3,155 matches
-
în mișcare. Energia există și noi o transformăm veșnic în ceva nou. Și dansul are această putere de a transforma energia, a-i da o minunată formă. Și, tot ca o constatare personală, dansul a pierdut mult din grația și lirismul de altădată, dar, adaug, există o lege a schimbării care ne spune că, din moment ce totul este energie și energia se află într-o continuă mișca¬re, totul se și schimbă, nimic nu rămâne vreodată la fel. În acest sens intervine
2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349324_a_350653]
-
se simte îngemănată, încât în unele autoportrete se confundă pe sine în peisaj. Nu ține cont de nici o regulă prozodică. Un non - poetic voit ! Scenariile nu sunt complicate, reține spontaneitatea și extragerea esențelor. Ies în evidență aerul sensibil, foamea de lirism, deși uneori dă cu tifla prin meșteșugul poetic. De aceea, poemele, să le zicem totuți poezii, nu sunt atât formele prozodice pe cale mai veche sau mai nouă, ci gând grav, pur, tăios, incitant. Ele pulsează de vibrații nebănuite, ignorate la
PAROLA CARE DESCHIDE CALEA VIEŢII ESTE IUBIREA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349354_a_350683]
-
stările fiind trecute prin filtrul raționalității, sensibilității și conștiinței reflexive. Tocmai această conștiință a dispariției, a morții îl determină să spună: “Sunt /doar în trecere / aici / pe pământ”. (Doar în trecere) Refuzându-și captivitatea și efemeritatea ,„Nenăscut / Stau / În fața oglinzii”, lirismul poetului pendulează între melancolie și speranță, obsedat fiind de căutarea veșnicului, de ceea ce durează...convins fiind că aici pe pământ este “doar în trecere”, și această “trecere” este doar o treaptă către integrarea în liniștea universală, eternă. “În inimă îmi
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
oamenii de rând rămân cu totul nepăsători.Conceptul de mister va ocupa un loc central în poeziile cuprinse în volum. Primează setea de dezmărginire, poetul având puterea și disponibilitatea de a se rupe de cotidian, însoțit de lumina transfiguratoare a lirismului său care jinduiește după tainele cosmice. Și cum altfel și-ar dori poetul clipa extatică, decât un izvor de lumină virgină: “curg lumini din stelele virgine”...Dar năzuința de a revela transcendentul, aventura sa spirituală, poartă în ea riscurile eșecului
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
Acasă > Literatura > Fragmente > CRISTINA EMANUELA DASCALU-LIRISMUL AFECTIV ÎNTRE ECHINOCȚIU ȘI SOLSTIȚIU Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1286 din 09 iulie 2014 Toate Articolele Autorului CRISTINA EMANUELA DASCĂLU - lirismul afectiv între echinocțiu și solstițiu Nu mai știu cum a ajuns pe masa mea de lectură versurile Cristinei Emanuela Dascălu în volumul Echinox sau solstițiu (Editură Timpul, Iași, 2009). Nici nu cred că are prea mare importanță. Nu știu nimic
CRISTINA EMANUELA DASCALU-LIRISMUL AFECTIV INTRE ECHINOCTIU SI SOLSTITIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349915_a_351244]
-
Si odele lui Voiculescu, mântuirii, Si mucegaiul lui Arghezi din Baudelaire... Ah, binele și răul lui Voltaire! Dacă se mai vedea lumină în Stănescu Și deseori în cel ce-a fost Marin Sorescu, Tot ce-am numit vreodată nălțare și lirism, S-a stins contemporan, în cel mai crud cinism. Ați împușcat piciorul metric, șchiopătează O poezie, azi aflată-n metastaza, Și văd cum ritmul versului se duce, Dintr-un condei, punându-i poeziei cruce. * Se pare că-i penurie de
SUNTEM IAR EPIGONI de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350013_a_351342]
-
pe spiritu-i „îngeresc”: „iubirea o înalț în ochi/ brațele le întind spre desăvârșire/ tu-mi iei tot cerul inimii/ în palmă virtuți de rouă cad/...” (Salsa - cerul inimii). Cuvintele își împlinesc chemarea, versurile țâșnind asemenea unor izvoare bogate în sugestii. Lirismul ia naștere din gânduri primordiale, curate, rafinate, metaforele oglindind lucrul migălos al poetei. Căutarea divinității implică frământare „ore albe”de așteptare, iluzii și frământări: „merg desculță până la colțul casei/ privind cu jind drumul care urcă șerpuind ... ” În fiecare gând, în
