1,729 matches
-
nimic”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a șasea, capitol unic, în PSB, vol. 41, p. 667) „... să primim cu bucurie și cu dragoste pe mama tuturor bunătăților, credința, ca astfel, ca și cum am sosi într-un liman fericit și liniștit, să putem păstra dogmele cele drepte, și viața noastră să o ducem în siguranță, pentru a ne învrednici bunătăților celor veșnice”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia II
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
București. Absolventă a Facultății de filologie în 1970, Constanța Buzea a debutat în revista Tânărul scriitor în anul 1957. Primul volum i-a apărut în anul 1963. Constanța Buzea a fost o prolifică autoare de versuri ("Norii", "Sala nervilor", "Pasteluri", "Limanul orei", "Ultima Thule", "Pelerinaj", "Roua plural", "Netrăitele" etc.). În ultimii ani s-a consacrat poeziei de inspirație mistică. De asemenea, a semnat numeroase culegeri de poezie pentru copii ("Cărticica de doi ani", "Cărticica de patru ani", "Zgomotocicleta"). Jurnalul său din
Constanţa Buzea, fosta soție a lui Adrian Păunescu, a murit () [Corola-journal/Journalistic/81257_a_82582]
-
Kleist”. Concluzia: „Orice spirit istoric trebuie să dispară din teatru”. Fiind respinse tentativele de reînnoire a creației dramatice axate pe un material temporal și local care contravine „spiritului obiectiv” absolut: „Literatura existențialistă actuală e o încercare de a ajunge la limanul nou, dar o încercare fără fundamente destul de grave, în timp ce literatura sovietică e o înfundătură groaznică”. Foarte interesant ni se înfățișează și textul intitulat Un tablou de adevăruri inconfortabile, nesemnat, dar atribuit pe bune temeiuri de către acribiosul Dan Damaschin lui I.
I. Negoițescu inedit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2466_a_3791]
-
S-a stabilit organizarea unor alegeri prin intermediul unor adunări consultative ad-hoc , pentru fiecare principat ce se putea pronunță pentru organizarea viitoare. Pentru a-și coordona acțiunile, a fost creat un Comitet Central al Unirii. Domnii numiți prin intermediul Convenției de la Balta Liman și-au încheiat mandatul. Poartă a desemnat doi caimacani-locțiitori de domn, având sarcina de a pregăti alegerile. În octombrie 1857, la București și la Iași, s-au deschis cele două adunări ad-hoc, prin care numai marii boieri și clerul au
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
se află la o distanță de 33 km est de centrul raional Tatarbunar. În dreptul acestei localități se varsă râul Hagider în Lacul Hagider. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Hagider (în ), în acel an el fiind redenumit Liman. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-
Hagider, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318501_a_319830]
-
în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1947, autoritățile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Hagider în cea de Liman. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Hagider face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 153 locuitori
Hagider, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318501_a_319830]
-
consumatorilor în perioada 5-10 iulie LUNI: Timișoara (străzile Canal Bega, Gen. Magheru, Albăstrelelor, Luduș, Bistrei, Parâng, Deta, Gh. Lazăr nr. 40, scările E, F, B. Deleanu (p), Prahova, Ștefan cel Mare, St. O. Iosif, Gloriei, Banu Udrea, Sacului, Mărginenilor, Pastorilor, Liman), Dumbrăvița - str. Petöfi Sándor (p), Hitiaș (p), Budinț, Topolovățu Mare (p), Bucovăț, Grăniceri (p), Colonia Pădureni, Colonia Bulgară. MARȚI: Timișoara (străzile Canal Bega, Căciulata, Timiriazev, Topârceanu, Labirint nr. 5, sc. A, C, nr. 3, sc. C, Venus, C. Urseni, D.
Agenda2004-27-04-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/282619_a_283948]
-
rutieră+Vama C.F.R. , Vama C.F.R. Stamora Germană, Uivar (p). MIERCURI: Timișoara (străzile Parcului, Rotundă, Repin, Timiriazev, Gârleanu, Dropiei nr. 12, sc. A, nr. 7, sc. A, C. Martirilor (p), Agriculturii, Bd. Gen. Dragalina, Bd. Republicii, Banu Udrea, Sacului, Mărginenilor, Pastorilor, Liman), Fibiș, Mașloc - Fabrică de Lapte, Spital, Primărie; Remetea Mică, Șarlota, Buzad, Altringen, Bogda - sat+tabăra, Sintar, Comeat, Alios - Fabrică de lapte, Brutarie, Cralovăț, Curtea, Jamu Mare (p), Comloșu Mare, Comloșu Mic, Lungă, Beba Veche. JOI: Timișoara (străzile Turda, Glinka, C.
