18,160 matches
-
din analizele a 37 de pacienți: 20 de bărbați și 17 femei), recompune dialectica flexibilă a fundării conceptelor în istoriile de caz. Cum, pe de o parte, întâlnim pericolul încremenirii concretului în presupoziții atotștiutoare, iar pe de altă parte, în logica strânsă a acestuia, le vom desistematiza impresionist pe ultimele, Thomä și Kächele aliniază sub fiecare dintre respectivele exemple, într-un index (sau sumar) sui-generis, conceptele atinse în interpretările analistului. Autorii - care au vizitat anul trecut România și Societatea Română de
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
tensiunii dintre ceea ce Alexandru Cistelecan numește, în titlul capitolului III, Imaginație și doctrină. Vom asista, astfel, - cum zice prima secvență a acestei părți a volumului - la Persecuția apei, - mod de a sugera imixtiunea ideologic-programatică în spațiul imaginarului liber, conform unei "logici binare", înclinată spre polarizări și viziuni dihotomice în tensiune (tradiție vie-tradiție moartă etc.), în care este atrasă și relația jungiană animus-anima, repartizată de interpret, cam prea strict, și între spațiul vizionar marcat de peisajul de la Florica și cel al Miorcanilor
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
cu alte cuvinte, destul spațiu de creștere, pentru că n-a atins încă plafonul aspirațiilor politice. Până în clipa de față, dl. Năstase n-a fost nici șeful partidului, nici n-a candidat la președinția țării. Ieșirea sa la bătaie ține de logica interioară a evoluției politicianului ambițios. Rămânând prea multă vreme în plan secund, el risca să fie depășit, la una sau alta din turnante, de cine știe ce alt pretendent care pândea din umbră momentul atacului la vârf. împrejurările l-au obligat să
(Slu)goi și flămânzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16532_a_17857]
-
ar fi pierdut nici un vot. Ba dimpotrivă. Pentru că, de câțiva ani, românii așteaptă o combinație de Rambo și doctor Menghele, asezonat cu ceva Goebbels și cu o fărâmă de casa de nebuni. Din nefericire pentru el, Vadim nu iese din logica post-comunistă. Prizonier al propriilor susținători, "tribunul" a făcut enorma prostie să promită soluții. Și încă soluții urgente. Credibilitatea i-ar fi crescut îngrijorător dacă s-ar fi rezumat doar la capitolul cu exterminarea pe stadioane, fără să-l menționeze și
Balada chirurgilor iresponsabili by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16519_a_17844]
-
tiparele mentale necesare unei epoci a Internetului. Nu dispun de suficient spațiu pentru a rezuma în detaliu analiza lui Birkert, dar mă voi opri la acele aspecte care mi s-au părut cele mai importante. Textul tipărit operează conform unei logici lineare, controlate de imperativele sintaxei limbilor naturale: citind, parcurgem un traseu mental de la o configurație simbolică la alta, și pentru aceasta avem nevoie de atenție și concentrare. Tiparul este un topos al privatului și intimității, căci lectura unei cărți ne
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
gravitează într-un spațiu de conexiuni și interdependențe (networking). Vastele resurse și potențialități ale acestui spațiu de conexiuni îmi infuzează propria experiență de lectură, căci devin conștientă de un fel de vecinătate metaforică permanentă a cuiva, nevăzut dar inevitabil prezent. Logica lecturii nu mai este lineară, ci se modifică mereu, arbitrar, capricios, răspunzînd tentațiilor și chemării diverselor punți care mi se întind spre alte spații de conexiuni. Nici nu se mai poate vorbi despre un text, ci mai curînd de o
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
temporală către un prezent al efemerului, al licăririi de pe ecran, trecătoare și neînsemnată în vastul imperiu al atîtor alte ecrane. Lumea virtuală către care părem a ne îndrepta, este, crede Birkert, o lume a paradoxurilor macabre: a însingurării (căci fără logică nu ne mai putem structura impresiile și experiențele și deci nu le mai putem comunica, ci doar transmite mult simplificat), dar și a violării intimității, a infinitelor posibilități, dar și a tristului efemer. E o lume în care abilitățile noastre
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
exprimăm voința personală într-un mod distinct de toți cei din jurul nostru sau de oamenii altor secole și ai altor civilizații. Felul în care ne dorim anumite lucruri, energia pasiunilor, aspirațiilor și ambițiilor noastre, chiar a celor absurde, lipsite de logică sau rațiune, ne definește ca indivizi și ca oameni. A avea o dorință este un fenomen exterior nouă. Obiectul dorinței mele se află undeva în afara mea, pot avea o dorință așa cum pot avea un spasm, fără ca în felul acesta să
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