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
în cenușa Universului, a căror fundamentală justificare este dată de picturalitatea pe care ne-o oferă. De la fiecare unghi pînă la țâșnirile nonpământene, respiră o geometrie aleatorie, a cărei spațialitate pustie și relaxată se traduce în calități coloristice generatoare de lirism pictural. Microcosmosurile sale, fie de consistență cristalină, fie evanescent-vaporoasă, aflate sub un fel de secetă sau îngheț astral, își oferă registrul virgin, cerând totodată o atitudine contemplativă înaltă, cheltuindu-și specificul din substanța colorismului, din felul în care Pentegos aproximează
PENTEGOS de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348171_a_349500]
-
eu Constanța Abălașei-Donosă, pictor , grafician și poet, am încercat să-l descriu în cuvinte. Voi începe cu însăși versurile autorului. ,, Căutam visuri în stele Prin necuprinsul univers Aleargă gândurile rebele Pentru a le strânge într-un vers. ,, Solicitat de un lirism pierdut în visurile sale de nedeslușit pentru profilul său prin ciclul de versuri ,, Scrinul cu vechituri ,, poetul Mihai Leonte își găsește treptat chemarea autentică pentru spiritul său meditativ. Veșnic visător, măcinat de doruri nepotolite prin misiunea scrisului, ajunge la ceea ce
UN POET VISĂTOR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347633_a_348962]
-
după apus spre răsărit , Ca să fure odios , un suflet de-al lui Hristos . Odiseea este tristă , deși Binele există , Omagiul este deliciul , cancerul este supliciul. Zeii pot fi ofensați , mărginiți sau limitați , Dar ei trebuie întrebați : de ce luați nevinovați ? Linșare , lirism , plecare , calea spre eliberare ? Îngeri , demoni ! întrebare : de ce ne-ați răpit o floare ? A intrat moartea-n poeți ori în oamenii corecți , În timp ce tâlharii stau , fură , violează , beau . De ce moarte n-ai picioare și alergi după fecioare ? De ce vii pe
PRINTRE ÎNGERI de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350264_a_351593]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > SUDUL TÂRZIU, CRONICĂ DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin Țene Claudia Voiculescu Sudul târziu O simțire autentică găsim în lirismul volumului Sudul târziu, Editura Vremea, București, 2008, cu o prefață de Liviu Grăsoiu. In poemele acestui volum eul trăiește în latura evanescentă a evenimentelor, iar versurile în învelișul lor spumos și stilizat evidențiază o presimțire și o amintire a numenalului
SUDUL TÂRZIU, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361806_a_363135]
-
poet o vocație de demolator al clișeelor constituite, de „anarhism” într-o societate anchilozată. S-a folosit, o vreme, de versul liber, caustic, surprinzător lapidar, după care, ordonându-și mijloacele și abordând tot mai mult structurile tradiționale, și-a îndrumat lirismul și viziunile către ideile unei mitologii personale mereu mai subtile, acordând expresiei o mai pronunțată cadență. Desigur, ca orice poet adevărat, și-a dat seama de unele excese ale evoluției spre declamatoriu (faza de început), și le-a pus o
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
clipă poetică într-una practică! Așa sunteți voi, mai ales matematicienii, totul se rezumă la probleme cu necunoscutele rezolvate. - Am vrut să-ți spun ceva în cuvintele mele simple. Poate înainte reușeam să transform pledoaria mea în ceva plin de lirism, dar ai spus că știi ce vreau să-ți zic și iată că acum îmi reproșezi că nu trăiesc ca tine momente poetice. - Nu dragule, nu asta îți reproșez, departe de mine gândul, dar noi femeile trebuie întotdeauna să învăluim
