9,794 matches
-
că seara aceea era sub auspiciile unei zodii neprielnice, Olga se bucură și-și spuse în sinea ei: înseamnă că nu am greșit când m-am gândit că e o seară hotărâtoare. Voi fi în curând mireasă! Mama poate fi liniștită, nu a trudit în zadar la trusoul meu de nuntă. Acceptă invitația cu o bucurie stăpânită, dar era hotărâtă ca în seara aceea să-i arate că o merită, că ea este pentru el ceea ce căuta, că putea fi soția
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
intervenit între voi, fata mea!? Ce? Mama Olgăi făcu o pauză voită, o privi pe fată cu nespusă nedumerire, dar găsind că nu trebuie să toarne benzină pe un foc, deja aprins, își reveni pe dată: te rog să te liniștești! N au pierit toți bărbații din lume. Frumoasă ești, deșteaptă ești, încă nu ai vârsta care să te sperie că nu poți să te mai măriți. Ascult-o pe mama ta. Mâine dimineață, o dată cu primii zori, vei privi cu alți
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
ești bolnav? O astfel de boală o cuprinsese pe Olga. Pentru suferințele de acest gen, nici un medic nu are la îndemână un remediu sau putința de a prescrie un medicament, fie măcar unul de calmare. Mama ei căuta să o liniștească. Stătea lângă ea tot timpul când nu era la serviciu și căuta să o distragă prin fel de fel de discuții laterale. Îi era milă de suferința dragii ei fiice, dar nu știa ce ar putea face să o ducă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
la normal, ca numai după câteva momente scena să se repete. Mama sa o privea neputinciosă. Ochii i se împăinjeniră, chemând neîndoioase lacrimi amare. O, câtă suferință pe biata mea fată! După un timp, când mama văzu că Olga se liniștise oarecum, părăsi încăperea. Trebuia să meargă la serviciu. Cum era însă să o lase pe fată în starea aceasta? Se răzgândi. Dădu un telefon șefului direct că nu poate fi prezentă în după amiaza aceea, pentru că avea o situație presantă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
du-te vino continuu. Cu siguranță, fiecare dintre ei purta o poveste, o preocupare imediată, un zor. Iuți pașii. Întârziase aproape o jumătate de oră față de obiceiul statornicit de a fi el primul pe șantier, în fiecare dimineață. Ajuns, se liniști. Șefii de echipă coordonau finisarea lucrărilor cuprinse în programul amenajării pe verticală. Trase cu ochiul peste întreg ansamblul, apoi intră în clădire. Pe masa sa de lucru tronau facturi, planșe, dosare cuprinzând raportul de recepție, la care tocmai atunci, o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
lipsesc cu desăvârșire sau constituie o răutate, ca urmare a ignoranței și nepăsării pe care o manifestă unii președinți față de ei și interesele acestora. În schimb primează afacerile și interesele lor proprii pentru realizarea cărora își ocupă tot timpul. Dezbaterile liniștite cu privire la problemele conflictuale în biroul mediatorului ales, pe baza documentelor financiar-contabile și a altor înscrisuri care au generat și întreținut conflictul, la care se adaugă o procedură flexibilă ce se desfășoară într-o atmosferă ambientală plăcută, determină părțile implicate să
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
lucru mult prea serios, și totuși nu puteam găsi nici o explicație logică. În toiul nopții am început să caut în cărți, reviste și enciclopedii tot felul de explicații raționale sau mai puțin raționale, orice care ar fi putut să mă liniștească la gândul că urma să-mi pierd și mâna dreaptă, fapt care mi ar compromite existența în totalitate. Zilele îmi erau numărate dacă disparițiile urmau să continue. Pe măsură ce mă gândeam mai tare, aveam impresia că nu era vorba de zile
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
era vorba de zile, că deja puteam să consider că viața mea se număra în ore. Lumina dimineții pătrundea prin draperiile trase. Îmi priveam fiecare parte a trupului. Încă eram întreg, mă rog, cu ceea ce-mi mai rămăsese. Mă linișteam treptat. De undeva din afara apartamentului se ivi o mână imensă, înarmată cu o gumă de șters și se apropie de mine. Eram convins că mâna mea dreaptă era cea vizată. Mă cuprinse disperarea. Am început să strig, să implor, să
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
