2,409 matches
-
1931 de la Imperia prietenului Salvatore Pugliatti poetul afirmă în legătură cu unul dintre cei mai asidui colaboratori ai publicației ' La Voce', Giovanni Boine: Am fost cu Enzo (Misefari) să vizităm mormântul lui Giovanni Boine: treizeci de ani! Ce întristare, laurul acela pe lespedea goală! Nimeni nu își mai amintește de el: mi-am stăvilit plânsul amar. Salvatore Pugliatti Salvatore Quasimodo, Carteggio 1929-1966, îngrijit de Giuseppe Miligi, Artioli, Modena, 1998, p. 32. 97 Per queste ragioni complesse oră da noi ritenuto che occorresse riallacciarsi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
strada fete de pensionat / Și în fiecare privire-i câte o casă părinteasca / Cu mese bune, cu surori mai mici, / Cu ghiveciuri de flori la fereastra. // Trece frigul pe coridoare când inserează / Că un șarpe lung târându-și coadă pe lespezi. / Lacul e cusut cu ață, / Înecații ies la suprafață - ratele se depărtează...// La vecini, părintele-și săruta față, indiferent. Îi face morală de despărțire. / Baltă s-a închis că în urma unei fete porțile de mănăstire, / Gâlgâitul sinucisei a speriat - broaștele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
s-au jucat. Fără pretenții stilistice deosebite, versurile sale au tîlcul înțelepciunii populare. Nu-i clipa o slovă Săpată-n granit, Pe muntele care încet l-am zidit. Cu tîlcul desprins Din multe istorii Purtăm înainte Șiraguri de glorii Cînd lespedea aspră înscrie o faptă Piciorul vînjos Mai urcă o treaptă Ideile-s aripi Spre larguri deschise Iar noi încarnarea Străbunelor vise. Dar n-am început ȘI NU VOM SFÎRȘI Căci flmura vieții De-a pururi va fi O sete ce
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și rotund.", Omar către ulcior). Versurile din ultima categorie le va publica în volum târziu, abia în 1957 (Cornul pădurarului). După 1948, sunt mai frecvente versurile inspirate de război (Pasărea de foc, Ții minte seara aceea cu zăpezi, Pe o lespede a eroilor) sau cele care punctează principalele mutații politice și sociale: " Săpăm un vers în inimi și pe zid/ Republica Română Populară/ Și noaptea-n schimb de gardă la partid/ Chiar viscolul părea că-i primăvară" (Istorie.30 decembrie 1947
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
hainele. Acum tânăra nevastă Își punea pe pereți covoarele de zestre primite de la mama, iar În odaia de alături Își așeza lada de zestre. Bărbatul se mai Îngrijea și pentru a-și ridica grajd și șură, să facă cuptorul cu lespezi de piatră și să-și Împrejmuiască gospodăria cu gard și porți, fiindcă aici trebuia să stea păsăretul curții, câinele și cârlanii pe timp de vară. Și uite așa, cu sudoare, se făceau toate. Între timp mai veneau și câțiva prunci
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
regele Mihai I, București, 1990; Caidul. Nuvelele adolescenței în temnițele comuniste, București,1992; Sânge pe râul Doamnei, București, 1992; Casa lacrimilor neplânse. Martor al acuzării în procesul „reeducatorilor”, București, 1993; Dactilografele și revoluția, București, 1993; „Rugul aprins”. Duhovnicii ortodoxiei, sub lespezi, în gherlele comuniste, București, 1993; Codrul scufundat, București, 1994; Evadarea lui Liviu Rebreanu, pref. George Anca, Romulus Vulcănescu, București, 1994; Martiriul Bisericii Ortodoxe Române, cuvânt înainte Teodosie Snagoveanul, cuvânt înainte Teodosie Snagoveanul, București, 1994; Împușcarea călărețului, București, 1994; Popa Piso
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
lucru sau făcând o lucrare în același fel. Ne-am îmbrățișat și am mulțumit lui Dumnezeu că am ajuns cu bine. Preluându-mi o parte din povară, ne-am îndreptat spre sălașul aflat sub cerul liber, apărat doar de niște lespezi. Peste mușchi și frunziș așterneam pături, iar cu altele ne înveleam protejându-ne de răcoarea nopții. După o gustare, Delu m-a condus la o cascadă din apropiere. De pe un tăpșan de gresii calcaroase apele reunite ale celor două Galde
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Socaciu, după ce cutreierase toate culmile muntelui Retezat pentru a nu fi prins, simțea că nu va mai putea rezista. O ploaie torențială îl obligase să-și caute adăpost. La lumina fulgerelor a descoperit o mică peșteră creată de prăbușirea unor lespezi stâncoase; obosit, era gata să adoarmă când a auzit deasupra lespezilor pași grei care alunecau pe grohotișul dimprejur. Și-a dat seama că o fiară își căuta adăpost de ploaie. Nu a mai avut timp să iasă și s-a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