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
ingredientele care pot fabrica aurul sufletesc: candoare, frumusețe lăuntrică, gingășie, putere de sacrificiu. Și nu în ultimul rând, iubire. Toată gama de stări afective se regăsește în aceste poeme: tristețea, melancolia, spaima, ardoarea, un dor fără sațiu, voluptatea, solitudinea, patosul, lirismul, patima, bucuria, capriciul, provocarea, căutarea, nemulțumirea, dăruirea totală. Sub forme și expresii originale, într-un stil elevat, concis, format, nuanțat, în funcție de propriile trăiri și precepte. Visele Valentinei Becart sunt împărtășite, după propria mărturisire. De ce nu ar fi și cuvintele? Dar
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
În cosmosul spectacolului folcloric e o lună ce albește drumul între umărul pământului și văzduh și împletește între ele cântece de rară plăcere care n-ar lăsa nici pietrei nefericirea, neiubirea, nebucuria, de n-ar fi totuși piatră...! Are un lirism vocal, se simte aceasta, spre mângâierea tuturor. Cântecele sale nu intră brusc în suflet, forțând intrarea prin tâmple ci bat la ușa inimii și pătrund lin ca o mierlă în frunziș, zburată de pe cumpăna unei fântânițe din câmp, săpată și
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
rostește numele și îi citește opera”. Mihai Eminescu ne aparține nouă, tuturor românilor. Cine îl atinge pe Eminescu, atinge fibra nației noastre. Moartea lui a însemnat renașterea noastră. Adevărata poezie începe cu el, el a fost Cristul care a descătușat lirismul din strânsorile înaintașilor, din ofurile și ahurile Conăcheștilor și Văcăreștilor, din văicărelile heliadiste, din versurile lui Bolintineanu și din poleiala versurilor lui Alecsandri. De la Eminescu încoace limba română a căpătat aripi de vultur, înălțându-se ca o imensă cetate imaginară
EMINESCU-125 DE ANI DE LA INTRAREA ÎN NEFIINŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365476_a_366805]
-
titlu structura „Pas în doi” în locul altor sintagme, pentru plusul de expresivitate al acestei combinații, prin care nu surprinde numai grijă manifestată de autor în organizarea structurii și compoziției, ci și esență a ceea ce sugerează, o proprietate fundamentală a construcției - lirismul - și un sentiment personal față de actul creației. Titlul orientează spre tema cărții pe care, citind-o, veți identifica-o, precum și gruparea sonetelor în cele trei cicluri: I. Sonetele deșertăciunii; ÎI. Sonetele dezdurerării; III. Sonetele destrămării, la care se adaugă Sonetul
O PROVOCARE – ICONOSONETELE ŞI CONTRASONETELE LUI THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/365527_a_366856]
-
Timișoara, Reșița, Bistrița-Năsăud, Suceava, Drobeta-Turnu Severin, Craiova, Cluj-Napoca, Tg. Mureș. Muzeele de artă din Bulgaria - Popov, Târgoviște, Razgrad, Sofia. Colecții particulare: România, Italia, Rusia, Ucraina, Elveția, Cuba, Austria, Iugoslavia, Canada, Bulgaria, Grecia, Turcia, SUA, Germania, Israel, Franța, Ungaria, Spania. ,,Un lirism fantastic se degajă din operele Virginiei Bâz Baroiu, care pare să-și ilustreze în cele expuse, o literatura proprie, nescrisa, de compulsație romantică plină de feeria unor ținuturi de basm, cu cetăți, turnuri de fortărețe înghițite de neguri violete, pajiști
VIRGINIA BAZ BAROI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365012_a_366341]
-
aprilie 2013 Toate Articolele Autorului „Dialoguri“ - deloc antic-platoniene - aduc în panoul central, „cu doi emițători“, în „sudură fină“, neîngăduind (în „binom“) vre-o distincție („dichotomică“ / „dicotiledonat-androginică“) în afara „monolit-liricului“, Luminița Zaharia și Cristian Țîrlea, și cu „un singur receptor“, sub pecetea lirismului de dimineață, evident, dacă ne luăm după copertă și după pagina a treia, sub un titlu pronominal-întăritor, Tu însămi, Însuți eu (Buzău, Editgraph, 2012)*, „cu diagonalele rombului poetic „perfect“ trase și încrucișate pentru unghiul de fugă în orizont metaforic („realitate
