8,611 matches
-
dintre sănătatea sufletească și cea trupească, în relația dintre Dumnezeu, medic și pacient. Suferința și boala afectează nu numai omul exterior, ci și armonia sau sănătatea omului lăuntric. Din acest motiv, tămăduirea sau vindecarea, ca dar divin, este numită și mântuire sau salvare. Biserica noastră încearcă să contribuie mai mult la alinarea suferinței atât prin lucrarea ei spirituală, cât și prin lucrarea ei social-filantropică și social-medicală, inclusiv prin promovarea unei culturi medicale a populației, pentru ca oamenii să prețuiască mai mult darul
Irinel Popescu şi Mihai Lucan, decorați cu cea mai înaltă distincție a Patriarhiei () [Corola-journal/Journalistic/65703_a_67028]
-
ultimă, că din această situație dramatică numai Dumnezeu, în care până de curând nu crezuse, îl mai poate salva. Dar Dumnezeu nu-l ajută în viața pământească, în prezentul trăit cu disperare. Păcătosului nu-i rămâne decât să spere în mântuirea postumă. Căci nu există mântuire decât în viața de apoi.n
Din carnetul unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/6576_a_7901]
-
dramatică numai Dumnezeu, în care până de curând nu crezuse, îl mai poate salva. Dar Dumnezeu nu-l ajută în viața pământească, în prezentul trăit cu disperare. Păcătosului nu-i rămâne decât să spere în mântuirea postumă. Căci nu există mântuire decât în viața de apoi.n
Din carnetul unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/6576_a_7901]
-
profită de vorbele servite pe tavă, În acest caz, la dispoziția mea înseamnă la dispoziția domnului conte și a alteței sale, regele, Vă rog să-mi explicați ce doriți, sînt omul domniei-voastre, cu condiția să nu-mi pun în pericol mîntuirea sufletului și interesele stăpînului pe care m-am angajat să-l apăr, Interesele stăpînului tău nu vor fi știrbite de mine, nici nu-ți vei pierde sufletul, acum să vorbim despre problema care m-a adus aici. Făcu o pauză
José Saramago - Călătoria elefantului by Mioara Caragea () [Corola-journal/Journalistic/6458_a_7783]
-
noastră, deoarece suntem persoane și avem voință liberă, dar nici noi nu trebuie să forțăm libertatea lui Dumnezeu, pentru că și Dumnezeu este Persoană și vine la noi atunci când crede că este cu cuviință, atunci când El vrea, conform planului Lui de mântuire (a lumii și a fiecărei persoane în parte); Altă greșeală este să dăm prea mare importanță metodelor psihotehnice de practicare a Rugăciunii lui Iisus. Aceste metode, precum sunt: inspirația și expirația, bătăile inimii, sunt doar metode generale, ca să ne adunăm
Cum să te rogi la Dumnezeu corect: Nu te speria dacă nu plângi by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63631_a_64956]
-
De pildă, afli că, pentru spiritul uman, noutatea absolută trece neobservată, având nevoie de o latură de vechime previzibilă, că prea multă memorie dăunează creației, blocând libertatea izbucnirii spontane (omniscienții sunt în genere sterili), că uitarea e corespondentul biologic al mântuirii, că opusul inteligenței nu e prostia ci naivitatea, că iubirea e salutară prin caracterul ei sacrificial, sau că, în fine, deznădejdea nu e lipsa speranței, ci învârtoșarea ei în clipele de criză (deznădejdea e începutul nădejdii, așa cum desprimăvărarea e începutul
Un meticulos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6451_a_7776]
-
definește toate curentele de stînga din lume — a făcut ca neoconservatorii să semene tot mai mult cu liberalii, așa expli-cîndu-se astăzi nașterea unor corcituri cu iz de caricatură mondenă: partidele liberal-conservatoare. În genere un liberal e un pragmatic convins că mîntuirea vine de la economie, în vreme ce un conservator este un idealist naiv cultivînd himera tradiției, cei doi neîntîlnindu-se decît sub forma disprețului pe care îl nutresc unul pe seama altuia. A-i pune în aceași barcă înseamnă a-i destina naufragiului sigur, așezîndu-i
Epitaf pentru conservatori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6324_a_7649]
-
mai apropiat de arta cuvîntului decît de precizia cunoașterii experimentale. Oricum, în 1900-1901, cînd Husserl își publica Cercetările logice, spiritul epocii încuraja extinderea orgoliului scientist la ramuri care nu aveau prea multe de împărțit cu știința. Din acest entuziasm al mîntuirii filosofiei prin molipsirea ei de exactitățile matematicii s-a născut și proiectul lui Husserl: dorința de a găsi o metodă de precizie drastică, a cărei aplicare să elimine pericolul obscurităților de limbaj. Dacă ar fi fost literat, Husserl ar fi
Noema și noesis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4730_a_6055]
-
sa nu vreo putere juridică semnificativă, deoarece aceasta îi fusese negată de tatăl său și de „conducător” ci doar legitimitatea morală a reprezentării ultimului Șef de Stat democratic, și mai mult, dragostea națiunii. Suveranul și recuperarea democrației Mulțimea înțelepților este mântuirea lumii și un rege cuminte înseamnă bunăstarea poporului. Înțelepciunea lui Solomon 6:24 Revenend la 6 septembrie 1940, Regele depune jurământul, pentru prima oară ca Suveran major. JURĂMÂNT „Jur Credință Națiunii Române. Jur să păzesc cu sfințenie legile Statului. Jur
