7,135 matches
-
apăreau în „Stindardul” (1876) și în „Literatorul” (1880-1884). În 1881 Al. Macedonski îl prezintă publicului ca pe o speranță, alături de Duiliu Zamfirescu, iar în 1883 făcea parte din comitetul societății de la „Literatorul”. Colaborează la „Revista literară”, „Peleșul”, „Curierul”, „Universul”, „Minerva literară ilustrată” și scoate revista „Viitorul țărei” (1902). Publică volumele Rime pierdute (1881), Poezii complecte (1883), De-ale inimei și Rouă și brumă (1900). Cunoscut ca poet galant, S. e autor de omagii lirice, madrigale, versuri de album, elegii erotice, romanțe
SCROB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289583_a_290912]
-
1987; Cercul de oglindă, București, 1990; Și dragostea ucide, Timișoara, 1995; Evadare spre nicăieri, Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Eugen Dorcescu, „Adăpost într-o floare”, O, 1978, 7; Al. Piru, Epicul și liricul, LCF, 1978, 16; Virgil Nistor, Cărți la Editura Litera, ST, 1978, 5; Mircea Mihăieș, „Frica albă”, CL, 1982, 12; Brândușa Armanca, Un roman liric, O, 1983, 5; George Bădărău, „Frica albă”, CL, 1983, 6; Adrian Dinu Rachieru, Alți candidați la fericire, O, 1984, 5; George Chirilă, „Coridor în oglindă
SEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289606_a_290935]
-
A fost membru fondator al Societății Scriitorilor Români. Se stinge după patru ani de suferință. A mai colaborat cu versuri, articole de istorie literară, cronici și recenzii, note polemice la „Revista Orăștiei”, „Foaie literară” (Orăștie), „Familia” „Tribuna literară”, „Epoca”, „Minerva literară ilustrată”, „Revista politică și literară”, la cotidianul „Seara” (1910-1916), la „Românul”, „Conservatorul”, „Universul” ș.a. A folosit și semnăturile Ascanio, I. Radu. Ca istoric literar, S. a fost animat de o unică pasiune, aceea de a cerceta viața și de a
SCURTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
dialoguri și conversații, replicile tale și sunetele din jur. c. Senzațiile de pe piele și corp, precum și felul cum v-ați simțit, fizic și emoțional. d. Acțiunile și activitățile întreprinse de tine și mișcările corpului. Interpretarea rezultatelor: dacă în răspunsuri predomină litera “a” : stil vizual. dacă în răspunsuri predomină litera “b” : stil auditiv. dacă în răspunsuri predomină litera “c”: stil tactil. dacă în răspunsuri predomină litera “d”: stil kinestezic.
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
jur. c. Senzațiile de pe piele și corp, precum și felul cum v-ați simțit, fizic și emoțional. d. Acțiunile și activitățile întreprinse de tine și mișcările corpului. Interpretarea rezultatelor: dacă în răspunsuri predomină litera “a” : stil vizual. dacă în răspunsuri predomină litera “b” : stil auditiv. dacă în răspunsuri predomină litera “c”: stil tactil. dacă în răspunsuri predomină litera “d”: stil kinestezic.
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
felul cum v-ați simțit, fizic și emoțional. d. Acțiunile și activitățile întreprinse de tine și mișcările corpului. Interpretarea rezultatelor: dacă în răspunsuri predomină litera “a” : stil vizual. dacă în răspunsuri predomină litera “b” : stil auditiv. dacă în răspunsuri predomină litera “c”: stil tactil. dacă în răspunsuri predomină litera “d”: stil kinestezic.
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
d. Acțiunile și activitățile întreprinse de tine și mișcările corpului. Interpretarea rezultatelor: dacă în răspunsuri predomină litera “a” : stil vizual. dacă în răspunsuri predomină litera “b” : stil auditiv. dacă în răspunsuri predomină litera “c”: stil tactil. dacă în răspunsuri predomină litera “d”: stil kinestezic.
