3,393 matches
-
Și În celelalte țări au existat asemenea distincții cronologice Între un moment al compromisului politic („mesele rotunde”; În România CPUN-ul) și un altul al instituționalizării și al profesionalizării vieții politice ca urmare a alegerilor. Procesul de democratizare și de liberalizare care a marcat În mai toate aceste țări ultima perioadă a Împiedicat totodată producerea unor rupturi revoluționare. Mai peste tot s-a vorbit despre „revoluția furată”, „deturnata” sau „dirijata” (că În Germania). Și În politică, revoluția s-a dovedit mai
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a vechii opoziții anticomuniste, politic discreditata prin efectul cumulat al naționalismului radical (adepți ai soluției intervenției militare) și al uzurii exilului (necunoașterea realităților interne ale țărilor „comunizate”). Noii strategii americane și occidentale („destinderea”) i-au corespuns În Est măsurile de liberalizare internă relativă și apariția unei noi culturi literare, artistice, partial și În domeniul științelor sociale, care se distingea de vechea cultură națională prin multiplicarea importurilor culturale din Occident. Disidenta răspundea, În acest cadru, mai mult nevoii de a redefini statutul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
să apere păstrarea memoriei și să condamne tendința către uitare și refulare a majorității, acuzate de complicitate prin amnezie cu opresorul; În sfârșit, tendința de desingularizare a cazului românesc, asocierea lui cauzei comune a țărilor est-europene (eliberarea de sub ocupația sovietică, liberalizare și democratizare), impunerea modelului unei disidente asemănătoare celei poloneze, cehoslovace ori maghiare, transgresând referințele politice exclusiv interne, naționale. Exilul și căutarea autonomiei În chip de concluzie provizorie, aș spune că exilul nu poate fi definit drept o „esență”, nici pe
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și politice prin schimbările intervenite În anii ’80 În interiorul principalei instanțe de reprezentare profesională a scriitorilor, Consiliul Uniunii. Numărul membrilor consiliului director crescuse proporțional cu efectivele Uniunii, fiind stabilit la 91 În 1977 și la 111 În 1981. Măsurile de liberalizare relativă Întreprinse după 1965 permiseseră scoaterea la pensie a mai multor autori «staliniști», consiliul devenind mai reprezentativ pentru ansamblul comunității literare. În scopul de a Împiedica transformarea Uniunii Într-o asociație de contra-putere intelectuală, În 1972 a fost impus de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și ai unei politici protecționiste, justificând implicit izolaționismul ultimilor ani ai regimului Ceaușescu. Polarizarea celor două grupuri intelectuale depășea linia frontului ideologic de partid: la polul liberal și modernist se puteau regăsi foștii intelectuali de partid deveniți figuri importante ale liberalizării literare și intelectuale din anii ’50, protectori ai tinerilor scriitori din anii ’80, În vreme ce-n tabăra opusă se situau funcționarii de partid, cadre culturale și noii ideologi, inspiratori sau apărători ai liniei naționaliste a regimului Ceaușescu. Și alte granițe erau
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
principalele elemente explicative ale acestei specificități românești, tematizate În dezbaterile și luările de poziție ale intelectualilor. Revoluția românească nu pare să fi slăbit statul (cel puțin În primii ani), ci mai curând l-a Întărit «Anticomunista», revoluția a permis o liberalizare sub control, favorabilă constituirii unei noi «clase mijlocii», moștenitoare În parte a fostei nomenclaturi. Cealaltă problemă, pur sociologică, este cea a repunerii În discuție a raporturilor stabilite Între structurile sociale și structurile psihologice (Elias), sau Între poziții și dispoziții (Bourdieu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
între mediul urban (preferința spre unul sau doi copii) și mediul rural (doi sau trei). În condițiile în care școlarizarea și calificarea superioară vor fi tot mai costisitoare, este previzibilă o accentuare a scăderii fertilității datorată costului copiilor, iar odată cu liberalizarea și diversificarea stilului de viață, o sporire considerabilă a numărului de copii în afara cuplului conjugal. Este în creștere și numărul femeilor, mai ales din rândul celor cu pregătire superioară, care decid să nu aibă copii. Astfel, potrivit datelor recensământului din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și până în 1985 toate statele federației au adoptat divorțul „fără vină”, au fost - și continuă să fie - mari dispute teoretice, politice și civice privind consecințele directe și indirecte. Personalități marcante, cum este și comentatorul social W. Gaston, susțin că deși liberalizarea nu este singura, și poate nici principala cauză a creșterii ratei divorțialității, ea contribuie semnificativ la această creștere (apud Bryjak, Soroka, 2001). Contraargumentul este destul de simplu și la îndemână, statisticile demonstrând că rata era înaltă și înainte de schimbările legislative. Astfel
