile de război pe care vitellienii le aduseseră la marginea drumului, bolovanii zburând prin aer, negri pe cerul înstelat. Auzi strigătele oamenilor zdrobiți... Masacrul... Catapulta ucigașă așezată de vitellieni pe marginea Viei Postumia făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
fi atinse de săgeți, căci lumina lunii era înșelătoare și-i făcea să-și greșească ținta. În schimb, ei erau luminați din plin, devenind ținte sigure pentru armele flavienilor. Antonius trecea călare printre rândurile soldaților săi, încurajând cu glas puternic legiunile din Pannonia, în special pe a treisprezecea: — Pe acest câmp veți putea șterge rușinea înfrângerii pe care ați suferit-o... Redobândiți-vă onoarea! — Antonius... Titus șterse sudoarea rece de pe fața lui Antonius, care îi îndepărtă cu un gest nesigur mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pe care cremonezii le lăsaseră deschise. Porțile fură închise după ce intrară cu toții. Bătălia fusese câștigată de Antonius Primus, care acum lua cu asalt zidurile, încercând să cucerească orașul. — Înconjurați orașul, murmură Antonius, aruncându-i lui Titus o privire muribundă. Fiecare legiune ia în primire o bucată din valul de apărare și câte o poartă. Să se ia la întrecere, să arate care e cea mai curajoasă și care e cea mai lașă... Soldații să încerce să le-o ia înainte celorlalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]