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
în diverse combinații; timpul de lucru este de 1 minut. Li se spune: „Iată patru jetoane pe care sunt înscrise literele a, b, c, d”. Elevii vor trebui să le aranjeze în toate modurile posibile, în așa fel încât fiecare literă să fie prezentă în fiecare aranjament. Nu trebuie să se repete un aranjament. INTERPRETARE: numărul total de permutări posibile este de 23 (nu se indică elevului acest număr). Ed. Claparède oferă următoarele rezultate în procente (apud. C. Dumitriu, 2004) Dacă
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
2002, 3; Victor Cubleșan, Pâine, circ, sistemul culturii și jurnal, ST, 2002, 7; Alexandra Olivotto, De la Mara la evrei & maghiari, RL, 2003, 2; [Cornel Ungureanu], O, 2003, 8 (număr omagial); Alex. Ștefănescu, Cornel Ungureanu, RL, 2003, 39; Dan Mănucă, Geografie literară II: Kakania rediviva, CL, 2003, 11; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 357-360. A. Tr.
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
tranziție, București, 2001; Intelectualul român față cu inacțiunea. În jurul unei scrisori de G. M. Tamaș, București, 2002. Ediții, antologii: Șerban Cioculescu, introd. edit., București, 1987; Lucian Blaga, Luntrea lui Caron, postfața edit., București, 1990 (în colaborare cu Dorli Blaga); Cercetarea literară azi. Studii în onoarea profesorului Paul Cornea, București, 2000 (coordonator, în colaborare cu Liviu Papadima). Repere bibliografice: Eugen Simion, Stilul obiectivității, RL, 1987, 32; Val Condurache, Cartea de debut. Biblioteca critică, CL, 1988, 4; Cornel Moraru, Lucian Blaga romancier, F
VASILESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
Școlii Populare de Artă, funcționează aici până în 1971, interval în care inițiază și organizează, la Botoșani și Miorcani, Colocviile „Ion Pillat”. Mai e prezent de-a lungul timpului în „Ardealul”, „Claviaturi”, „Dacia rediviva”, „Plaiuri năsăudene”, „Tribuna literară” (București), „Vremea nouă literară” (Buzău), „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Zarathustra”, „Universul literar”, „Cuvântul literar”, „Luceafărul” (Sibiu) ș.a. Din 1955 își publică versurile și articolele în „Scrisul bănățean”, semnând Marian Virgil, în „România literară”, „Luceafărul”, „Iașul literar”, „Clopotul” (Botoșani), unde iscălește și Valeriu Leonte, ș.a.
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
a Academiei Feminine de Litere din Paris și inițiatoare a Premiului Femina pentru roman. A colaborat la „Les Annales”, „Conferencia” (Paris), „Echos de France”, „Revue des deux mondes”, „Revue de Paris”, „L’Illustration”, „Le Figaro”, „The Contemporary review”, „Lumea nouă literară”, „Revista literară”, „Făt-Frumos”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Noua revistă română”, „Flacăra”, „Rampa”, „Dimineața”, „Năzuința”, „Gândirea”, „Viața românească”, „Boabe de grâu”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar” ș.a. În 1934 se află între fondatorii Casei Românești din Paris, iar în 1937 inaugurează
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
Maicii Domnului, Biserica de altădată, Calendarul viei), V. Voiculescu (Pe decindea Dunării, Oboseală), Radu Gyr (Șarpele de scorbura), Ț. Păunescu-Ulmu, N. I. Herescu, proza de Gib I. Mihăescu (Ajun de nuntă), Al. Lascarov-Moldovanu, C. S. Nicolăescu-Plopșor, Ion Dongorozi. Articolele de critică literară aparțin lui N. I. Herescu, Ț. Păunescu-Ulmu, Ion Rădulescu s. a. N. I. Herescu traduce două poezii din Horațiu. Se mai publică un fragment din piesă de teatru Păcală de Horia Furtună, versuri populare, strigături. Alți colaboratori: Râul I. Călinescu, Ștefan Tuțescu. M. V
SUFLET ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290015_a_291344]
-