cam vreo două ore, apoi aplauze puternice și flash urile aparatelor de fotografiat. Vecina din față ne-a mărturisit că i se face frică atunci când aude zgomot de tunete, iar pe cer e senin. Celălalt vecin a încercat s-o liniștească, dar ea ne amenință că vrea să iasă. Noi nu o lăsăm, ce se petrece la etajul nostru e o chestiune pentru toți. Atunci se hotărăște să se mute. Nu o putem împiedica, dar, până își găsește ceva, va trebui
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
său, numai o enervantă muscă și o liniște lungă printre ei. Cineva îi adusese un pahar mare cu Coca-Cola și o pungă plină cu floricele. Se așeză pe iarbă și își închipui că se află la cinema. Așa se mai liniști - filmul se poate opri oricând cu telecomanda. I se făcu semn să se ridice în picioare, dar îl luă amețeala. Se întreba mereu cât de reală poate fi o execuție. Cu certitudine nu putea fi vorba de el, el trebuie
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
rămaseră încremeniți, pe bătrân îl înțeleseră, dar nu și pe puști. În orele care urmară nimeni nu scoase nici un cuvânt, apoi doamna începu să plângă și să strige isteric, încât bărbatului și secretarei le luă mult timp ca s-o liniștească. Apucară însă să promită că vor găsi o soluție. Era din nou liniște, doar gândurile alergau de la unul la altul. Secretara se întinse pe podea, nemaifiind nevoită să-și îndoaie genunchii. Bărbatul o ajută să se așeze cât mai comod
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
fost calm, acuzația împotriva lui nu avea nici o logică, însă nu a putut să convingă pe nimeni de acest lucru. Apoi se enervă cumplit, amenință cu tot felul de reclamații, culminând cu sinuciderea. Nu a fost crezut. După ce se mai liniști, imploră pentru propria libertate, viață, monotonie. În timp ce vorbea cerând milă pentru ființa lui, i se făcu dor de magazia cu vopsele, de motostivuitor, de apartamentul simplu cu două camere pe care îl considera acasă. Pentru următoarele săptămâni a fost lăsat
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
răceala cimentului. Se aștepta să fie legat de pat, este o procedură obligatorie care se execută la toate operațiile cu anestezie generală. Lumina era puternică și îi deranja ochii, o clipă se sperie că nu va putea adormi, dar se liniști când îl văzu pe individul în halat alb cu o seringă în mână. Acum era convins că va adormi și va visa, nimic altceva nu mai avea vreo importanță. După execuție, unul din agenți îi strânse ziarele și țigările din
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
întins între cele două perne ce se înălțau de-o parte și de alta a tâmplelor, mâinile le ținea sub pătura pe care mătușa i o ridicase până sub bărbie. De sub pătură burta îi tremura în ritmul tusei. Apoi se liniști. Gura îi rămăsese întredeschisă și i se vedea cerul gurii albicios. Mirosul amărui al salivei se contopea cu acreala transpirației și cu izul de lavandă putrezită ce emana dintre așternuturi. Amestecul de mirosuri ne intra în ochi și ne înțepa
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
tata bătea și el în ritmul muzicii ce venea din abdomenul lui Levi. Când mama chemă medicul, Levi urlă în gura mare că nu vrea să-i scoată nimic de acolo. Tata îl ștergea pe frunte și încerca să-l liniștească, dar Levi întorcea mereu capul și dădea din mâini și din picioare. Medicul nu știa ce să spună și ridica din umeri. Stătea prostit deasupra burții umflate ca o minge ce vibra de viață înăuntru. În timpul ăsta, Levi plângea cu
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
se calmeze. Mâncă ceva, apoi începu să se plimbe agitată prin casă, fără un motiv anume. Se vedea cât de colo că nu avea putere să-și țină În frâu nervii porniți într-un galop nebunesc. - Tot nu te-ai liniștit!? - Cum să mă liniștesc, mamă? Am venit așa de târziu fiindcă, ajutată de mai multe colege, am pus în ordine secția. Asistenta șefă spuse aceste cuvinte pe un ton atât de ironic, încât mamei sale îi apăru chipul Inei zugrăvit
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
apoi începu să se plimbe agitată prin casă, fără un motiv anume. Se vedea cât de colo că nu avea putere să-și țină În frâu nervii porniți într-un galop nebunesc. - Tot nu te-ai liniștit!? - Cum să mă liniștesc, mamă? Am venit așa de târziu fiindcă, ajutată de mai multe colege, am pus în ordine secția. Asistenta șefă spuse aceste cuvinte pe un ton atât de ironic, încât mamei sale îi apăru chipul Inei zugrăvit tot în negrucucoana Ina
