1,939 matches
-
între textele teoretice autohtone și străine. Iar bibliografia este folosită ca argumentare a propriilor idei, dar și punct de plecare a demonstrației independente. Consemnez fluența exprimării. Subordonat calităților general stilistice, discursul critic se singularizează prin acuratețe și atentă distribuție a lexicului în enunț și a propozițiilor în frază. Din loc în loc se ivesc expresive caracterizări metaforice. În Conul Leonida față cu reacțiunea, cuvântul anunță "apropiata lui metamorfozare în element decorativ, cu efect de somnifer". Personajele urmuziene "mimează viața prin mișcările repetitive
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sufletului ca să prinză tainele firii, din adâncul căreia se varsă în gândurile noastre crâmpeie-crâmpeie de destăinuire cari de cari mai amețitoare și mai pline de slava lui Dumnezeu.93 Inserția pasajelor descriptiv-arborescente care amână supărător desfășurarea naturală a firului epic, lexicul căutat arhaic și patetic, aglomerarea rabelaisiană de epitete sunt elemente care dezambiguizează intenția parodică, oferind un evident exemplu de antistil din perspectiva lui Caragiale care, s-a constatat, n-a scris un cuvânt de prisos în comediile și "momentele" sale
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o cerere și o așteptare surdă a ceva asemenea unei reprezentări, figurări și chiar încarnări ale ființei sau ale destinului comunității (acest nume însuși pare să trezească deja o asemenea dorință). Însă tocmai din această identificare simbolică (sau "imaginară", în funcție de lexicul ales: în orice caz, identificarea prin imagini, simboluri, povestiri, figuri, dar și prin prezențe în care sunt încarnate sau expuse) s-a hrănit excesiv fascismul în general."261 Dacă procesul secularizării 262, început după unii autori prin secolul al XIII
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fiind un "efect al acțiunii în prezent".896 Fig. 35 Ilustrație originală a Liviei Rusz pentru Poveste cu un hobbit Un segment important al literaturii adresate tinerilor îl constituie și "manualele" educaționale, dicționarele de etică, de comportament, care oferă un lexic considerat probabil necesar și suficient pentru un tânăr vlăstar al ordinii socialiste. Dintr-o simplă privire frapează aglomerarea de obligații absolute al căror subiect este tânărul, la presiunea "stringentei actualități", care nu permite nici cel mai mic spațiu de manifestare
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
don José María Pemán a pus pe hârtie un encomion, Îndulcit, fără Îndoială, cu anume farfastâcuri și podoabe de stil care nu i-au rămas secrete preaiscusitului, căci nu concordă nici cu sintaxa de duzină a lui Requena, nici cu lexicul lui spălăcit. Norocul Îi cânta În strună la ureche, dar Ricardo, ireverențios și plicticos, se Îndărătnicea să plângă fără nici un folos decesul Pumitei. Vă și aud murmurând În sinea domniei voastre: Lăsați morții să-și Îngroape morții. Fără să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ele se vor găsi și multe V.I.P.-uri sau vipere". Ori: "M-am săturat de gripa aviară, de pachetele de legi ale lui Eugen Nicolăescu, - de unde n-a răsărit încă nici un pachet de vată". Discursul colorat, sarcastic, cu iritări de lexic și prompte pansamente metaforice, doldora de amintiri, de "adevăruri trăite" ce încearcă a se corela cu adevărurile obștești al lui Niculae Gheran e străbătut de o nostalgie de scriitor. Fiind limpede că marele restaurator al lui Rebreanu dorește a participa
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
într-adevăr, se scrie enorm, se scrie orice, dar - vai! - mai ales oricum. Din motive de rentabilitate, editurile nu lucrează cu redactori de carte, iar corectorii sunt, cel mai adesea, improvizați. Greșelile de toate felurile - unele scandaloase -: de logică, de lexic, de gramatică, curg pe bandă rulantă. Lucru încă mai grav, cărțile cu cele mai incredibile greșeli sunt cele ce se adresează unui public foarte larg, fie că e vorba de elevi, studenți sau, în genere, de oameni cu un nivel
Folosirea conceptelor by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8692_a_10017]
-
peisaje, fenomene ale naturii, situații etc. Prin descriere, autorul restructurează imaginea vizuală a unui fragment din realitate, a unui tablou din natură, a unui personaj literar etc. Descrierea evidențiază culori, forme, elemente vizuale și sonore, folosind, în realizarea imaginilor, un lexic variat, dominat de substantive și adjective. Ca forme ale descrierii, întâlnim: - portretul literar- care este un text descriptiv în versuri sau în proză, care prezintă imaginea unui personaj. Imaginea unui personaj poate fi realizată prin portretul fizic ( prin care se