valorizează portretele de țărani realizate de Duiliu Zamfirescu în „ciclul Comăneștilor”, în pofida convingerii declarate a prozatorului că țăranul nu poate fi subiect de literatură. În eseul Romancierul, după ce semnalează faptul că în anii 1933-1934 romanul s-a detașat ca specia literară cea mai apreciată de cititori și enumeră figurile de romancieri valoroși - Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu (exclusiv pentru Întunecare) -, comentatorul se oprește la alți trei scriitori afirmați acum: Camil Petrescu - „cronicar al iubirii”, George Mihail Zamfirescu - „cântăreț al grotescului
SURU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290022_a_291351]
-
existența acordurilor cu Puterile Centrale (guvernul Lascăr Catargiu). Un al doilea tratat de alianță austro-ungaro-român a fost semnat la 25 iulie 1892 Împreună cu acordul de aderare necondiționată a Germaniei. Italia a re-aderat și ea la 28 noiembrie 1892, respectând ad literam termenii stabiliți În 1888. Cel de-al doilea tratat, ca și accesiunile aferente, a rămas În vigoare până la izbucnirea Primului Război Mondial, fiind reînnoit la 18/30 septembrie 1896 (25 aprilie/7 mai 1899 Germania, 9 iunie 1899, Italia), 4/17 aprilie
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
posedă. Constrânsă însă să depun concluzii asupra fondului cauzei în absența acestei piese, arăt următoarele: Pe 5 mai 1982, Institutul de Cercetări Pedagogice și Psihologice din București, aparținând de MEI, mi-a desfăcut contractul de muncă conform art. 130 (1), litera i, din Codul muncii, pentru pretinse „abateri grave săvârșite prin participarea la activitatea unei secte religioase”. Această așa-zisă abatere gravă constă, de fapt, în sustragerea mea de la o acțiune organizată oficial, în cadrul institutului, cu sprijinul și aprobările de rigoare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Ploiești), unde semna rubricile „Ghionturi versificate” și „Glume”, „Sămănătorul”, „Evenimentul” (Iași), unde a fost și redactor în 1904-1905, „Viața” (1906), „Viața literară și artistică”, „Dimineața”, „Minerva”, în care îi apar și trei romane polițiste în foileton semnate Const. Fulger, „Minerva literară ilustrată”, „Seara” și sporadic în multe altele. În 1897 i se editează primul opuscul, Fleacuri. Se pare că, la un moment dat, avea o anumită situație socială și financiară, pentru că în 1914 era director și proprietar al periodicului „Trăiască Franța
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
, cotidian politic apărut la Iași între 1 iulie 1898 și 9 iunie 1899. Unul dintre redactori este poetul Mihai Codreanu, a cărui publicistică politică și literară dă culoare paginilor acestei gazete liberale, altfel neglijabilă. Scriitorul exersează aici, scriind mult și semnând puțin, în mod obișnuit cu pseudonime (Cain, Cod, Macbeth, Don Sallust) și inițiale. De la comentariul evenimentelor politice din țară și din Iași la discutarea afacerilor
PROPAGANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289040_a_290369]
-
Grigore Alexandrescu trimite două poezii (În ceasuri de mâhnire și Umbra lui Mircea sau O seară la Cozia) și fragmente dintr-un memorial de călătorie. Au mai publicat versuri Iancu Văcărescu, Cezar Bolliac (Muncitorul), Andrei Mureșanu, Mihail Cuciuran. Dar prezența literară cea mai importantă este a lui Vasile Alecsandri, cu poeziile Baba Cloanța, Sora și hoțul, Andrii Popa, Visul ș.a., cu prozele Istoria unui galbân și a unei parale, O preumblare prin munți, O intrigă de bal-masche ș.a. Alte scrieri în
PROPASIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289041_a_290370]
-