prins, simțea că nu va mai putea rezista. O ploaie torențială îl obligase să-și caute adăpost. La lumina fulgerelor a descoperit o mică peșteră creată de prăbușirea unor lespezi stâncoase; obosit, era gata să adoarmă când a auzit deasupra lespezilor pași grei care alunecau pe grohotișul dimprejur. Și-a dat seama că o fiară își căuta adăpost de ploaie. Nu a mai avut timp să iasă și s-a retras în fundul peșterii și cu arma în mână (un ZB). La
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cântecul de azi, e că mureai în lacrima de-aseară. Jnepii de Radu Gyr Suntem jnepii, mergem înainte la-nălțimi de foc deasupra stepii; ne zdrelim de cuie și de ținte și-ndârjiți, cu ghearele, cu țepii, ne-mbulzim pe lespedea fierbinte, mergem înainte, suntem jnepii. Strâmbi, chirciți, târâș pe brânci, pe coastă, trebuie să biruim genunea; Nu ne temem câte râpi ne-adastă, n-auzim cum mormăie furtuna, știm atât, că mergem sus pe creastă. Suntem jnepii și urcăm întruna
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
trebuit s-o îndure. Zdrențele, veninul, ocara, cenușa morților, bubele, mucegaiurile și noroiul, ciorchinele de negi invocat ca element al comparației, durerea „de vecii întregi”, chiar sublimate în „frumuseți și prețuri noi” de mânuitorul condeiului, continuă să apese ca o lespede asupra poemului, făcându-l grav, de nu chiar mohorât. De aceea și impresionează zvâcnirea spirituală, creatoare: pentru că o materie grea, lutoasă, e trudnic lăsată în urmă. Nimic din așa ceva în poemul lui D., poate doar o ușoară melancolie ce irizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
de-ar fi plesnetele omenești doar curgerea de laturi împădurite în culoarul depresionar! și grosul să se ațină pe margine, neîntinat! Gheorgheni sălașul autobuzelor spre artera feroviară, orașul mai în văile din est, lan din margine, biserica în turmă de lespezi de mormînt, trage în deal, un fel de castel, poate așezămînt spitalicesc, lanul nesecerat plin de flori galbene, grîul în rugină, măreția de biserică catolică cu turnuri gemene, Ditrău, păcat de cenușiul integral! Mureșul fără maluri, stau la pescuit, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
viteză în complicații pod-viaduct-tunel, grinzi bătrîne Trotușul pînă la biserici vechi de Tîrgu Ocna, trup de tîrg moldovenesc, cocoșate rămîn în 300, în 500 de ani, biserica din cultura mahala, aici ne-am adăugat prunii, florile le-am pus botanice, lespezi iudaice cad așa pe spate spre cîmp, țugui, clopotniță mesajele patetice sau ritualice, Rezervația naturală Perchiu scursura de betoane, scoarță la podul refăcut, km 40, distrugem ireversibil, pe cît de fără întoarcere relația cu răspunderea noastră, care este trecutul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ne scoate dîmbul pe cer, cîinele ciobănesc, omul-iepure pe labele lui albe cu deget, am chimir, am căciulă, halta Stînceni-Neagra km 200+5, găinile negre de trecut peste groapă, "Stînceni" pe benzinărie, la carieră macină muntele armonia piatră, biserici alături, lespedea din jos Ferenc Mihaly, geologia aduce dovezile la zi, Stînceni/Gödemesterháza km 193+3 cariată depresiunea în talveg, în rîpe fuga apei, șoimul nimerește în brazi, cîrtița le ia reperele constante, stafii în faptele abordate din mers, Toplița triunghiul ochi-mînă-creier
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
XII-a, și acuma am primit o grămadă de mesaje pe ungurește! cuibul de barză amenajat de om, rotund pe drugi metalici, șoimul cît largul depresiunii, survolul arătura, Miercurea Ciuc în cumplită autoinstalare. Ora 15,29, în personalul Miercurea Ciuc Mărășești limpede lespede Eminescu în înverșunarea urbană, nu ne degajăm de ea ieșind din cumplita autoinstalare, cu Bacovia degajat de cărți, cu toate că niciodată nu este de ajuns! Ciceu trupurile feroviar trec la organisme exogene, discrepanța cu discursul adevărata călătorie, O sete care-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
împrejurul semincerului din capăt, mixtura cu codul silvic din căderea modernitatea, Lencăuți ieșire, camioane, au urcat transformatorul pe stîlp, "Tirex Petrol", Lituania, Polonia, Moldova Hanului dealuri peste Nistru, oglinda apei, vilele dace, rusism cu bolțile la cerdac, una singură cu lespezi drepte deasupra, Mirnenco Nistrul dungat strat granitic, Nistrul șoseluit de lățime, femeia sapa de pe umăr pînă-n casele de peste apă, rîndurile în vale, "Prăvălie", "Zona economică liberă Otaci Business", Vălcineț ieșire, troiță, "Petrom", cantonul cușcă cu văgăună de demisol și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe mata. Atunci vom vorbi mai pe larg. 2. De la prof. V. Ciurea n-am primit nimic. La 23 August Îi voi scrie și eu o scrisoare. 