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
disperare un cadru medical și, văzând o duduie îmbrăcată în halat alb, începu să o implore cu insistență: - Doamna doctor, doamna doctor, vreau să-mi văd copilu’... Olga, fiind în drum spre salonul noilor născuți, cu gândul de a-l liniști, îl Întrebă dacă el este soțul Rafirei. Acesta dădu afirmativ din cap, continuându-și rugămințile. Fără să reflecteze prea mult la urmări, Olga neavând altă soluție, i-l arătă pe copilul Inei. - E băiat, nu? voi el să știe... - Dar
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
brațe privind spectacolul inedit ce se desfășura dincolo de geam. După câteva clipe, tatăl copilului și însoțitorii săi se opriră din dans și acesta mai formulă o rugăminte: - Rogu-mă, mai arată-mi-l o dată, doamnă doctor... Olga, pentru a-l liniști pe cel care era atât de doritor să-și vadă odrasla, îl lipi de geam. Acesta se miră că fiul său are părul gălbior, dar bucuria lui de a avea un copil îl făcu să nu dea prea multă importanță
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nu apucă bine să se așeze, că-și aminti de mama Inei care se afla în sala de așteptare și căreia nu se găsise nimeni să-i spună cum se derulase evenimentul aducerii pe lume a nepotului său, să o liniștească pe biata mamă. Aceasta bănuia că totul se terminase cu bine dar, ca orice mamă, mai purta încă îngrijorări ce veneau și din alte sfere ale existenței ei pe pământ. Olga ieși să o liniștească: - Gata, tanti Clemansa! Ina e
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
a nepotului său, să o liniștească pe biata mamă. Aceasta bănuia că totul se terminase cu bine dar, ca orice mamă, mai purta încă îngrijorări ce veneau și din alte sfere ale existenței ei pe pământ. Olga ieși să o liniștească: - Gata, tanti Clemansa! Ina e mamă, dumneavoastră bunică! Aveți un nepot pe cinste! - Cum se simte Ina? - A fost o naștere mai dificilă, dar acum se simte bine. Mi-a cerut să-și vadă copilul. I l-am dus, l-
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
reapăru cu un buchet enorm de trandafiri albi, superbi, pe care mai stăruiau picături de apă proaspătă întocmai unor perle. Olga făcu mai multe drumuri, vădit surescitată, de la saloane la oficiu, de la oficiu la camera copiilor... Voia probabil să-și liniștească nervii care năvăleau neînfrânați, asemenea unei hoarde de tătari pe caii sălbăticiți din stepele asiatice. Purta încă în întreaga ființă sacrilegiul pe care îl înfăptuise. Acum parcă îi părea chiar rău, avea remușcări, dar era prea târziu, nimeni și nimic
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Olga, vădit preocupată să-i scoată cât mai repede din salon pe mama Inei și pe Alex, sugerându-le că e timpul ca proaspăta mamă să se odihnească. - Dacă veți părăsi salonul și o veți lăsa pe Ina să se liniștească, la geamul acela vi-l voi arăta pe prințișorul vostru! Ina i-a dat deja primul sărut, i-a dat păpică, așa că... Mama Inei și Alex ieșiră repede din salon, nerăbdători să-l vadă pe cel așteptat să le îmbrace
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ceva cumplit, o crimă de neiertat de legile pământești și cele cerești. Dar eu... - Spune, draga mea, ce ai făcut tu rău? - Am făptuit față de tine un sacrilegiu. - Nu pot să cred ce-mi spui. Boala ta îți dă halucinații. Liniștește-te, te rog, Olga! - Ina, nu, creierul meu mai funcționează, memoria nu s-a topit... țin minte totul, secundă cu secundă, totul, mă înțelegi? Ți-am provocat un rău pe viață...din gelozie, din prostie, din invidie, din răutate feminină
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
mașină unde o aștepta soțul ei, Ina nu reuși să-i spună nici un cuvânt despre cele aflate. Alex, punând starea soției sale pe seama durerii produse de situația în care o găsise pe Olga, tot drumul spre casă, încercă să o liniștească, neștiind că durerea Inei va fi și durerea lui, că din clipa aceea, în casa lor avea să înceapă un calvar care nu știa cum se va sfârși și mai ales dacă se va sfârși vreodată.
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]