de Ion Antonie, care scrie și articole despre Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, G. Bacovia, Ion Pillat, V. Voiculescu, Ion Minulescu, G. Ibrăileanu, Duiliu Zamfirescu, Calistrat Hogaș, Ovid Densusianu, Panait Istrati. Din septembrie 1946 cronica de carte și studiile de istorie literară aparțin lui Al. Dima (Structura estetică a lui G. Ibrăileanu), Mihail Atanasescu (Un distins romantic: Matei Caragiale), P. Isvoranu (Ideile lui Titu Maiorescu), Constant Răutu. De asemenea, Const. D. Ionescu recenzează volumul Vraja de Cella Delavrancea, iar Gh. Atanasiu prezintă
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
Chamisso în„Sămănătorul” (1908), apoi trimite poezii proprii la „Viața literară”, publică poemul Povestea firului de argint la „Viața românească” (martie 1909). A mai colaborat la „Ramuri”, „Adevărul”, „Flacăra”, „Rampa”, „Teatrul”, „Revista teatrală” (Brașov), „Convorbiri critice”, „La Revue roumaine”, „Minerva literară ilustrată”, „Universul literar”, „România nouă”, „Universul”, „Ilustrațiunea română”, „Universul copiilor”, „Tribuna română”, „Săptămâna CFR”. În 1913 îi apare o traducere în versuri după Les Romanesques de Edmond Rostand și în 1914 întâiul volum de versuri, Leii de piatră. Următoarele culegeri
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
teoretice, câmpul referențial acoperind nu doar culturile mari, cât și câștigurile față de contribuțiile antecesorilor îl plasează pe M. printre cercetătorii de prestigiu ai epocii baroce. Primul volum este consacrat problemelor teoretice suscitate de conceptele de manierism, baroc și clasicism, creația literară fiind investigată doar prin poezie. Al doilea volum abordează proza, care se diversifică enorm, pornind de la realismul picaresc baroc și ajungând uneori la forme clasice, embrionar prefigurându-se acum și aproape toate formele de discurs romanesc. În sfârșit, ultimul volum
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
lui Al. Macedonski, cât și cel al lui Ovid Densusianu. Debutează în adolescență (probabil în 1907), colaborând cu poezii, articole și traduceri la numeroase periodice: „Floarea darurilor”, „Convorbiri critice”, „Frăția românească”, „Sămănătorul”, „Neamul românesc”, „Voința națională”, „Noi pagini literare”, „Minerva literară ilustrată”, „Ramuri”, „Revista copiilor și tinerimii”, „Neamul românesc literar”, „Vieața nouă”, „Solia”, „Adevărul literar și artistic”, „Lumina literară”, „Arta”, „Rampa”, „Flacăra”, „Căminul nostru”, „Scena”, „Viitorul” ș.a. În 1909 publică primul volum de versuri, În umbra iubirii, urmat de Poezii (1911
ORESTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288570_a_289899]
-
ani, N. s-a arătat permanent un condei activ. E prezent în numeroase periodice: „Neamul românesc”, „Neamul românesc literar”, „Adevărul literar”, „Vieața nouă”, „Convorbiri literare”, „Convorbiri critice”, „Floarea darurilor”, „Viața literară”, „Cosinzeana”, „Flacăra”, „Actualitatea”, „Ilustrațiunea română”, „Săptămâna ilustrată”, „Dimineața”, „Minerva literară ilustrată”, „Dumineca”, „Noua revistă română”, „Lumina”, „Steaua noastră” (New York), în publicații teatrale - „Rampa”, „Scena”, „Teatrul” (Iași) sau cu profil social - „România muncitoare”, „Facla”, „Viața socială”, „Viitorul social” ș.a. Internat în 1913 într-un sanatoriu din Elveția, așterne pe hârtie impresiile
NEMŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]
-
englez, I-II, pref. trad., București, 1975 (în colaborare); Thornton Wilder, Ziua a opta, București, 1976 (în colaborare cu Anca Nemoianu). Repere bibliografice: Negoițescu, Lampa, 211-218; Bugariu, Incursiuni, 84-88; Grigurcu, Idei, 183-187; Ungureanu, La umbra cărților, 103-107; Mariana Șora, Europa literară în epoca Biedermeier văzută de Virgil Nemoianu, „Curentul” (München), 1986, 5974; Nicolae Manolescu, Romantismul îmblânzit, RL, 1990, 4; Gabriela Adameșteanu, [Interviu cu Virgil Nemoianu], CNP, 1991, 4; Ioana Pârvulescu, Biederman & Bummelmeier, RL, 1994, 39; Tania Radu, Războiul de independență, LAI
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]