3. G. Sofronie, profesor de Drept Internațional este fiul pr. Sofronie din Tg. Lespezi și elevul tatălui meu. A fost prof. la Universitatea din Cluj și apoi la Academia Comercială din București. Tatăl său a murit În primul război mondial de tifos exantematic. Cred că mai are În viață o soră sau două, a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prof. la Universitatea din Cluj și apoi la Academia Comercială din București. Tatăl său a murit În primul război mondial de tifos exantematic. Cred că mai are În viață o soră sau două, a căror urmă o puteți lua de la Lespezi. 4. D-na Maria Luiza Ungureanu nu a mai dat nici un semn. Regret! Îi pregătisem câteva lucruri care sigur ar fi interesat-o. 5. În ce privește alte lucruri și alte contribuții la opera Dstră din Fălticeni, vă asigur de toată buna
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
amintesc era vorba de o formă de mobilă gotică sau ceva asemănător!?685 680 Profesor univ. Gh. Sofronie, care a predat dreptul internațional la Facultatea juridică a Universității din Cluj. Autor de lucrări științifice apreciate În epocă. Originar din târgul Lespezi, din fostul județ Baia. Unele date am aflat prin intermediul prof. univ. dr. Mircea V. Pienescu și al Învățătorului Al. Bratu din Lespezi, autorul volumului Trandafiri Suceveni. 681 Mă refeream la prof. Ion Mușlea, pentru a sonda relațiile acestuia cu Fălticenii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
internațional la Facultatea juridică a Universității din Cluj. Autor de lucrări științifice apreciate În epocă. Originar din târgul Lespezi, din fostul județ Baia. Unele date am aflat prin intermediul prof. univ. dr. Mircea V. Pienescu și al Învățătorului Al. Bratu din Lespezi, autorul volumului Trandafiri Suceveni. 681 Mă refeream la prof. Ion Mușlea, pentru a sonda relațiile acestuia cu Fălticenii, pe linie de folclor. Una din colaboratoare, a fost Învățătoarea Afia Apetroaie din Moișa-Boroaia (azi decedată), care pe vremuri i-a trimis
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
putea fi clădite pe nisip sau chiar din nisip, dar în nici un caz Nibletts. Cărămizile sunt neștirbite, ascuțite, netocite pe la colțuri. Acoperișul n-a fost prins de mușchi și se simte că nici nu va fi vreodată. O alee din lespezi roșii, la fel de curate și strălucitoare, mărginită de tufe mici de trandafiri ghimpoși, înfloriți, duce la ușa din față. O volbură înghirlandată de clematite albe, împletite pe unul din stâlpii de lemn ai portalului, îndulcesc cu oarecare grație albastrul ușii acoperite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lăcașul potrivit pentru o convorbire stranie și extrem de importantă. Mă simțeam speriat. Mi-era oare teamă de Fitch? Am așteptat în biserică mai bine de un ceas. M-am plimbat în sus și-n jos. Am citit cu atenție toate lespezile memoriale. Am mirosit trandafirii. Am citit fragmente din noile cărți de rugăciuni (nu-i de mirare că bisericile sunt pustii). Am inspectat pernițele de închinăciune, brodate de femeile din sat. M-am cocoțat pe băncile din strane și am privit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o așeză pe masă, lângă poșetă. Obrajii îi erau roșii ca para focului (la fel și ai mei). Părul îi era acoperit de perluțe de apă. Poate că ploua afară. Rosina ridică scaunul și-l trânti într-o parte, pe lespezile de pe jos. Apoi îmi strigă: — Ești un mincinos și un trădător! M-am adresat lui Lizzie: — Plouă? Lizzie mi-a răspuns: — Nu cred. Am continuat: — Rosina tocmai se pregătea să plece. M-am ridicat exact la timp și am dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mansardă, în muzica savantă a unei game de clopote sau la semnalul orar al unui orologiu uriaș de turn comunal; sa-mi arunc ochii spre o pădure de cupole, turle, frontoane, clopotnițe. Înțeleg ca sub pașii mei să răsune mari lespezi de piatră, ca în drumul meu să găsesc la umbră bănci de marmură concave, cu picioare de leu. Când este arșiță și am dispoziții meditative, credincios ori necredincios, pretind să intru în vana unei catedrale, să stau câteva minute ori
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ceară ceva ... un exemplu de împăcare cu sine, cu ceilalți și cu finalul implacabil care se apropia. Mă doare sufletul că nu am făcut mai mult pentru această ființă de o rară puritate și onestitate ..., care zace acum sub o lespede de piatră la o margine de sat. A lăsat în urmă trei copii (două inginere și un inginer) plus nepoți, bucuria vieții ei. A trebuit să moară ... ca să-i înțelegem superioritatea morală. Dumnezeu să ne ierte ... iar pe ea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]