Băsescu, atac inutil la monarhie. Vezi aici cronica prezenţelor Regelui Mihai în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/47466_a_48791]
-
al nuanței, Mircea A. Diaconu scoate la suprafață identitatea și „biografia” grupării iconariste, un întreg imaginar al modernității în criză și, adiacent, o istoria culturală a Bucovinei interbelice, cu accent special pe spațiul cernăuțean. Capitole precum Bucovina și complexul provinciei, Mîntuirea prin provincie sau Disocierea de sămănătorism, gîndirism și grupul de la „Criterion”. Reacții antimoderniste stau mărturie în acest sens. Sunt evidențiate cu egală aplicație istoriografică, asocierile și clivajele dintre „radicali” (precum Mircea Streinul, Pan Vizirescu, Traian Brăileanu, Vasile Posteucă ș.a.) și
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
treacă. Interpretând-o, „tălmăcind-o”, cum îi plăcea lui Marian Papahagi să spună, traducătorii sunt cei mai norocoși, cei mai apropiați de calea salvării - căci a porni spre înțelegerea „lumii celeilalte” ar putea fi, nu-i așa, primul pas către mântuire. În ultimul an din mileniul trecut, în 1999, având șansa de a petrece mai multe seri sub același acoperiș cu Marian Papahagi, am discutat nevoia de a traduce - el simțea traducerea ca pe un act hermeneutic major, ca italienist medievist
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]
-
nerăbdarea scepticului fiind înlocuită la el cu așteptarea: așteptarea ca traseul biografiei să se muleze perfect pe schița providenței, și de aici leitmotivul cărții, acela că toți trăim în așteptarea a ceva despre care nu putem spune precis ce este. Mîntuire, liniște sau doar trecerea în altă condiție. Singura lacună a cărții stă în lipsa de severitate cu care autorul și-a selectat textele. Cu 50 de pagini mai puțin volumul ar fi fost mai rotund, prin înlăturarea acelor așchii epice care
În așteptarea pragului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4966_a_6291]
-
unul rebel ci resignat, tangent la candoare. Inadaptabil printr-un soi de rezistență, de torpoare a datelor inițiale ale ființei, dureros surprinse de un absurd elementar propriu drumului existențial, întrucît „nu înțelegem încotro mergem, nici ce ne așteaptă” (Exercițiu de mîntuire. Ridicare la cer). Nu emite imprecații, nu blasfemiază, limitîndu- se la constatări uimite, dezamăgit la un mod lileal. Spiritualitatea i se exprimă indirect, printr-o spaimă de materia prizată în accepția ei coșmarescă. Într-una din nopți, cînd s-a
Aventura inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4971_a_6296]
-
primit căderea. La o privire rapidă, cartea lui Ion Papuc este o incursiune atent documentată în opera lui Carl Schmitt, accentul căzînd cu precădere pe patru lucrări: Der Begriff des Politischen (Conceptul politicului), Politische Theologie (Teologia politică), Ex captivitatae salus (Mîntuirea din captivitate) și Der Nomos der Erde (Legea Pămîntului). La o privire mai minuțioasă constați altceva: că de sub distincțiile conceptuale se desprinde portretul unui caracter german pe care Ion Papuc l-a intuit în formula lui intimă. Cu alte cuvinte
Noi, cei învinși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4985_a_6310]
-
ocazia metafizică a lumii”, se va confrunta cu o realitate desfigurată și destrămată în care cu greu mai era posibilă recunoașterea peceții divine. Perspectiva de credincioasă așteptare, specifică primei perioade, cedează locul unui glas în care se vestește dorul „epicei mântuiri” prin mijlocirea aventurii omenești tot mai zbuciumate (suntem deja în anii celei de-a doua conflagrații mondiale): „Mă aflu în această vârstă ce-o știi/ nici tânăr nici bătrân, aștept privesc/ această cumpănă din aer;/ nu mai știu ce-am
Repere critice în poezia italiană contemporană by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4592_a_5917]
-
ei și lăsînd-o neschimbată în realitate. 1 Fără nici o legătură, bineînțeles, cu Adorno, Șerban Cioculescu ajunge în 1928, în polemica sa cu Mircea Eliade, la aceeași idee: „Intelectul, sau rațiunea, sau spiritul n-are nici o finalitate utilitară, nici chiar a mîntuirii noastre. Spiritul este un scop în sine”. 2 Este uimitor că Adorno nu apelează deloc, în abordarea raportului omnatură, la datele antropologiei moderne, care a arătat că armonia dinte om și natură, pe care Adorno o proiectează în viitor există
Adorno despre puterea fără de putere a artei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4637_a_5962]
-
ca să predice ura și crima contra umanității. Aceștia din urmă nu merită să fie scoși din purgatoriul în care i-a așezat istoria, după cum cere un comentator. Stau foarte bine acolo unde sunt. Nu văd de ce ne-am ruga pentru mântuirea lor.
