1,634 matches
-
dvs. de sănătate ca un drum asfaltat prin viață. Imaginați-vă boala ca o groapă În asfalt. Ce facem când vedem că suntem bolnavi? Fugim repede la medic să ne dea medicamente sau produse naturiste. Cu alte cuvinte, luăm o lopată de asfalt și astupăm groapa. Toate bune și frumoase, am refăcut drumul nostru asfaltat prin viață. Însă cât va Ține acesta fără gropi? Imaginați-vă că prin modul nostru dezastruos de alimentare, prin lipsa de exerciții fizice, și mai ales
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
moartă prin deshidratare, a stat mult în soare, fără apă, înțelegi? - Dar își revenise, vorbea... - Așa se mai întâmplă, dar corpul a suferit transformări ireversibile și asta i-a adus moartea. Mai bine i- ai îngropa pe amândoi, ai o lopată. Mihu negă doar din cap, dar gândurile-i erau tot aiurea. - Îți lăsăm noi una. Hei, Nichifore! Mihu se uită în direcția în care strigase ofițerul și de abia acum văzu ambulanța cenușiu - verzuie cu cruce mare roșie întrun cerc
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Îți lăsăm noi una. Hei, Nichifore! Mihu se uită în direcția în care strigase ofițerul și de abia acum văzu ambulanța cenușiu - verzuie cu cruce mare roșie întrun cerc mare alb. Un flăcău voinic, roșcovan și transpirat, îi aduse o lopată mică Linemann și zise cu glas gros: - Nici nu trebuie să mai sapi, groapa, o ai gata făcută de bombă, rămâne doar să-i pui acolo și să tragi țărâna pe deasupra. Ambulanța greoaie demară cu un fum negru de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
război. Tot timpul vor fi deranjați”. Încercă să sape undeva în latură de drum, dar pământul era ca piatra, de abia îl scrijelea cu lopățica aia. Renunță. Coborâ în groapa bombei, îi netezi fundul cât a putut și el cu lopata apoi i- a coborât pe rând așezându-i alături. Puse păpușa, înnegrită acum de sângele închegat lângă fetiță, își dezbrăcă încet cămașa și o așeză ca pe un lințoliu deasupra fețelor morților. Spuse singura rugăciune pe care o știa încă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
puțin flacăra lămpii și citi aproape silabisind: „Ioan Minulescu” „Poezii”. Era o carte din colecția „Cele mai frumoase poezii”. Pe moment îi fu greu, dacă nu chiar imposibil să și-l imagineze pe omul acela mătăhălos, cu mâinile ca niște lopeți, răsfoind cartea ceea mică și mormăind cu glasul său gâlgâitor ca o furtună văratecă, grațioasele „Romanțe pentru mai târziu”. Podeaua din sălița de intrare trosni sub pașii săi grei și în cadrul ușii apăru, cu capul plecat ca să nu lovească
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
iubit, dacă a urât, dacă i-a fost teamă de moarte. Glonțul acela îi luase tot ce a avut și tot ce ar fi putut să mai aibă dacă ar fi trăit. Pădurarul și cei vreo doi oameni luaseră atunci lopețile în mâinile lor mari de oameni ai pământului și l-au îngropat acolo pe locul unde căzuse, cioplindu-i o cruce puternică de stejar, apoi după câteva zile a apărut și un gărduleț de lemn care împrejmuiau cei doi metri
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cui vei fi semănând tu, mai fă tu asta și apoi ai să vezi tu cum îți moi eu oasele. Hai acasă!” Băiatul își revenise și acum dădu s-o rupă la fugă dar palma grea și mare ca o lopată a tatălui se prăvăli iar sec peste capul său. Acesta îl luă apoi de guler și-l târî mai mult pe sus spre marginea pădurii ca pe un cățeluș. A doua zi meșteri îndelung ceva în paravanul din spatele casei
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a ascuns undeva în porumbul destul de mare cu frunza răsucită din cauza soarelui de amiază. Îl strigă, îl înjură, apoi cu glas rugător l-a implorat să iasă de unde se ascunsese. Nimic nu s-a mai întâmplat. Seara căzu ca o lopată grea de pământ pe capul omului. S-a dus în pădure să-l caute dar sălașul lupilor era gol. Au trecut zile, luni, apoi ani. Războiul i-a luat pe cei doi feciori mai mari să calce câmpii străine de unde
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
realizarea unor asemenea obiective ca Bumbești-Livezeni, Salva-Vișeu, Agnita Botorca nici nu este măcar de conceput. Atunci tinerii înțeleseseră, că fac gestul acesta spre binele lor și al țării și de aceea munceau mutând muntele din loc doar cu roaba și lopata, fără să ceară în momentul acela nimic țării, care și așa era secătuită după ieșirea dintr-un greu război . Nenorocitul care vorbea la televizor ar trebui să întrebe pe membrii unor asemenea brigăzi voluntare dacă au fost aduși cu baioneta
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