ROSTIRI DE ROSTUIRI ÎN DOI de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365173_a_366502]
-
849 din 28 aprilie 2013. „Dialoguri“ - deloc antic-platoniene - aduc în panoul central, „cu doi emițători“, în „sudură fină“, neîngăduind (în „binom“) vre-o distincție („dichotomică“ / „dicotiledonat-androginică“) în afara „monolit-liricului“, Luminița Zaharia și Cristian Țîrlea, și cu „un singur receptor“, sub pecetea lirismului de dimineață, evident, dacă ne luăm după copertă și după pagina a treia, sub un titlu pronominal-întăritor, Tu însămi, Însuți eu (Buzău, Editgraph, 2012)*, „cu diagonalele rombului poetic „perfect“ trase și încrucișate pentru unghiul de fugă în orizont metaforic („realitate
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
Alinei Astăluș). Citește mai mult „Dialoguri“ - deloc antic-platoniene - aduc în panoul central, „cu doi emițători“, în „sudură fină“, neîngăduind (în „binom“) vre-o distincție („dichotomică“ / „dicotiledonat-androginică“) în afara „monolit-liricului“, Luminița Zaharia și Cristian Țîrlea, și cu „un singur receptor“, sub pecetea lirismului de dimineață, evident, dacă ne luăm după copertă și după pagina a treia, sub un titlu pronominal-întăritor, Tu însămi, Însuți eu (Buzău, Editgraph, 2012)*, „cu diagonalele rombului poetic „perfect“ trase și încrucișate pentru unghiul de fugă în orizont metaforic („realitate
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
dorință de elevare spirituală, cu excepția unor distracții facile, aflate în trend. Omul-mașină este sclavul jocurilor pe computer, al imaginilor comerciale care-l împiedică să gândească liber, conștiința sa fiind amorțită complet de capriciile impuse ale modei. Lectura, dezvoltarea imaginației, poezia, lirismul - sunt quasiinexistente. Se pune în valoare individul și se abandonează persoana. Forța interioară nu se bazează pe echilibru, pe cunoaștere a realităților vieții, pe abandonarea în voia lui Dumnezeu (după Matei 6,33 - Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
mai spăl duminica. Mai am de plătit întreținerea și de cumpărat mâncare de cățel pentru Codiță. Aoleo, să nu uit, trebuie să schimb apa la broscuțe. Cu ocazia asta mi-am dat seama că "dorul", cuvântul atât de plin de lirism, are și o latură mai prozaică. Dar te rog, nu-i spune lui Leni, să nu și-o ia în cap. Abia aștept să mă însor la loc. (Din volumul "Gondola de Constanța - Cu inboxul la vedere", scris împreună cu scriitoarea
BURLACUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364818_a_366147]
-
MONTAGUT Scriitoarea spaniolă M. Cinta Montagut s-a născut la Madrid, în 20 decembrie 1946. Este profesoară de literatură, s-a afirmat și s-a impus cu poezie, critică literară și traduceri (îndeosebi din italiană și din franceză). Cultiva un lirism dens, în a cărui substanță ideea și simțământul ajung la un subtil echilibru, explorând și evocând dramă condiției umane, generată, mai cu seamă, de curgerea neiertătoare a vremii. Sensibil, concis, compasiv și discret, elaborat cu sinceritate și măiestrie, versul Mariei
M. CINTA MONTAGUT, FĂRĂ TIMP de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364828_a_366157]
-
Ștefan) și Afrodita (Dalia), ce se petrece sub privirile insidioase ale Herei (Gloria). Dragostea are multiple fațete - părți constitutive ale unui tempo cvasi-armonic - „creionate” cu suficientă măiestrie de către autor și presărate în momentele cheie ale eposului sau (uneori, încărcat de lirism). Citind „Zborul spre stele”, ne amintim de protaza formulată de Gabriel Jose Garcia Marquez, si anume: „Nu te iubesc pentru ceea ce ești, ci pentru ceea ce sunt atunci când sunt cu tine.” Gheorghe A. Stroia PORTOFOLIU EDITORIAL ARMONII CULTURALE Până în acest moment
– „ZBORUL SPRE STELE” (ROMAN) DE VIRGIL STAN (MANGALIA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364895_a_366224]