Ideologie și ură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4661_a_5986]
-
un rafinament de suprafață, ci și un instinct poetic real. Dragostea și moartea coabitează inspirat și se privesc în ochi cu acuitate. Ultime sonete, ca la Voiculescu, de două ori închipuite însă, sunt și cele ale Iuliei Militaru: „E calea mântuirii sodomia/ Când trupul se-mpreună cu Sofia.” (p. 74) Ambiguitate, cum am văzut, există destulă. Nici talentul nu-i lipsește Iuliei Militaru. Doar că și-l amână mai bine de trei sferturi de carte. Valoric, Marea Pipeadă începe prost și
Happy end by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5778_a_7103]
-
se rupe sufletul că există printre acești oameni persoane care se consideră ortodoxe', se arătă în comunicatul Patriarhiei. La 21 februarie cele cinci membre ale trupei punk Pussy Riot, purtând cagule colorate care le acopereau fetele, au cântat în Catedrală Mântuirii lui Hristos din Moscova un cântec intitulat 'Rugăciune punk', împotriva premierului Vladimir Puțin, care a câștigat recent alegerile prezidențiale.
Patriarhul Rusiei critică trupa punk Pussy Riot. Vezi de ce () [Corola-journal/Journalistic/58520_a_59845]
-
firi lipsite de nerv estetic, deoarece cultivarea în exces a credinței le micșorează apetitul pentru expresia fină. Unde e multă credință acolo e puțină artă, așa s-ar putea traduce malițios discordia de principiu dintre viața trăită în duh de mîntuire și viața petrecută în spirit artistic. Sfîntul Duh nu face casă bună cu talentul literar. Nu e vorba că l-ar exclude, dar pur și simplu nu-l favorizează, la asta adăugîndu-se un detaliu de optică creștină: scrisul în varianta
Crucea de la Oranki by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5679_a_7004]
-
senzualitate și sexualitate specifice acelui univers al lui Venus, proiectat în concepția întregului spectacol într-un cadru de bordel modern. Finalul lucrării este construit pe o metaforă simbol: păstorul copil sădește un copac care va înverzi, reprezentând o speranță în mântuirea omului prin penitență, sacrificiu, luptă și mai ales dragoste. Este regretabil, însă, că regizorul nu a rămas la nivelul unor metafore discrete, păstrând esența mitului, fără exagerări și distorsiuni care nu slujesc cu nimic lucrarea. Am avut imensa șansă de
La Covent Garden by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/5687_a_7012]
-
tine, luîndu-și toate măsurile ca să te păcălească? În al doilea rînd, Blaga împărtășește prejudecata tipic filozofică că scopul suprem al omului e cunoașterea. Fals: nu trăim ca să cunoaștem, ci ca să ne împlinim, iar împlinirea în sens creștin e totuna cu mîntuirea. Cea mai profundă nevoie a omului nu e nici biologică și nici cognitivă, ci de întregire a ființei prin ajungere la temeiul divin. În al treilea rînd, Blaga definește religia după ureche, adică după calapodul unor scheme abstracte. Căci sunt
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
Blaga definește religia după ureche, adică după calapodul unor scheme abstracte. Căci sunt cinci elemente care definesc în chip intim religia creștină, pe care Blaga le ignoră cu seninătate: 1) credința, 2) caracterul personal al lui Dumnezeu, 3) revelația, 4) mîntuirea și 5) așteptarea plină de speranță că Dumnezeu ne va salva. La Blaga credința e inexistentă, Marele Anonim e un principiu rău și impersonal, revelația nu intră în obiceiurile unui zeu ascunzător, mîntuirea e o pleașcă consolatoare bună de amăgit
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
personal al lui Dumnezeu, 3) revelația, 4) mîntuirea și 5) așteptarea plină de speranță că Dumnezeu ne va salva. La Blaga credința e inexistentă, Marele Anonim e un principiu rău și impersonal, revelația nu intră în obiceiurile unui zeu ascunzător, mîntuirea e o pleașcă consolatoare bună de amăgit bătrînii, iar așteptarea plină de speranță e un poncif psihologic. De aceea, filozofia lui Blaga nu numai că nu-ți insuflă speranță, dar te împinge în marginile deznădejdii, și nimeni nu și-ar
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
elegantă, pe o anume superficialitate a percepției proprie unui public care - și atunci ca și acum - apreciază aspectul epic, succesiunea evenimentelor, frumuseț ea melodică și mai puțin conținutul spiritual al dramei lui Goethe. Fervoarea credinței, sacrificiul Margaretei înving răul, aduc mântuirea. Autorii producției scenice, Andreas Reinhardt și Kristina Siegel, s-au rezumat la o tratare sobră bazată pe module în mișcare, pe un decor absolut sumar; continuând această idee, spre exemplu, celebra scenă de balet, Noaptea Walpurgică, a fost lăsată deoparte
La Viena, opera iese în stradă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5562_a_6887]