toți cei care au distrus fără milă tot ce un popor întreg a construit cu muncă, sânge și sudoare. Consider că pentru asemenea hoți ordinari un canal Dunăre - Marea Neagră ar fi prea puțin să-i pui să-l sape cu lopata și cred că mai potrivit pentru ei ar fi un canal Siret - Marea Nordului. Și se mai miră unii așa ziși esteți de cruzimea poporului când cuțitul i-a ajuns la os! Păi așa se coace și dospește până dă pe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
recompense (zile de concediu, ridicare în grad, premii în bani), fac exces de zel: "pe frontiera iugoslavă s-a împușcat mortal fără somație; cei care au încercat să treacă Dunărea înot au fost împușcați în apă, omorâți prin lovituri cu lopata sau răngi de fier, date la cap de soldații din bărcile de patrulare, sau tăiați de elicele șalupelor rapide grănicerești. Există un cimitir cu sute de morți neidentificați, aduși acolo la mal de curenții Dunării și unde cadavrele erau depozitate
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Cu toate că și-a plătit biletul cu vârf și îndesat, adică fără nici un fel de reducere, ar călători fără probleme și într-un singur picior pe scara vagonului sau chiar și pe locomotiva soioasă, ar arunca alături de ceilalți fochiști cărbuni cu lopata pe grătarul încins din cuptorul locomotivei, numai să ajungă cu bine la destinație. La un moment dat, îi veni în minte o imagine din timpul războiului; într-un tren ciucure de oameni mari, atât pe scări cât și pe vagoane
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
o multiplă exasperare a Eului contemplator (titlul Contemplare se repetă) posedat de nostalgia cunoașterii, balansând între înaintări și retrageri necontenite, sub perpetua presiune a relativismului universal. "Stau între doi idoli și nu pot s-aleg pe nici unul (...) // Stau cu o lopată în mână între două gropi, / și nu pot, în ploaia măruntă, / să aleg prima pe care voi astupa-o" (A șasea elegie). Din acest repetat, mâhnitor NU, obstacol în calea transparenței, un "Nu" cu analogii în cenzura transcendentă la Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
încearcă precum Novalis "interiorizarea infinitului". De cuvinte nu se poate dispensa: le descifrează și le încifrează; nu desenează cu ele, nu reproduce, nu acționează în modul unui ca și cum, ci produce conexiuni și tensiuni, deschideri conjuncturale spre toate zările: "Nu am lopeți nici cârmă". Vedeniile navigatorului halucinat introduc finalmente în lumi născânde, în Cercul vrăjit, primordial; ca la alți romantici, sublimitățile lui se concretizează în auroral și celest. Variațiuni pe tema poeziei se succed în Alte 11 chipuri de a vorbi tăcerea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o vorbă ce mi s-a spus demult despre o echipă de constructori de drumuri din India care săpau un spor un tunel prin laterala unui deal. Părea o operațiune foarte primitivă; erau mii de muncitori înarmați cu târnăcoape și lopeți și era uimitor cum de măcar să gândeau să se angajeze în așa o muncă doar cu muncitori. Un turist s-a dus la supraveghetor și l-a întrebat cum de poate face așa ceva. „E foarte ușor, serios.” a răspuns. „Fluier
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
aceste suluri care se fac praf și pulbere, aceste papirusuri fărâmițate sunt niște fapte care țin de noroc sau de întâmplare. Prima arheologie care permite accederea la aceste comori e clasică; ea presupune identificarea locului, șantierul, săpăturile efectuate întâi cu lopeți și cazmale, apoi cu mistria și cu stiletul, în sfârșit, cu pensula și pensonul. Îngropate ca niște morți care așteaptă momentul ieșirii la lumină pentru a vorbi din nou, aceste fragmente apar câteodată din casa vreunui patrician care avea și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
utilizate în cadrul proiectelor de dezvoltare comunitară... Drumuri către dezvoltarea comunitară „Erau unii care ziceau: «De ce să facem noi șanțuri, am văzut la un proiect SAPARD că făceau totul mecanizat și n-am văzut un om care să pună mâna pe lopată. Toți stăteau pe margine și fluierau» [...] Am discutat ce vom face cu cei care nu vor vrea să ajute la săpatul șanțurilor și am hotărât că-i vom pune la gazeta de perete” (lider proiect FRDS reabilitare drum). Ce spun
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
familiile morților săpau cu pickhamere automate pământul Înghețat din cimitire, Faulques observase că Olvido pășea precaut, ca vânătorii, printre crucile și pietrele peste care se așternea zăpada, fotografiind coșciuge mizere, Întocmite din cutii de ambalaj, picioare aliniate lângă gropi deschise, lopeți de gropari puse grămadă peste bulgări Înghețați de glod negru. Și, când o biată femeie În doliu Îngenunchease În fața unei gropi recent astupate, cu ochii Închiși și Îngânând ceva ca o rugă, Olvido apelase la ajutorul românului ce le servea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