Dar nimeni nu a observat sau nu a vrut să observe că "acel frumos obiect luminos, cristalin, complicat, circular și simetric" desena, de fapt, o hartă simbolică a speranței. Doldora de procedee, care mai de care, cu deturnarea ironică a logicii genurilor literare, în amestec postmodern de realitate și ficțiune, Lustra profesorului de poetică și semiotică Eugen Negrici a fost, până acum, poezia anului 2000. Compusă în trepte cu trei teme aparent neomogene, creează prin jocul atributelor o curbă descendentă (binecrescut
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
transmutația substanței în energie și a concretului în idealitate. Fără a fi un artist de factură intelectuală, un conceptual așezat într-un orizont al ideilor premergător actului artistic, ci, dimpotrivă, un vitalist afectuos și, de multe ori, chiar pudic, prin logica interioară a gestului său el se se dezvăluie acum și ca un creator nonfigurativ de lumi ficționale, de scenarii care par justificate, în aceeași măsură, de pulsiuni umorale și de rațiuni esoterice. Chiar dacă această afirmație pare, la prima vedere, doar
Tandrețea gestului eroic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16598_a_17923]
-
dat ordine, pentru că așa spunea "fișa postului" pe care-l ocupa. Conform uzanțelor vremii, recrutarea membrilor de partid ca turnători trebuia să aibă acordul primului-secretar județean! Faptul că a fost, la rându-i, urmărit de Securitate - după cum susține - intră în logica desăvârșită a sistemului schizofrenic în slujba căruia s-a aflat atâtea decenii. în ce-l privește pe Vadim Tudor, stâlp, alături de Eugen Barbu, al celei mai odioase publicații apărute în ultimele decenii ale comunismului român nu era nevoie de un
Dosarele cu detergenți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16586_a_17911]
-
îndurerată ar stimula cruzimea supliciatorului, de aceea își mușcă buzele și limba, dar nu scoate o vorbă. Cu gura rănită (dinții smulși), supliciatul nu poate vorbi de durere; atunci când și limba îi este tăiată, gestul acesta echivalează cu o castrare. Logica torționarului este sălbatică: tăcerea obstinată a victimei va fi pedepsită printr-o castrare de cuvinte, oficiată de pedepsitorul autorizat. Uneori, victima este chinuită într-atât, încât își pierde vorbirea, din pricina șocului nervos și fizic. Dacă va mai comunica, totuși, ea
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
Mircea Mihăieș Intr-o lume dominată de tsunami-uri, de confruntări armate între triburi și neamuri, atentate sângeroase intrate în logica existenței zilnice, de asasinarea unor lideri politici, de corupția la cel mai înalt nivel, de nesfârșitele boli ale Papei, de nesiguranța generală a planetei pe care trăim, câte o imagine ți se blochează pe retină și nu mai scapi de
Omul de cauciuc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11851_a_13176]
-
pe reporteri că, din acel moment, îi va costa bani grei să stea cu el de vorbă. A fost primul lucru la care s-a gândit odată cu inhalarea aerului libertății: cum să-și vândă mai bine ticăloșiile. Mergând pe această logică, sunt sigur că Miron Cozma știe, la fiecare răspântie a existenței sale, ce are de câștigat și ce are de pierdut. Nu-mi explic în alt fel tăcerea apăsată când vine vorba de înțelegerile dintre el și Iliescu. Sinistra complicitate
Omul de cauciuc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11851_a_13176]
-
chiar se bucură de-un substanțial sprijin popular, partida nu e câștigată. Felul în care PSD-ul ajunge să trântească în Parlament legi pe care le-a inițiat el însuși pe când se afla la putere indică nu doar lipsa de logică a acestui partid, ci și nebunia în care par a se fi scufundat liderii săi. Niște oameni lipsiți de onoare, de bun simț, de bunăcredință și, în general, de orice fel de scrupul moral, nu se vor împiedica de amănunte
Omul de cauciuc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11851_a_13176]
-
literare). Tot ce scrie Marin Mincu este demn de interes. Articolele sale pot să placă sau să scandalizeze, pot să stîrnească admirația sau furia, dar, cu siguranță, ele nu au cum să fie ignorate. Stilul zarifopolian, ironia discretă, dar necruțătoare, logica impecabilă orientată permanent direct spre inima problemei aflate în discuție, lipsa de complexe în fața miturilor de tot felul (de la cele ale lumii literare, la cele politice), atitudinea de frondă cordială, relaxată, la adresa mecanismelor administrative, aderența, cu elan quijotesc, pentru tot
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
aspectelor telurice, agresive, secularizante. Pe de altă parte, mutarea accentului de pe acele arhetipuri organice, constitutive, ca moduli ancestrali, universali, după care fenomenul sonor își edifică reprezentări mai mult sau mai puțin imperfecte, pe acele formule ori concepte seduse din lumea logicii și matematicii moderne, ne îndeamnă să ne gîndim dacă nu cumva este prea mult și prea abrupt ca grandoarea, oricît de abstractă și de logică ar fi ea, să nu necesite stabilirea propriilor limite. Masivitatea impune, desigur, dar exprimă mai
