4,823 matches
-
cultură și artă, Iași, 1970, Poezii, pref. edit., Iași, 1994, Opera poetică, pref. edit., Iași, 1999. Traduceri: Nino Palumbo, Ziarul, București, 1982; Elena Simionovici, Santo Monastero Voroneț, Sibiu, 2001. Repere bibliografice: Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 213-214; George Bădărau, Studii de lingvistică și stilistică, CL, 1999, 1; Zamfir Bălan, O nouă perspectivă, RL, 2003, 11. R.S.
IRIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287617_a_288946]
-
ISTRATE, Ion (21.IX.1948, Năsăud), istoric literar și poet. Este fiul Victoriei și al lui George Istrate, mici meseriași. După absolvirea Facultății de Litere a Universității din Cluj, secția română-italiană (1971), lucrează în calitate de cercetător științific la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din același oraș. În 1982 obține titlul de doctor în filologie cu teza Barocul în literatura română. Debutează în 1969 cu versuri în „Tribuna” și editorial, cu ciclul de poezii Valea concavă în Caietul debutanților
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
Secția de folclor a Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei, secretar științific (1980-1986), șef al Secției de muzicologie și coregrafie. A colaborat la „Revista de etnografie și folclor”, „Nistru”, „Limba și literatura moldovenească”, „Revista de lingvistică și știință literară”. Efectuând cercetări de teren în Basarabia, Bucovina, Transnistria, Caucazul de Nord, Maramureș (în satele românești din partea dreaptă a Tisei), a tipărit mai multe culegeri și studii de folclor: Cântece și melodii de jocuri populare moldovenești (1975), Studiu
JUNGHIETU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
susține, la Universitatea din București, teza de doctorat (Recherches sur leș mécanismes de l’emprunt linguistique: adaptations, détours et ratés du système phonétique roumain au contact du système français), obținând titlul magna cum laude. Colaborează la „Almanahul literar”, „Cercetări de lingvistică”, „Familia”, „Gând românesc”, „Bulletin linguistique”, „Națiunea română”, „Revista Cercului Literar”, „Revue de Transylvanie”, „România literară” (Aiud), „Secolul 20”, „Steaua”, „Zorile”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”. Multilateral în preocupări, spirit enciclopedic, J. manifestă multă vreme un interes aproape egal pentru
JACQUIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287662_a_288991]
-
fiind susținută în 1949. Numit conferențiar în toamna aceluiași an, era ales, totodată, decan al Facultății de Filologie, responsabilitate pe care o va avea timp de aproape două decenii. Profesor universitar din 1957, I. a condus, de asemenea departamentul de lingvistică al Filialei Iași a Academiei Române și a fost secretar al Societății de Științe Filologice. Articolele cu care I. debutează în 1935 în revista năsăudeană „Vatra” revelează problema care va capta întreaga viață interesul omului de știință, și anume aceea a
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
Stratiga, Gr. Savel, Eusebiu Mărgărint, Mihai Vărăreanu, studii apărute în periodice precum „Ardealul”, „Cuget moldovenesc”, „Cum vorbim”, „Lupta Moldovei”, „Opinia”, „Buletinul Institutului de Filologie Română «Alexandru Philippide»”, „Analele Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Iașul nou”, „Flacăra Iașului”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Ateneu”, „Cronica”, „Ecoul” (Bistrița), „Mitropolia Moldovei și a Sucevei”, „Arhiva someșeană”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Revista română”, „Mișcarea literară” (Bistrița), „Dacia literară”, „Literatură și artă” (Chișinău), „Studii și cercetări
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
conferențiar de limbi orientale la Facultatea de Litere și Filosofie, unde din 1908 predă filologia bizantină. În 1913 devine profesor suplinitor la Catedra de studii bizantine a Universității din București. Începând din 1893 colaborează cu studii de literatură română, de lingvistică și pedagogie la „Convorbiri literare”, „Revista nouă”, „Aurora”, „Revista de filosofie și pedagogie”, „Revista generală a învățământului” ș.a. Între 1900 și 1906 este membru în comitetul de redacție al revistei „Convorbiri literare”. A alcătuit manuale școlare de limba franceză și
LITZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287837_a_289166]
-
în același timp, o bună educație muzicală din partea mamei, absolventă a Conservatorului. În 1947 devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, frecventând secțiile de filologie franceză-italiană și engleză-germană; optează pentru ultima, plus filologie romanică și lingvistică generală. În vacanțe muncește ca brigadier pe șantierul Bumbești-Livezeni. În noiembrie 1950, aflat la Viena cu o delegație studențească, trece în zona liberă apuseană, ajutat de Marcel Fontaine, director al Institutului Francez din București, și de I. V. Emilian, fondatorul
LOZOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287857_a_289186]
-