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Acest verb are în context semnificațiile: "te-ai îndepărtat de realitate”, "ești visător”, "trăiești în sferele abstracte”, care, deși pornesc de la sensul propriu al cuvântului, îl depășesc, dându-i valoare artistică, sugerând asociații multiple. Recunoaștem un scriitor după stilul său; lexicul, construcția frazei, arta narațiunii și a portretizării, lirismul sau obiectivitatea relatării faptelor, prezența sau lipsa elementelor ornante, alternanța timpurilor verbale și a planurilor în narațiune caracterizează pe un autor sau altul. Diferența dintre stilurile scriitorilor iese în evidență și atunci
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
de astă dată la modul gerunziu, aglomerate într-o gradație ascendentă: " îmbulzindu-se”, " strivindu-se”, " urlând”. Imagini vizuale se conturează în tablou prin contrastul de culoare alb-roșu ( "pete albe”, "dâre de sânge”). Sobrietatea scriitorului obiectiv este vizibilă și la nivelul lexicului ( cuvintele fiind uzuale), al stilului, de unde lipsește orice încercare de înfrumusețare. " Frazele, considerate izolat, sunt incolore ca apa de mare ținută în palmă, câteva sute de pagini au tonalitatea neagră- verde și urletul mării.” În prezentarea aceluiași aspect, Z. Stancu
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
o face Rică Venturiano în O noapte furtunoasă între casa cu numărul 6 și cea cu numărul 9, încurcăturile facilitate de portul măștilor din D-ale carnavalului ilustrează comicul de situație. Comicul de limbaj se realizează la nivelul foneticii, al lexicului, al formelor morfologice și structurilor sintactice. El apare datorită deformării pronunției, necunoașterii sensului exact al unor termeni folosiți, pleonasmului, confuziei între cuvinte, automatismul manifestat prin ticuri verbale, utilizării excesive sau în contexte inadecvate a unor regionalisme, barbarisme, arhaisme sau neologisme
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
ca în anul acesta, ca în anul trecut și ca de când sunt, niciodată n-am fost!” Sarcasmul este o formă în care critica este deosebit de severă și necruțătoare, urmărind condamnarea totală a aspectelor vizate, înlăturarea lor. Stilul este mușcător, lexicul nu provine din aria frumosului, iar în cazul portretului trăsăturile negative sunt îngroșate până la exces. De cele mai multe ori, abordând sarcasmul, scriitorii se lasă purtați de un stil retoric, bazat pe gradația ascendentă, cu invocații și imprecații. În Scrisoarea III, de
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Caragiale 7. Satiricul: - ridiculizare nemiloasă; - respingerea aspectelor negative în numele unor valori superioare; - critică incisivă; - finalitatea: îndreptarea viciilor; Exemplu: Scrisoarea III - M. Eminescu Poveste ( Prostia omenească) - I. Creangă 8. Sarcasmul: - critică severă și necruțătoare; - condamnarea totală a aspectelor vizate; - stil mușcător; - lexicul nu provine din aria frumosu lui; - trăsături negative îngroșate până la exces; Exemplu: Scrisoarea III - M. Eminescu Noaptea de noiembrie - Al. Macedonski 9. Grotescul: - exagerarea monstruoasă a unor trăsături negative; - evidențierea urâtului fizic și moral; - situat în limitele dintre tragic și
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
întocmește un catalog moral, un gen de inventar al categoriilor morale pe care învățăceii au a le însuși în desăvârșirea edificării lor sufletești cu cărămizile morale ale ortodoxiei (ca de exemplu, "înțelepciune", "direptate", "bărbăția", "înfruntarea poftelor" etc.). Analiza lingvistică a lexicului Bucoavnei bălgrădene relevă că vocabularul lucrării totalizează un număr de 768 de cuvinte titlu, repetate cu o frecvență totală de 4,531 de atestări (Goția, 1989, p. 113). Din distribuția statistică a acestora reiese fără nicio tăgadă caracterul complet religios
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Istoria NATO, Jiři Fidler, Petr Mareš • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetică simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Mării filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
cuvinte În a realiza acea homeostazie de care vorbesc fiziologii; fizico-chimică, endocrină, enzimatică, neuropsihică, cu menirea expresă de a proteja organismul de factorii perturbatori cunoscuți și sub denumirea de factori stressanți sau stressori. Termenul de stress Își are originea În lexicul anglosaxon ca un derivat al cuvântului distress, care Înseamnă constrângere sau suferință, Înțeles care cu timpul a căpătat o conotație aparte atât În limbajul curent cât și În limbajul medical științific, asimilându-se stărilor de Încordare, presiune, povară, efort, solicitare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
conchide că ele aduc lumină asupra locului suferinței În viața creștină. Am putea rezuma mare parte din ceea ce descrie Apostolul Pavel aici spunând că viața creștină este atât hristocentrică cât și hristomorfică. Acest ultim cuvânt, ca numeroase alte cuvinte din lexicul unui teolog, constituie poate pentru unii, la prima vedere, un termen stângaci. Și totuși aparenta lipsă de potri‑ vire exterioară ascunde o dulceață interioară, pentru că exprimă ideea că credința ne modelează după chipul lui Hristos. Prin credință, Dumnezeu ne remodelează
