2,406 matches
-
bună măsură pe integrarea valorilor a contrario. Nu cu totul străină de contextul apariției lor într-o perioadă marcată de criză, ca aceea imediat postbelică, această tendință, constând în împerecherea de idee și materie, sarcasm și umor, elevație și spirit lumesc, ascunde, în fond, „neliniștea reprimată a unei subiectivități în căutare de certitudini”322, putând fi, la rigoare, asimilată unei terapii sui-generis. „Tulburători ai ceremoniei lirice”323, fascinați de mască, dar și de cotidianul prozaic și de limbajul depoetizat, iritați de
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
mai bucur și eu de una de alta... ale vieții cotidiene? sări Noel. Vezi tu, nu să nu le "guști". Le încerci, vei afla cum sunt, dar mergi mai departe. Nu să rămâi cramponat pe ele. Le ai aceste plăceri lumești (o mâncare, o băutură etc.), dar nu să-ți faci obișnuință și scop în viață în ale căuta și avea, să nu exagerezi. Doar să le vezi cum sunt. Noi, ca oameni, trebuie să avem alte țeluri în viață. Care
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
primul Congres al Scriitorilor, într-o notă de mare lașitate și obediență, unde singurul perdant era literatura română. (Convorbiri literare, octombrie, noiembrie, decembrie 2003) VICTIME ȘI EROI Nicolae Steinhardt, în Testamentul politic ce precede Jurnalul fericirii, afirmă trei soluții strict lumești și accesibile oricui, pe linia cea mistică, a credinței (posibilă în prezența harului prin esență selectiv), pentru evadare dintr-un univers concentraționar, fie lagăr, temniță, deportare etc. specifice oricărui tip de produs al totalitarismului. Prima este a lui Soljenițin, menționată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a fi fericit. Prima datorie a creștinului: a simți adînc nenorocirea condiției omenești. Ieșirea din dilemă: soluția dogmatică: credința în transfigurare și înviere. Creștinul (sau omul e totuna) se cuvine a fi zîmbitor, tolerant, rațional, degajat, convins de relativitatea celor lumești; deci nițel sceptic și foarte îngăduitor; și totodată știind că aici se joacă partida pe viață și pe moarte că numai în trup ne putem mîntui (trupul e trup de moarte și Pavel așteaptă să fie scăpat de el, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Calciu, într-o notă de subsol din cel de-al doilea cuvînt către tineri, atenționa: "adevărata libertate nu vine din afară, ci dinlăuntrul nostru, temeiurile ei nefiind materiale, ci spirituale. Hristos reprezintă libertatea supremă, care ne ridică deasupra tuturor robiilor lumești". Mulți dintre cei care au îndurat ani grei de detenție politică depun mărturie despre libertatea interioară de care au avut parte, mai multă decît atunci cînd s-au aflat în afara zidurilor temniței, într-o lume în care spectrul fricii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
prea multă vreme se ignoră spiritualitatea, omenirea va trece prin crize care nu vor fi înlăturate decât prin renunțarea la devieri și leneviri spirituale. Vocile filosofilor însă au ecouri destul de slabe în noua lume, cuprinsă de febra realizării proiectului mai lumesc al Statelor Unite ale Europei, pentru a spori extinderea valorilor civilizației occidentale. Dar tot mai greu se mențin echilibrele instituționale prin liderii deciși de electoratele celor peste patruzeci de popoare eurasiatice, invitate să se constituie în poporul unic european, ajungând să
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
temple, "răzbunările" s-au convertit în explozii de construcții de biserici, mânăstiri și alte moduri de exercitare a devotamentului exoteric pentru Dumnezeu. Tot din afară s-au revărsat acțiunile de re-evanghelizare, ofensivele unor secte neoprotestante cu sedii peste Ocean. Religia lumească a redevenit un factor important în dinamica comunităților locale, a persoanelor particulare și a unor grupuri obscure, diferite de interlopi. Pelerinajele și tot mai numeroasele procesiuni religioase la Locurile Sfinte, ezoterice, sunt mereu copleșite și de activități profitabile. Pentru justificare
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
astăzi. În scrierea sa însă el a omis atât prezentarea mai analitică a creșterii intereselor oamenilor față de religie, cât și revenirea la practicile kamikaze ale unor bărbați, femei și copii din lumea musulmană. Acești luptători renunță nu numai la viața lumească, ci la viață în general, sacrificându-se ca slujitori devotați ai regulilor impuse de Jihad (însemnând atât "război sfânt", cât și "efort spiritual" venit din inimă și credință pentru Allah). Imaginea dublă, de luptător și adept al unei credințe religioase
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