al Academiei Internaționale Libere de Știință. Între 1954 și 1961 lucrează ca redactor la revista „Bibliographie linguistique” din Utrecht, Olanda, iar în 1968 este cooptat în colegiul de redacție la „Revue des études roumaines”. Contribuția esențială a lui L. aparține lingvisticii și filologiei. Dar preocupările multiple, la hotarul dintre filologie, istorie (chiar arheologie și epigrafie), folcloristică, istoria culturii și a civilizației, îl apropie de domeniul literaturii, invocată ca perspectivă și sursă în mai toate studiile sale. În paralel cu lucrările strict
LOZOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287857_a_289186]
-
simțit L. față de marile figuri enciclopedice ale culturii române, congenere preocupărilor sale, precum D. Cantemir, B. P. Hasdeu, ca și față de poeții Ovidiu și Eminescu. Într-un proiect de structurare editorială a scrierilor proprii, dedica - în afara volumelor consacrate istoriei și lingvisticii (Dacia fără Roma și Miscellanea) - trei volume masive cercetărilor și notațiilor de istorie literară: Studii ovidiene, Studii despre D. Cantemir și Articole românești din diverse publicații. O mică parte din contribuțiile sale, cu caracter compozit, a fost selectată după o
LOZOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287857_a_289186]
-
roumain, I-II, Lund, 1954-1955; La Langue roumaine, Paris, 1974; Dictionnaire morphologique de la langue roumaine (în colaborare cu Const. Gâdei), București, 1981. Repere bibliografice: Mélanges de philologie offerts à Alf Lombard, Lund, 1969; D. Macrea, Alf Lombard, în Limbă și lingvistică română, București, 1973, 62-65; Gh. Bulgăr, Un savant romanist, exeget al limbii române: Alf Lombard, „Comunicările Hyperion”, 1993, 9-19; Marius Sala, Alf Lombard, LR, 1996, 1-6; Florica Dimitrescu, Alf Lombard, RL, 1996, 12; Alexandra Roceric, Un gând la plecarea lui
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
române la Institutul de Filologie Romanică al Universității din Roma (1942-1946). După război se stabilește în străinătate. În 1949 este chemat la Universitatea „El Salvador” din Buenos Aires, unde înființează Catedra de filologie romanică (prima din Argentina) și Institutul de Filologie și Lingvistică, aflându-se printre fondatorii revistei „Cuget românesc” (1951-1958). În 1962 e profesor titular la Universitatea din La Plata, unde predă filologie hispanică și lingvistică. Numit concomitent șeful Departamentului de filologie, din 1965 va fi director al Institutului de Filologie Romanică
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
Academiei Române. Beneficiind de îndestulătoare mijloace materiale, studiază , din 1873, în Germania, la Seminarul Teologic Evreiesc din Breslau (azi Wroclaw, Polonia), din dorința expresă de a se familiariza cu istoria poporului evreu, dar urmează, la Universitatea din Leipzig, și cursuri de lingvistică și filologie, fiind unul dintre studenții preferați ai romanistului Gustav Gröber; cu acesta va trece, în 1877, un strălucit doctorat, pe o temă de lingvistică românească, Zur rumänischen Lautgeschichte, I. Die Gutturale Tenuis, publicată la Halle, în 1878. În 1881
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
se familiariza cu istoria poporului evreu, dar urmează, la Universitatea din Leipzig, și cursuri de lingvistică și filologie, fiind unul dintre studenții preferați ai romanistului Gustav Gröber; cu acesta va trece, în 1877, un strălucit doctorat, pe o temă de lingvistică românească, Zur rumänischen Lautgeschichte, I. Die Gutturale Tenuis, publicată la Halle, în 1878. În 1881 își ia și diploma de rabin și predicator. Pendulând încă din studenție între cele două mari spirite ale timpului, Titu Maiorescu și B.P. Hasdeu (de
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
Anniversary Volume, Londra, 1936; Iorga, Oameni, IV, 303-305; Elisabeta Mănescu, Dr. M. Gaster. Viața și opera sa, București, 1940; Artur Gorovei, Literatura populară, I, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1976, 219-232; Ștefan Pașca, Activitatea lui Moses Gaster în domeniul lingvisticii și al filologiei române, CLG, 1956, 1-4; Macrea, Lingviști, 137-152; Chițimia, Folcloriști, 273-326; Richard M. Dorson, The British Folklorists, București, 1968, 273-276; Vrabie, Folcloristica, 236-237; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, I, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1971
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
În demersurile acestea pe cei care stăpânesc foarte bine metoda etnografică, știu să nareze, să observe, să facă fișe, care s-au specializat, să spunem, În studiul folclorului, care folosesc instrumentele specifice psihanalistului, psihologului, chiar psihiatrului, care au aprofundat fundamentele lingvisticii, s-au specializat În structuralism, În semiotică ș.a.m.d. Nu fac de altfel decât să descriu natura interdisciplinară, inerentă În cercetările calitative. Studiind un anumit fenomen avem nevoie de un anumit tip de specializare. Ideală este realizarea unei echipe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Între un Cornel-omul (pe care Îl cunoaștem și pe care Îl găsim Între parantezele drepte) și un Cornel-teoreticianul (pe care, la fel, Îl știm, sau studenții lui Îl știu și mai bine, ca pe un cadru didactic la Catedra de Lingvistică) este foarte bine pusă În scenă. Alternanțele, dihotomia este foarte bine regizată de către Cornel. El este conștient că textul pe care ni-l servește este greu, că e compus din idei și speculații care necesită o anumită abstractizare, o anumită
