1,013 matches
-
închină lin uitării, Dă vieții alt prohab, Du-te! Du-te! VÎNTUL (bariton) Plâng, Frâng Crengi uscate; Trec, Plec Ramuri; Bat în geamuri Cu-a mea mână fermecată. Eu mă uit printre ferestre Cum înconjur oameni masa Și cu degete măiestre Eu le spariu toată casa: {EminescuOpIV 305} Când ca lupul urlu jalnic, Când ca mîța-ncet eu miaun Și trezesc din vis motanul Care toarce sub un scaun. Sunt Vânt, Plâng, Frâng Sperios v-o creang-uscată. ISVORUL (tenor) Isvor Din munte
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu chip sumeț, răstit. Apoi în codru trece și cântă doina dragă. Sălbatec este glasu-i, vioiu, copilăros, El sună-n codru verde, trezește lumea-ntreagă, Picioarele-i desculțe îndoaie flori pe jos. "Ah! cum nu sunt - ea strigă - o pasere măiastră, Cu penele de aur ca paserile-n rai; "La Sfânta Joi m-aș duce, aș bate în fereastră 60" Cu ciocul și i-aș zice cu rugătoriul grai: "Să-mi dee-un măr, în care închisă e o lume, "Palat frumos
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu plăcere, La tine, ah, la tine - perită ca un vis. 6l. LUMEA ÎMl PĂREA O CIFRĂ... (cca 1876) Lumea îmi părea o cifră, oamenii îmi păreau morți, Măști, ce râd după comandă, cari es de după porți Și dispar - păpuși măiestre, ce că sunt nici că nu știu Și-ntr-o lume de cadavre căutam un suflet viu; Mă sbăteam dorind viață, cu ce sete eu cătam Precum cel ce se înneacă se acață de-orice ram. Dibuit-am în științe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
un spirit liber... prietenii ei cei mai buni erau LSD-ul și cocaina. CÎnd lua LSD ne făcea părtași la visurile ei. Sanger și familia Hollinger i s-au băgat În creier și i-au scos de-acolo micuța pasăre măiastră. I-au rupt aripile, au Închis la loc colivia și le-au spus tuturor: „Bibi e fericită“. Am rămas tăcut pînă a terminat de tras din țigară, privindu-l cum se Încrunta În sinea lui pe măsură ce-și depășea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
îl pătrunde în rărunchi: Greeruș ce cânți în lună Când pădurea sună, Cum nu știi ce am în mine, 30 {EminescuOpVI 31} (265) Greere străine? Că te-ai duce de-ai ajunge Noaptea de te-ai plânge, Ca o pasăre măiastră La noi în fereastră. (270) Vai de picioarele mele Pe-unde îmblă ele? Vai de ochișorii mei Pe-unde îmblă ei? Inima-n mine-i bolnavă, (275) Floare de dumbravă, Și vai lacrimile mele, Cum le vărs cu jele! Du
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și porți... Din ochiu-i cură Un fir senin de lacrimi; ea își strânge Cu-a ei mânuțe inima și plânge. El cum o vede astfel în fereastră Ș-aruncă ochiu - adânc și nobil - mare, Și drum el dă la pasărea măiastră - Aripile-și întinde, vrând să sboare, Din ce în ce ș-întinde - aripa - albastră, Din ce în ce se face tot mai mare, Încât doar din mărimea unei vrăbii Ea semăna acum unei corăbii. Copila mea - îi zise - nu te
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pare Numai inima mă doare. 77 Frunză verde baraboi Ce-i asta, mândră, de noi... C-am semănat grâu de vară Ș-o eșit numai secară, Și-am semănat busuioc Și-o eșit pară de foc. 78 Trimite-mi, fată măiastră, Ce-i mai verde-n valea voastră: Codrul și poienile, Cosița și genele, Ochii și sprincenile, Că și eu trimite-ți-oi Ce-i mai mândru pe la noi: Coiful nalt cu penele, Ochii și sprincenile, Că eu sunt tot sănătos
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