Agenda2004-27-04-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/282619_a_283948]
-
spațiul Câmpiei Române și al Luncii Dunării. Prin romanul „Undeva o lumină” (Editura 45, Pitești, 2004), scriere insolită atât prin formă, cât și prin conținut, părăsește această tematică, abordând un subiect total diferit de cele anterioare. Romanul următor, „Pelerinaj la limanul luminii” (Editura Ex Ponto Constanța, 2007), valorifică experiența universitară a autorului, propunându-și o surprindere a ei cu toate aspectele și caracteristicile sale. În romanul „Ultimul spectacol fără acrobat (Editura Eminescu, 2010), pe fondul atmosferei unui circ ambulant, este descrisă
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93394]
-
acele clipe crezul care i-l mărturisise Mihai în momente de intimitate: ,, Când suflă vânturi pustiitoare prin buzunare, Simona, sunt semne că destinul a scris toate acestea pe steaua ta și e greu, dacă nu chiar imposibil, să ieși la liman. Singurul sprijin e speranța, care așa cum se spune, moare ultima". Numai de-ar fi în viață", își mai spunea ea. Și se ruga în fiecare seară, în fața unei iconițe ce-o avea de la Mănăstirea Agapia: ,,Doamne nu-l pierde în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Bănuielile ei aveau acum un suport pentru a fi rostite cu glas tare. Îl aștepta pe Teo, furioasă ca o leoaică căreia i s-au răpit puii, totuși curioasă să vadă ce subterfugii va găsi acesta pentru a ieși la liman. Așteptarea era așa de grea! Venise Beatrice de la școală și Doina nu voia ca fata să fie de față la întâlnirea dintre tată și mamă când, cu siguranță, se vor scoate săbiile și va începe un duel în care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
februarie 2010. Dacă ieri a plouat mărunt toată ziua topind și ultimul strat de zăpadă, gândul mă poartă la aceeași dată din 1944, când reveneam la Priponești în ultimul meu concediu ca militar aflat atunci în dispozitivul de apărare de la Limanul Bug-Nipru. Sosirea mea acasă a coincis cu nașterea nepoatei Luciana pe care am și botezat-o și pe care am felicitat-o la împlinirea celor 66 de ani ai existenței ei. Cu soare sau fără soare, mă trezesc la aceeași
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Îi ținea calul, cadoul primit de la tatăl său la scurt timp Înainte ca acesta să moară de emfizem. El era băiatul bogat, iar ea femeiușca aceea care se descria ca având „un suflet bogat și plin de amaruri“. Ea fusese limanul lui secret, undeva Între alinare și evadare. Când Împlinise douăzeci de ani, plecase Într-o călătorie cu mașina spre Southwest. Îi trimisese vederi, dar ea nu avea cum să Îi răspundă, iar când s-a Întors, a aflat că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și ocuparea Daciei de către romani, o bună parte din teritoriile Regatului dac au rămas în afara ocupației, fiind teritorii libere, aflate în stăpânirea dacilor liberi. Cu excepția câtorva zone din sud, situate pe malul stâng al Dunării și pe țărmul pontic, până la Limanul Nistrului, care au fost incluse în provincia Moesia Inferioară și care au rămas în componența acesteia pe toată durata stăpânirii romane la nord de Dunăre, celelalte teritorii, aflate între Carpați, izvoarele Ceremușului, Nistru, Dunăre și Mare, au constituit Dacia liberă
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Alexandru Graur, poeții A. Toma, Al. Dominic, Marcel Breslașu, Maria Banuș, Tristan Tzara, Benjamin Fundoianu (Fondane), Ilarie Voronca, Sașa Pană și Aurel Baranga, romancierii Ion Călugaru, Felix Aderca, Mihail Sebastian, Isaia Răcăciuni, Eugen Relgis, Alexandru Jar, Gherasim Luca și Horia Liman. Voluminosul studiu intitulat Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație, coordonat de acad. Nicolae Cajal și doctorul Hary Kuller, cuprinde un număr de câteva ori mai impresionant de creatori evrei de cultură în limba română decât cei enumerați mai
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de-asistent. Fusesem și eu comunist, ca și ei, dar mi se părea că ne prefăceam cu toții, că jucam puțin teatru pentru boii cei mari, provizoriu, cât să ne lase-n pace, să ne vedem de treabă până ieșim la liman. Nu credeam nimic din ce spuneam, deci n-aveam ce să ne reproșăm; nici nu făcusem rău cuiva. Abia așteptam momentul în care să nu ne mai ascundem. Imediat ne-am dat seama că boii cei mai eram noi. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu crezusem că le pot atinge vreodată. Pretențiile de bun-gust și simț estetic (pe care probabil nu reușisem să le aplic nici înainte de 1989, dar măcar mă cramponam de ele, aproape convins că mă vor scoate odată și-odată la liman prin zeama comunistă) scăzuseră la cote alarmante. Mă lăsam dus de val, plesnit de magma cărnii pe care-o descopeream. Nu ripostam. Abandonam luptele mult înainte ca ele să înceapă. În cloaca de corpuri și stări în care mă pulverizasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