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ultim, Prefață la alte poeme, cu caracter predominant programatic), în care pot fi identificate principalele trăsături ale prozei poetice ca o „construcție închisă, bazată pe revenirea motivelor, cu puternic accent pe ritmica melodică a frazei”, presupunând un tratament fantezist al lexicului, ce atrage atenția asupra cuvântului însuși, cu o sintaxă discontinuă, adesea eliptică, opusă „ordinii tradiționale a frazei”, cu un ritm apropiat de cel al poeziei și având o puternică încărcătură metaforică. Sub acest ultim aspect, - al caracterului figurativ al limbajului
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
a douăzeci de texte editate postum în placheta Poezii bănățenești (1902), este considerat creatorul „poeziei dialectale” la noi. Sunt versuri scrise cu intenția de a pune în evidență resursele expresive ale limbajului popular. Relatate în graiul bănățean, cu fonetica și lexicul specific, amintirile din copilărie (Țucă-l moșu), evocarea unor tipuri caracteristice (Calu’ lu’ Doancă) sau a unor figuri din lumea satului (Carce in deparce, Lu’ Ana lu’ Gică), anecdotele, întâmplările cu haz (Ăl mai tare om din lume) capătă o
VLAD-DELAMARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
ci și de modul în care a știut să surmonteze provocările dramatice ale vieții. Ceea ce se distilează cu certitudine este că asistăm la o perioadă de reevaluare profundă, ceea ce seamănă cu un fel de bilanț lucid și responsabil. Apelând la lexicul lui Levinson și al colaboratorilor săi (1978), criza maturității este un examen de calitate al structurii existențiale pe care individul și-a întemeiat viața de până acum (cu toate liniile de forță ce îi dau contur), pentru ca, imediat după consumarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru eficientizarea comunicării. O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnaletc "O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnale" După cum se știe, în teoria comunicării socioumane „repertoriul de semne/semnale” este vocabularul/lexicul personal al fiecărui individ, format din toate noțiunile/conceptele pe care le-a procesat și le-a interiorizat prin simbolizare și categorizare specifică (semnele), asociate, fiecare dintre ele, cu câte o etichetă lingvistică sub formă de termeni/cuvinte (semnalele). Acest
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ci și de modul în care a știut să surmonteze provocările dramatice ale vieții. Ceea ce se distilează cu certitudine este că asistăm la o perioadă de reevaluare profundă, ceea ce seamănă cu un fel de bilanț lucid și responsabil. Apelând la lexicul lui Levinson și al colaboratorilor săi (1978), criza maturității este un examen de calitate al structurii existențiale pe care individul și-a întemeiat viața de până acum (cu toate liniile de forță ce îi dau contur), pentru ca, imediat după consumarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru eficientizarea comunicării. O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnaletc "O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnale" După cum se știe, în teoria comunicării socioumane „repertoriul de semne/semnale” este vocabularul/lexicul personal al fiecărui individ, format din toate noțiunile/conceptele pe care le-a procesat și le-a interiorizat prin simbolizare și categorizare specifică (semnele), asociate, fiecare dintre ele, cu câte o etichetă lingvistică sub formă de termeni/cuvinte (semnalele). Acest
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
XE "Neculce" , În forma „frențe”, termen care derivă din maghiarul „franc”. În limba maghiară, asocierea dintre francez și lues este extrem de evidentă, În paralela „Francia (-ország)”, „francia” (= Franța, francez) - „franc” (= lues), „francus”, „francos” (= sifilitic). Termenii sunt atestați extrem de timpuriu În lexicul maghiar din Transilvania: franczus În 1628 și, la secui, chiar În 1584, În expresia francus kuruak (francus kurva), atestări care continuă apoi În 1633, 1683, 1693 etc., ceea ce reflectă și răspândirea timpurie a maladiei. De asemenea, circulația intensă a termenului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Transilvania tipărite În limba română. 1701-1847, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Réz, Heinrich, Deutsche Zeitungen und Zeitschriften in Ungarn von Beginn bis 1918, Verlag für Hochschulkunde, München, 1935. Szabó, Attila T. (coord.), Erdélyi magyar szótörténeti tár șDicționar istoric al lexicului maghiar din Transilvaniaț, vol. I-X, Editura Kriterion, București, 1975-2002. Szinnyei József, Magyar írók élete és munkái șViața și operele scriitorilor maghiariț, vol. I-XIV, Hornyánszky Viktor, Budapesta, 1891-1914. Tóth, Zoltán I., Magyar történeti bibliográfia. 1825-1867 șBibliografia istorică maghiară. 1825-1827ț
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]