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
face, În general, Cornel - nu ține de ceea ce Înțelegem În mod tradițional prin ficțiune. Este o Încercare de a repune filosoficul, de a repune gândirea - după etapa ei metafizică, după etapa ei fenomenologică, În care Cornel Încă mai crede, iar lingvistica, după etapa ei humboldtiano-saussuriano-coșeriană, de care, mai ales de această ultimă parte, sper că Începe să se desprindă, În sfârșit - deci de a pune această teorie Într-un limbaj, Într-un discurs care reușește să atace aceleași puncte esențiale ale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
scheletul e filosofic și carnea-l Îmbracă. În diferite momente ale scrierii cărții se petreceau anumite lucruri. Am Început să scriu, cum spun, foarte serios. Am avut proiectul, Înainte de a pune pixul pe hârtie, de a scrie o carte de lingvistică și mi-am dat seama pe parcurs că n-o să pot face vreodată o carte de lingvistică decât la modul secund sau terțiar. Cartea aceasta mi s-a Întâmplat! Și acum, de vreo două luni, Începe să mi se Întâmple
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Am Început să scriu, cum spun, foarte serios. Am avut proiectul, Înainte de a pune pixul pe hârtie, de a scrie o carte de lingvistică și mi-am dat seama pe parcurs că n-o să pot face vreodată o carte de lingvistică decât la modul secund sau terțiar. Cartea aceasta mi s-a Întâmplat! Și acum, de vreo două luni, Începe să mi se Întâmple din nou. În momentul În care te apuci să scrii despre un anumit lucru, diferite Întâmplări din jurul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În realitatea palpabilă, cu toată ființa, și te-ai mutat În piciorul respectiv, crezi În subiectul tău indestructibil și În puterea lui formidabilă și te-ai mutat În piciorul respectiv, sau crezi, cum am crezut eu ani de zile, În lingvistică și În limbaje și te simți În siguranță dincolo. De fiecare dată când ești În siguranță nu ești pe pod, de fiecare dată când ești În siguranță ești... Îți dorești să-ți fie bine. Postmodernitatea, pentru mine, cu asta a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ce avem sunt promisiuni estetice. De multe ori mă gândesc ce s-ar fi Întâmplat dacă, de pildă, școala de sociologie a lui Dimitrie Gusti ar fi continuat Încă cincizeci de ani? Ce se Întâmpla dacă Pușcariu și școala de lingvistică ar fi continuat patru decenii? Nu avem Enciclopedia României, astăzi nu avem Dicționarul literaturii române, Atlasul lingvistic etc. Și-atunci despre ce memorie vorbim, dacă nu despre una ficțională și fictivă? O memorie promisă, dar niciodată realizată În rememorare. Ruxandra
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a obținut Premiul pentru critică și istorie literară al Filialei Cluj a USR și Premiul Asociației de Literatură Generală și Comparată din România. Cornel Vâlcu a absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” În 1996; este lector la Catedra de lingvistică generală și semiotică a aceleiași facultăți din 1998. Doctor din martie 2007 (cu o teză despre relația dintre integralismul lingvistic coșerian și fenomenologia husserliană). Cursuri și conducere de seminar În domeniile lingvistică generală, teoria și filosofia limbajului, semiotică. Două volume
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Babeș-Bolyai” În 1996; este lector la Catedra de lingvistică generală și semiotică a aceleiași facultăți din 1998. Doctor din martie 2007 (cu o teză despre relația dintre integralismul lingvistic coșerian și fenomenologia husserliană). Cursuri și conducere de seminar În domeniile lingvistică generală, teoria și filosofia limbajului, semiotică. Două volume de teorie lingvistică (Orizontul problematic al integralismului și Fenomenologie și integralism) sub tipar la Editura Clusium. În pregătire, cartea din care face parte textul discutat În prezentul volum - Pod cu trei capete
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a căror redactare se implică. Încercările poetice, în dicție livrescă, practicând mica emfază a aluziei mitologice, surprind prin gravitatea unor îngândurări. În studenție, D. colaborează la „Dialog” și „Opinia studențească”, semnătura lui reapărând după un timp în „Arlechin”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Viața românească”, „Revista de lingvistică și știință literară” (Chișinău), „Echidistanțe”, „Moldova”, „Mesagerul” (Chișinău). În 1992, i s-a încredințat funcția de secretar de redacție al „Anuarului de lingvistică și istorie literară”, în 1995-1996
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]