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
reprezentări mai mult sau mai puțin imperfecte, pe acele formule ori concepte seduse din lumea logicii și matematicii moderne, ne îndeamnă să ne gîndim dacă nu cumva este prea mult și prea abrupt ca grandoarea, oricît de abstractă și de logică ar fi ea, să nu necesite stabilirea propriilor limite. Masivitatea impune, desigur, dar exprimă mai rar. Primitivii au intuit capcana și muzicile lor, întemeiate pe arhetipuri, sunt monumentale, dar au și atributul grației ori al sublimului, în timp ce mare parte dintre
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
un loc, nu rezultă că trebuie să căutăm să exprimăm și o dimensiune ontologică românească. A fi român e o fatalitate, nu un deziderat - spunea Lucian Blaga.ș...ț Pe un plan mai înalt, cultural, eu cred că trebuie făcută logică, filozofie, ontologie, nu logică românească, filozofie românească, ontologie românească." l într-un chenar separat, Ovidiu Șimonca scoate fragmentul de dialog referitor la Mircea Eliade. Autorul volumului Despre Ioan P. Culianu și Mircea Eliade. Amintiri, lecturi, reflecții crede că în polemica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
că trebuie să căutăm să exprimăm și o dimensiune ontologică românească. A fi român e o fatalitate, nu un deziderat - spunea Lucian Blaga.ș...ț Pe un plan mai înalt, cultural, eu cred că trebuie făcută logică, filozofie, ontologie, nu logică românească, filozofie românească, ontologie românească." l într-un chenar separat, Ovidiu Șimonca scoate fragmentul de dialog referitor la Mircea Eliade. Autorul volumului Despre Ioan P. Culianu și Mircea Eliade. Amintiri, lecturi, reflecții crede că în polemica declanșată de simpatiile legionare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
Chiar dacă s-a străduit din răsputeri să minimalizeze efectele schimbării de poziție ("Sunt președinte de onoare, nu președinte onorific", a încercat el să se joace cu cuvintele, distincția dintre cele două sintagme existând doar în dicționarul peremist, nu și în logica limbii române, și nici în DEX). Privat de râșnița verbală a lui Vadim, PRM-ul (enfin, PPRM-ul, ca să mă bâlbâi în ritm cu partidul) va scădea dramatic în sondaje. Întâmplarea că la ultimele alegeri liderul a adunat mai puține
Lumea după Vadim by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11895_a_13220]
-
și ilustrații a abecedarelor, pe care Ion Manolescu, Paul Cernat, Angelo Mitchievici le "scutură" fără pic de nostalgie, ca pe niște "fotograme ale unei copilării mistificate." Tratatele de metodică pline de clișee, basmele și baladele convenabil modificate, mizînd pe o logică nu tocmai impecabilă sînt citate ca mostre de "paraliteratură politică". Alte exemple "la minut" le servesc filmele polițiste made in Romania, tributare aceluiași maniheism "cu tentă". Și, în sfîrșit, ultimul capitol e consacrat "slavei" devenite afacere de stat. Slujbașii ei
Citiți-le noaptea! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11929_a_13254]
-
și mai clară, aș relua analogia cu poezia din cronica precedentă, pentru că în acest caz coeziunea dintre elemente e un fapt general acceptat: imaginați-vă, în locul Oscarului pentru cel mai bun film, Oscarul pentru cel mai bun poem. Urmând această logică, substituiți premiul pentru cea mai bună cinematografie cu premiul pentru cea mai bună metaforă dintr-un poem, și veți vedea încotro bat. Dacă tot e să disecăm un film, să-i privim fiziologia, măcar să dăm o atenție egală tuturor straturilor
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
în acest caz modestia de-o parte. în altă ordine de idei, pun în proză romanța, întrucât așa mi se și părea: o istorioară dramatică pentru adulți, poate, dar care pe mine nu mă izbea decât printr-o lipsă de logică, evidentă. Căci, într-adevăr, cum adică... toată lumea să înțeleagă, numai invidia, nu? De ce?... O fată, cum ar veni, pe lângă a cărei casă cu niște plopi fără soț, treci zilnic, și ea, nu! nici nu te ia în seamă. Ei, și
Perfectul simplu (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11975_a_13300]
-
toată lumea să înțeleagă, numai invidia, nu? De ce?... O fată, cum ar veni, pe lângă a cărei casă cu niște plopi fără soț, treci zilnic, și ea, nu! nici nu te ia în seamă. Ei, și?... Asta mă intriga. Lipsa totală de logică a întâmplării. Și, la urma urmei, care să fi fost motivul? La nouă-zece ani, logica nu iartă. Mai târziu, cu anii, învățând carte, și apucându-mă și eu să compun versuri, conștient, dar și chinuit de povara de a lua
Perfectul simplu (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11975_a_13300]