toate bătăliile - și duhoarea, evocatoare ale atâtor alte duhori și zumzăituri, muște și pestilențe ale trupurilor umflate din Sabra și Chatila, ale mâinilor legate cu sârmă din gropile cu gunoi din San Salvador, ale camioanelor care descărcau hoituri Împinse cu lopețile mecanice la Kolwezi: zumzumzum. Un fotograf abil putea fotografia bine orice, spusese cineva. Dar Faulques știa că oricine zicea așa ceva nu luase parte la nici un război. Nu era cu putință să fotografiezi pericolul ori vinovăția. Sunetul unui glonț care făcea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
22. Alte procese, puse În scenă după aceeași rețetă, aveau să incrimineze ofițeri și subofițeri, precum și deținuți brigadieri de la două din lagărele de muncă, Salcia și Capu Midia. Ancheta Procuraturii stabilea: Mulți deținuți au fost bătuți cu bare de fier, lopeți, hârlețe și bice. Mulți au murit ca urmare a loviturilor primite, iar alții au rămas infirmi pentru restul vieții. Câțiva deținuți au fost Împușcați, altora li s-a refuzat tratamentul medical când au fost bolnavi și au fost siliți să
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cotidianul muncii de șantier, pe care oamenii Îl luau ca atare 8. Vreme de câțiva ani, Canalul Dunăre - Marea Neagră a fost un imens șantier pe care se săpa și se căra pământul - pe porțiuni calcaros - al Dobrogei, cu unelte primitive (lopata, târnăcopul, roaba). Se foloseau și dinamita, deosebit de periculoasă, generatoare a numeroase accidente de muncă și susceptibilă de a se transforma Într-o armă În mâinile deținuților, și utilajele destul de uzate, folosite În URSS la Canalul Volga-Don cu două decenii Înainte
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
gheară; cu greu; guler; haina; hapsîn; hăisa; hoție; iar; iarna; iau; insult; începe; început; încerca; încleștare; îndemînare; îndemînatic; a se înfia; înhață; înhăța; înmîna; înșfacă; înșfăcă; învățare; jucăria; la; lăcomie; a lăsa; lăsă; lecție; de lecții; lega; lepăda; lipici; loc; lopata; lopată; lovitură; a luat; lumină; masă; mă; mărul; melodia; a lua în mînă; mîine; mîneca; cu două mîini; muncă; de nas; nărav; nebuniile; needucat; nimic; obiecte; orientare; Paștele; de păr; părul; pe drumuri; piatră; de picioare; a nu pierde; perdeaua
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu greu; guler; haina; hapsîn; hăisa; hoție; iar; iarna; iau; insult; începe; început; încerca; încleștare; îndemînare; îndemînatic; a se înfia; înhață; înhăța; înmîna; înșfacă; înșfăcă; învățare; jucăria; la; lăcomie; a lăsa; lăsă; lecție; de lecții; lega; lepăda; lipici; loc; lopata; lopată; lovitură; a luat; lumină; masă; mă; mărul; melodia; a lua în mînă; mîine; mîneca; cu două mîini; muncă; de nas; nărav; nebuniile; needucat; nimic; obiecte; orientare; Paștele; de păr; părul; pe drumuri; piatră; de picioare; a nu pierde; perdeaua; pisica
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dă; dominație; dur; dureri; dușmănie; emoție; familie; fasole; forță; fotbal; frig; frumos; frunza; frunză; fundul; gălăgie; gol; golan; grîu; gura; fără inimă; intenție; intră; inutil; iubește; împinge; încasează; închisoare; întoarce; învață minte; învinge; joc; lacrimi; las; latră; lemnul; liniști; liniștit; lopată; lucru; mafie; a maltrata; masă; în masă; mașină; măr; meci; merge; în minge; mintea; mîna; mîngîia; moarte; neadmis; nemilos; neomenește; neputință; nervii; nevasta; niciodată; nu bate; nuci; nuia; obraznic; la ochi; ouă; palme; pas; pasul pe loc; pedeapsă; pedepsi; pedepsit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ficțiune; ființă; ființe; fior; forță malefică; furcă; furie; ghiaur; ghiduș; ghinion; greșeală; groază; haos; idiot; imposibil; inert; inexistent; intern; iubire; iubit; Iuda; îndrăcit; îndrăzneț; înfiorător; înfricoșător; înger căzut; un înger căzut; înjurătură; înspăimîntat; înspăimîntător; întîlnim; josnic; laicitate; libidinos; lipsă; loc; lopată; lucifer; lucru rău; mac; Mefistofel; mic; miel; mizerie; mînă; naiba; năzbîtii; neastîmpăr; nebunie; necunoștință; necurățenie; neființă; nefolositor; negativ; neghiob; neliniște; neliniștit; nenorocire; neplăcut; nerv; nervi; nesfințenie; nesuferit; obraznic; ocolire; om rău; parșiv; Paul; păcate; păcătos; penibil; pericol; pierdere; povara; poveste
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]