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din National Vital Statistics (2000), rata divorțului la o mie de locuitori era în SUA, în 1980, de 5,2, în 1990 de 4,7, iar în 1999 de 4,1. Sociologi, antropologi și psihologi sociali înclină să creadă că liberalizarea divorțului prin neculpabilizarea nici unuia dintre soți este un câștig social și individual-uman (vezi Strong, DeVault, Sayad, 1998, pp. 503-505), pentru că se scurtează mult durata procesului, economisindu-se timp și bani, și se elimină mult din stresul legat de „lupta” dintre
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
distribuirea mai echitabilă a responsabilităților și sarcinilor în gospodărie este o tendință structurală în societățile democratice, dar divorțul „fără vină” contribuie la accentuarea acestei tendințe. Însă după cum se poate întrevedea din cele expuse mai sus survin și dezavantaje ale respectivei liberalizări. Cel mai pronunțat este acela că, fiind tratate egale cu soții la despărțire, femeile pierd practic economic, deoarece sunt dezavantajate grav ca posibilități materiale (centrarea pe viața casnică, în loc de cea profesională, inegalitate în salarizare, șansele mai mici de angajare după
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
indivizi și de a stabili legături de afecțiune este acum mult mai mare. Pe de altă parte, dezvoltarea economică și creșterea urbanistică a însemnat în țările avansate și rezolvarea problemei locuinței, care era un serios impediment în divorțialitate. Democratizarea și liberalizarea vieții sociale de ansamblu au determinat o mai mare permisivitate și în ceea ce privește divorțul. Scăderea influenței bisericii și a religiei, „îndulcirea” legislației, micșorarea considerabilă a presiunilor normelor și obiceiurilor tradiționale facilitează ruperea oficială a legăturilor conjugale. Între creșterea ratei divorțialității și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în ceea ce privește divorțul. Scăderea influenței bisericii și a religiei, „îndulcirea” legislației, micșorarea considerabilă a presiunilor normelor și obiceiurilor tradiționale facilitează ruperea oficială a legăturilor conjugale. Între creșterea ratei divorțialității și factorii mai sus menționați există o circularitate cauzală, în sensul că liberalizarea juridică, cea religioasă a opiniei publice nu numai că au contribuit la respectiva creștere, ci au și reflectat-o. S-au adaptat adică la situația existentă (numărul mare de divorțuri), altfel riscând să devină anacronice și fără credibilitate. Cu cât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
permisive comparativ cu omologii lor din China. Cu cât sunt mai aculturați, cu atât au o conduită sexuală mai asemănătoare cu aceea a studenților americani nativi (Huang, Uba, 1992). Pe de altă parte, vizibilitatea socială a unor consecințe nedorite ale liberalizării sexualității (creșterea numărului de adolescente însărcinate, infectarea cu HIV etc.) a făcut ca raporturile sexuale să fie mai restrictive. Impactul nu a fost însă spectaculos. Centrele de Control și Prevenție a Bolilor din SUA raportau că, la mijlocul anilor ’90, în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prețului petrolului impusă de Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), a amenințat să conducă la subminarea regimurilor, bine proiectate, de bunăstare socială, implementate În națiunile vest europene. Revoluția economică Thatcher-Reagan din anii ’80, cu accent pe dereglementarea intreprinderilor guvernamentale și liberalizarea crescândă a comerțului mondial, a condus la noi presiuni asupra națiunilor membre ale Comunității Europene. O integrare sporită era singura modalitate pentru ca țările membre să rămână pe linia de plutire În vremuri dificile. Actul Unic European (Single European Act - SEA
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În ce măsură trebuie să ne bazăm pe guvern când vine vorba despre securitatea socială a cetățeniilor săi. Primul ministru Margaret Thatcher - În Marea Britanie - și președintele Ronald Reagan - În Statele Unite ale Americii - au condus o rebeliune politică Împotriva guvernelor mari, predicând valoarea liberalizării industriei și privatizării serviciilor guvernamentale. Ideea era să se disperseze o porțiune cât de mare posibil a activității guvernamentale În arena comercială și În sectorul nelucrativ, unde se presupunea că piața și societatea civilă vor furniza metode mai eficiente și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
impus un echilibru de forțe similar după Înfrângerea lui Napoleon. Teoria liberală clasică a relațiilor externe oferă o alternativă la viziunea hobbesiană. Ea pornește de la ideea iluministă că propriul interes material este promovat cel mai bine de piețele libere și liberalizarea schimburilor atât În interior, cât și În exterior. Teoreticienii liberali nu erau după cum arată ideea lui Hobbes potrivit căreia războiul este condiția naturală a umanității. Ei preferau să creadă că interesul propriu rațional este motorul principal, iar eficiența economică este
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
FMI, Băncii Mondiale, NATO etc., În capitolul 11.) Odată cu colapsul Imperiului Sovietic spre sfârșitul anilor ’80, guvernul american și-a adâncit angajamentul pentru o politică externă liberală. Atât președintele George Bush, cât și președintele Bill Clinton, au militat pentru o liberalizare sporită a comerțului, În speranța creării, În sfârșit, a unei piețe capitaliste globale, dominată de puterea economică a Americii. Angajamentul Americii la o politică externă multilaterală, bazată pe alianțe, a suferit o schimbare bruscă odată cu alegerea președintelui George W. Bush