subtilă și mai pură, deoarece conține modelele, tipurile și arhetipurile. Este lumea posibilului. Cealaltă este cetatea secundară, Jabarsa, a trecutului imposibil de retrăit. Aceste cetăți sunt ca și cele două feluri de timp menționate mai sus, ca și unitatea puterii lumești cu autoritatea spirituală, respinsă de creștinismul occidental, sub forma separării Sacerdoțiului de Împărat. Pentru islam, totul este mai mult sau mai puțin sacru. Iar ierarhia valorilor spirituale implică organizarea monarhică a cetății. Profeții, ca reprezentanți ai legii religioase și apoi
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de la noi. Libertatea de credință implică dreptul de a avea temple proprii, protejate și de agresiunile unor investitori, ca acelea asupra Catedralei catolice și ale altor biserici din București și din țară. Dar se mențin și astăzi vechile divizări dintre "lumesc" și "ceresc", dintre filosofii și școlile lor, desființate de către unii magistrați și împărați romani atunci (Vespasian și urmașul său Domițian, iar în secolul al VI-lea bizantinul Iustinian), urmărite de diverse autorități, acum, sub paravanele democrației și drepturilor omului. Sud-Estul
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Rădulescu Heliade I. / 109 Ramiz Alia / 130 Râpeanu V. / 161 raționalism / 98, 136, 166, 179, 220, 347 Reagan R. / 131 realist-critic / 103 reformă protestantă / 36 religioasă / 30, 36, 94, 271 Regele Mihai I / 20 regiuni ultraperiferice / 34 religia islamică / 329 lumească / 32 naturală / 107 musulmană / 33 Renaștere / 21, 31, 42, 103, 105, 111, 132, 140, 265, 271, 273, 318 Republica Moldova / 16, 21, 72, 133, 163, 193, 226, 305-307, 311, 314 revoluție sexuală / 117 Ribbentrop / 46 Ricoeur P. / 10, 142, 153-154, 159
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
este loc de pe pământ unde să nu fie. O spun, deci: credința, fie că este întemeiată pe dragoste, fie că e întemeiată pe frică, așa cum spun cei care ne hulesc, este dumnezeiască și n-are să fie sfârșită de vreo pasiune lumească și nici nimicită de frica din zilele noastre. Dragostea face credincioși datorită pasiunii lor pentru credință; iar credința, dând la rândul ei binefaceri, este temelia dragostei; și dacă teama este pedagog al legii, atunci și teama este obiect al credinței
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu sunt la fel - de vreme ce calea cunoașterii lui Dumnezeu este cu mult mai ușoară prin credință decât prin înțelepciune. Pentru aceea, prin credință este trebuitoare simplitatea, și pe aceasta a o căuta totdeauna și pretutindeni, și a o prefera înțelepciunii lumești. Au nu a făcut nebună Dumnezeu înțelepciunea lumii acesteia? Și ce va să zică: a făcut nebună înțelepciunea lumii acesteia? Adică a arătat-o ca nebună pentru primirea credinței. Fiindcă așa-zișii înțelepți își închipuiau lucruri mari de dânșii, pentru aceea apostolul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
rătăcirii unora, ci, mai degrabă, toate sunt supuse Lui fiindcă au fost făcute și aduse la existență prin El. Acesta fiind adevărul, erau ai lui Dumnezeu celui după fire și cei ținuți în rătăcirile diavolului, și cei pierduți în deșertăciunile lumești”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a unsprezecea, cap. 7, în PSB, vol. 41, p. 1025) „Sufletele otrăvite de veninul necredinței greu pot să scape de urmele neevlaviei lor”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care să-i îndrume, tot așa și cei lipsiți de credință se lovesc unii de alții, se izbesc de ziduri și, la urmă, se prăvălesc singuri în prăpastia pierzaniei. Martori ai cuvintelor acestora sunt cei care se laudă cu înțelepciunea lumească, cei care se fălesc cu barba lor, cu mantaua și cu toiagul lor de filosofi. După cuvântări lungi, și adesea repetate, nu văd pietrele așezate dinaintea ochilor; că, dacă ar vedea în ele pietre, nu le-ar socoti dumnezei! Se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
trup, ci și la suflet, dacă vrea să primească pe Mirele cel Sfânt. Mai poate fi curată la suflet aceea al cărei suflet este însemnat cu fier roșu? Dacă trebuie îndepărtată din cămara de nuntă a Mirelui toată grija cea lumească, deoarece nu-i cu putință să fii cu înfățișare cuviincioasă când ești cuprins de grija cea lumească, te întreb, mai poate fi păstrată de frumusețea fecioriei când, înlăuntrul sufletului, gânduri de necredință se plimbă în toată voia lor? Rămâne, într-
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
la suflet aceea al cărei suflet este însemnat cu fier roșu? Dacă trebuie îndepărtată din cămara de nuntă a Mirelui toată grija cea lumească, deoarece nu-i cu putință să fii cu înfățișare cuviincioasă când ești cuprins de grija cea lumească, te întreb, mai poate fi păstrată de frumusețea fecioriei când, înlăuntrul sufletului, gânduri de necredință se plimbă în toată voia lor? Rămâne, într-adevăr, neatins trupul fecioarei eretice, dar ce folos, dacă i se strică, gândurile sufletului! Ce folos că