oboselii, fiindcă știa că atunci, În acea clipă, Oană e În luptă. Își imagina, aproape involuntar, manevrele de atac, de Învăluire, de hărțuire, sunetul cornului de zimbru și șarjele nebune ale Apărătorilor, mai departe, tot mai departe spre sud, spre limanul de apă al Dunării. Îi revenea În memorie chipul Împietrit al căpitanului când simțea primejdia, gestul lin, calm, cu care Își scotea spada, transformarea lui instantanee Într-o mașină de luptă, care vedea tot și lua decizii mereu neașteptate, schimbând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Primește-mă, Dumnezeule mare, În brațele tale... ” șopti, și Își dădu drumul să cadă În universul alb de sub el. Căderea dură, parcă, o veșnicie. Nu știa decât că era Învelit În giulgiul imaculat al zăpezii și că plutea spre celălalt liman, Într-un frig care se transforma, Încet, În căldură. Undeva se auzeau urletele lupilor. Tot mai aproape. Haita se apropia În goană. Oană auzi chiar și zgomotul pașilor lor, erau mulți, erau zeci de lupi Înfometați, iar goana lor spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
desărvârșită ea Învie, prin traiul de sfințenie și prin propovăduirea cu timp și fără timp, vom atrage binecuvântarea cerească cu Împăciuirea pământească și izbânda românească. Nici o suferință, nici o primejdie, nici chiar moartea martirică să nu ne Împiedice la ajungerea acestui liman izbăvitor. Dacă am viețui Într-o așa Înțelepciune apostolică și filozofare martirică ne-am asigura pe lângă Îndrumarea dumnezeiască cu mântuirea veșnică și aprecierea omenească, acea autoritate morală cu rezultate pastorale, de care mereu ne plângem. Cum suntem și cum trebuie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
timpi normali mai cu seamă, o cauză de necontenite hărțuieli. Iată cum ne explicăm noi criza care e în acest moment în sferele noastre politice. Ea e foarte naturală; ea e rezultatul întoarcerii la starea normală. Când corabia intră la liman nu mai e nevoie de balast. Nu insistăm asupra eleganței comparațiunilor. Elemente străine introduse în corp pentru un cuvânt oarecare și sosite în periodul eliminatoriu sânt o comparație mai tristă pentru corpul în care s-a introdus decât pentru nevinovatele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se-ncarcă drept balast drept că e o povară fără valoare, dar în orice caz dovedește și ușurința poverilor celorlalte, cari nu erau în stare să țină corabia în echilibru, încît furtunile stăteau s-o dea de mal. Acuma, la liman, nu se mai îneacă, se-nțelege, nimenea decât unul sau doi dintre miniștri, după cum zice proverbul. Dar nu parafrazarea acestor imagini medico-nautice e ținta noastră Constatăm numai că criza, deși latentă, există fără curmare și că balastul e tot în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sconteze până și acest eveniment trist în folosul partidului său, în contra noastră. Se pare în adevăr că în țara aceasta nici maiestatea morții nu mai sfințește o ființă care, după o viață întreagă de luptă și de suferinți, își găsește limanul obștesc în moarte. Hristos au alungat pe schimbătorii de bani din tinda templului; noi sîntem în trista poziție de-a vedea speculanți politici căutîndu-ne ceartă până și la marginea unui mormânt. Noi am consilia pe confrați ca să mai aștepte puțin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
patria sa e numai prezentul, pe când patria dinastiei e întreg viitorul Țării românești. În acest prezent numai o politică în adevăr de stat, bună pentru toți, nu numai pentru partizanii săi, și deasupra urelor elementelor meschine ce-l încunjură e limanul de scăpare al tuturor. [ 21 decembrie 1880] ["SÎMBĂTĂ SEARA A AVUT LOC... "] Sâmbătă seara a avut loc o întrunire în localul clubului conservatorilor din București, întrunire importantă și numeroasă la care a luat parte mulți delegați ai colectivităților de alegători
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din Historia Turcorum, din secolul al XV-lea, știrea potrivit căreia Ștefan cel Mare „a mers și s-a războit să ia cetatea Chiliei, care era a lui Vlad”. Această informație a îngăduit să se afirme că Vlad controla „întregul liman nordic al gurilor Dunării”. Din documentele de întărire a satelor unor boieri reiese însă că nordul gurilor Dunării se afla sub stăpânirea domnului Moldovei, începând de la vărsarea Siretului în Dunăre și până la Cetatea Albă. Faptul că în letopiseț se spune
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]