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
noastră - a crescut impresionant de mult numărul de acte de violență antisociale, cu deosebire în rândul minorilor și tinerilor. Conștiința comună, chiar la nivelul educatorilor și profesorilor, al intelectualilor în general, tinde să plaseze cauza majoră a respectivului fenomen în liberalizarea mass-media, în violența promovată de acestea. Nu trebuie omiși sau neglijați însă alți factori importanți, manifești nu numai în această perioadă (de tranziție), ci oarecum intrinseci societăților democratice și pluraliste, în centrul cărora stă ca valoare fundamentală libertatea individuală. Astfel
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Gazeta a fost concepută de Kogălniceanu ca principala tribună pentru susținerea campaniei în favoarea unirii Principatelor Române, inițial fiind chiar proiectată cu titlul „Unirea”. Programul politic, expus în primul număr, avea în vedere obținerea autonomiei Principatelor și unirea lor, modernizarea și liberalizarea instituțiilor sociale, emanciparea categoriilor sociale de jos, desființarea robiei, răspândirea instrucțiunii școlare. În domeniul literaturii, programul jurnalului relua principalele obiective ale revistelor „Dacia literară” și „Propășirea”. Se cere scriitorilor să creeze o literatură originală, de inspirație națională, izvorâtă din istoria
STEAUA DUNARII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289894_a_291223]
-
S. Cerna și S. Coryll. Primul volum al lui S., Manuscris, publicat în 1962, una din puținele culegeri rezistente ale „obsedantului deceniu”, amintește energia lui Nicolae Labiș prin sinceritatea și prospețimea cu care tratează teme inevitabil convenționale. Paradoxal, epoca de liberalizare a literaturii echivalează pentru S. cu o sărăcire a filonului liric: în Fântâni (1966) poetul explorează zonele naturii, erosului, folclorului sau culturii, dar lărgirea tematicii nu este neapărat dublată și de o înnoire a mijloacelor, iar versul se înscrie mai
SCOROBETE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
în alte scrieri ale lui Ș. În epoca realismului socialist prozatorul se va adapta fără dificultăți la exigențele oficialității (Pâinea inimii, I-II, 1949, Pământ și oameni, 1957), totuși fără excese, inclusiv cantitative, reducându-și ritmul prezențelor editoriale. După relativa liberalizare care a urmat realismului socialist, va mai publica romanul Circul în 1972, încât se poate spune că esențialul carierei lui scriitoricești s-a desfășurat în anii de dinaintea instaurării regimului totalitar. Un roman oarecum izbutit, deși fără mari pretenții, este Fete
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
T., la adăpostul liniei oficiale, pentru a-i uzurpa lui Arghezi, în beneficiu propriu, locul de cel mai mare poet al epocii. Momentul va fi invocat, din când în când, în publicistica (și chiar în beletristica) din perioada de relativă liberalizare a controlului ideologic, ca exemplu frapant de manipulare politico-propagandistică a valorilor literare în perioada „obsedantului deceniu”. Un studiu de Ion Vitner și o prefață de Sergiu Fărcășan sunt principalele piese ale dosarului proclamării lui T. ca poet oficial și al
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
cărui clișeizare treptată dă seamă de cenzura tot mai agresivă ce se aplica în epocă. Textele epice dispar aproape cu desăvârșire, iar poezia este din ce în ce mai înregimentată (ca tematică, modalități discursive și finalitate) propagandei oficiale. Scurta epocă de parțială și aparentă liberalizare culturală se încheiase și, odată cu ea, eșuau și deschiderile către domenii de interes și de extremă exigență ale culturii și literaturii, în pofida eforturilor de a se păstra un standard calitativ acceptabil. Primatul esteticului, afirmat cu explicită satisfacție de I. Negoițescu
TOMIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
sau societăți comerciale cu capital de stat sînt de competența instanțelor judecătorești de drept comun. Pentru soluționarea litigiilor dintre ele regiile autonome și societățile comerciale pot apela și la arbitraj. Capitolul 7 Dispoziții tranzitorii și finale Articolul 52 Pînă la liberalizarea totală a schimburilor și eliminarea sistemului de repartiții prin balante materiale, regiile autonome și societățile comerciale cu capital de stat integral sînt obligate să execute sarcinile de livrare stabilite prin balantele întocmite de Ministerul Resurselor și Industriei. În măsura în care beneficiarul de
LEGE nr. 15 din 7 august 1990 (*actualizata*) privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106807_a_108136]
-
își mențină coerența până prin 1971, destrămându-se lent. În ianuarie-martie 1968 Ț. se afla la Paris (recomandat de Zaharia Stancu pentru o bursă sau un stagiu de documentare). După „primăvara de la Praga”, pronunțându-se, de pe poziții tot mai radicale, pentru liberalizare estetică și culturală, dar și politică, devine un personaj incomod, indezirabil, hărțuit, fără să fie propriu-zis reprimat de autorități. În 1969 e imobilizat la pat de un accident (o încercare de zbor prin levitație, în holul Casei Scriitorilor, care se
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]