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
devine jertfa prin care omul reîntărit spiritual se reunește cu Dumnezeu și cu semenii săi prin iubire. Moartea suportată de Hristos creează în noi, dacă ne unim cu El, o stare de încetare a alipirii egoiste și pătimașe de cele lumești și de dăruire Tatălui și voinței Lui de a ne iubi unii pe alții. Aceasta ne dă tăria de a birui moartea (Filip., 3, 10)<footnote A. Lemmonger, L. Cerfaux, Théologie du Nouveau Testament, Paris, 1963, p. 34. footnote>. Când
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
zile de total dezinteres turistic... Cred că, în ultimul rînd, mai fusese și vraja ce ma cuprinsese pătrunzînd în odăița în care se află pătuțul cu baldachin al Autorului, care dorise această recluziune că pe chilia unui călugăr părăsind cele lumești. La toate acestea, ar mai trebui adăugat și faptul că Arlette, - ceea ce nu făcuse pentru nici un turist, pînă atunci, - imi citise, ținînd desfăcut în amîndouă mîinile catalogul biografic al lui Balzac, cu multe trimiteri la purtările sale. De pildă, Arlette
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
alt punct de vedere: dar dacă românii înșiși nu vor să intre în înalta societate în felul cum doresc unii dintre conducătorii lor? Adică, nespălați, duhnind a alcool, cu părul plin de păduchi, cu haine slinoase și pline de boli lumești? Ca dovadă că ei n-au chef să fie doar tolerați - mai mult de frica de a nu răspândi în jur molima, decât din amor real -, au creat câteva mecanisme de igienizare socială. Există o lege a deconspirării societății și
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
sau chiar că s-a oprit cu totul, refuzînd să apună, clipă devine un ocean care îl înghite pe călugăr cu totul. Iar în vreme ce zadarnic se împotrivește, acesta e cuprins de disperare, neagră melancolie, ura față de aproape, nostalgie după cele lumești, după copilărie și casa părinților, si mai ales de un dor nespus de ducă. Chilia în care își duce zilele devine insuportabila, apăsătoare temnița, instrumentul însuși al plictiselii și întristării. Monahul e ispitit să fugă, să își găsească alt sălaș
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
dezvrăjire. Și akedia și dezvrăjirea se manifestă că întristare și plictiseală, dar ceea ce scoate la iveală alăturarea lor, după părerea mea, nu ne spun, explicit, nici tratatele despre melancolie, nici cele despre ennui. Dacă ar fi privim akedia cu ochi lumești, laici, poate chiar de psihanalist amator, am putea spune că ea e provocată de singurătate, de urît. Singur în chilia să, departe de toți, de zarva familiară de afară, călugărul se pierde, cel putin o vreme, de sine însuși. Disperată
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
Abu al-Hassan ’Ali din Granada consemnează că Avempace este primul învățat arab care a promovat învățarea și predarea filosofiei arabe în Spania . Ibn Țufayl confirmă faptul că multe dintre operele sale au rămas neterminate datorită morții premature și a ambițiilor lumești: „ (...) dar trebile lumești l-au atras în asemenea măsură, încât moartea l-a răpit înainte de a fi dezvăluit toate secretele înțelepciunii sale” . Se pare că provenea dintr-o familie de bijutieri, ba chiar s-a ocupat o vreme cu această
Ibn Bajja () [Corola-website/Science/330885_a_332214]
-
din Granada consemnează că Avempace este primul învățat arab care a promovat învățarea și predarea filosofiei arabe în Spania . Ibn Țufayl confirmă faptul că multe dintre operele sale au rămas neterminate datorită morții premature și a ambițiilor lumești: „ (...) dar trebile lumești l-au atras în asemenea măsură, încât moartea l-a răpit înainte de a fi dezvăluit toate secretele înțelepciunii sale” . Se pare că provenea dintr-o familie de bijutieri, ba chiar s-a ocupat o vreme cu această artă . s-a
Ibn Bajja () [Corola-website/Science/330885_a_332214]
-
o religie, el devine un concept vast care înglobează cultura, economia, politica și comunitatea de credincioși. Hassan al-Banna are o viziune poziționată la polul total opus față de mișcarea naționalistă laică: religia este cea care afirmă identitatea poporului, atât în aspectele lumești, cum este economia și politica, dar și în aspectele spirituale, care țin de puritate și credință. Viziunea lui al-Banna aduce islamul în poziția de „reconversie psihologică și religioasă, chiar dacă finalitatea e politică” . "Noi, Frații Musulmani, considerăm că preceptele islamului și
Hassan al-Banna () [Corola-website/Science/331121_a_332450]