din casă, Din casă, de după masă. 162 {EminescuOpVI 163} 86 Tot aștept doar a - nturna Bădița de undeva, Tot mă uit doar a veni Bade - meu de unde-a fi. 87 Fă-mă, Doamne, ce me-i face Fă-mă o pasăre măiastră Să sbor la badea-n fereastră; Din fereastă în chilie: Acolo bădița scrie Slove negre pe hârtie Să mi le trimită mie. Când bădiță ți-eram dragă Veneai la noi fără treabă, De când, dragă, m-ai urât Nici cu treabă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vină ceasul să mor. Așa-mi vine cîte-odată Să mă duc la munți cu peatră Să-mi privesc în lumea toată - Da d-acum-am și venit La acesta loc perit. 111 Fă-mă, Doamne, ce mi-i face Fă-mă pasăre măiastră La măicuța la fereastră, Maica să mă hâșăiască; 171 {EminescuOpVI 172} Dar ea nu m-a hâșăi Până nu i-oi povesti Cum petrec eu cu străinii. La străini - până ce cină - Eu sunt sfeșnic de lumină, Dacă gată de cinat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Vreau să-l cunosc mai bine. Uite-acolo, cu Sophia D’Arlan, i-am răspuns, arătând către șemineu, unde Sophia Încă discuta cu Hunter, având pe față o mină serioasă. Se pare că sunt vechi prieteni. Lauren făcu o piruetă măiastră și apoi se aplecă și-și atinse vârful patinelor. Din poziția aceea, spuse: —Sophia spune asta despre soții tuturor. —Hunter o ajută la un proiect la care lucrează, am precizat. —Crede-mă, Sophia nu are nevoie de ajutorul nimănui. Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
gustat mult « pilulele de înțelepciune » ale lui V. Ghica. În doze homeopatice, aceste « statui de gând » (...) sunt tonice și reconfortante, modelând cu abilitate anodinul și dramaticul în degringolada etică a vremurilor. Traducerile sunt excelente, ca tot ce iese de sub pana măiastră a scriitorului C. Frosin. Nicolas Catanoy, Germania Vasile Ghica dovedește un acut simț al nuanțelor cuvintelor și o capacitate surprinzătoare de a le reconverti la noi valori semantice prin deraierea sensurilor denotative și proiectarea lor în planul conotațiilor celor mai
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
-l interesa nimic, nu-l distrăgea nimic. Era, tot, numai o așteptare; un animal superb cu sentimente. În dreapta, după primii pași de la intrarea în capelă, pe lespedea distinctă din pardoseală te izbea un A, un singur A, izvodit din înflorituri măiestre. Acolo era Andra, ființa aceea a zborurilor romantice. După ultimul zbor, se însingurase de tot; sub o lespede. Chiar și de El-Zorab se îndepărtase. Era acolo, sub lespede, o istorie a Strigătului unei lumi care nu-și găsește apropieri în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Înșelătoarele străluciri ale nopții, tânărul evreu În așteptare, ciocolatele, mașina după colț, cursa rapidă și primejdioasa Îmbrățișare furișă. Dar nu era cineva cunoscut. Reveni În nedorita, temuta aventură Într-un ținut străin, care nu putea fi controlat cu un cuvânt măiestru. Nici un alint, oricât de abil, nu va satisface Întunericul pe cale de-a se lăsa. Trenul Întârzie, se gândi Myatt, ieșind pe culoar. Își pipăi buzunarul vestei, căutând cutiuța cu stafide pe care o purta Întotdeauna acolo. Era Împărțită În patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ram al teiului din fața cerdacului meu. În fiecare toamnă, pe aceeași crenguță. Le așează precum o doamnă cochetă își punea pe vremuri o floare în pălărie... Adierea vânticelului de dimineață leagănă din când în când frunzele, atrăgându-mi atenția că măiastra din creasta Repedii își adună dălcăușii și îndată va coborî, îmbrăcând firea în culorile curcubeului... Într-una din dimineți, abia la câteva zile de la primele semne că s-a deschis poarta doamnei toamnă, totul în jur este deja aprins ca
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
era aproape pe înserat, și cum Afrodita îl aștepta cu nerăbdare, aceasta l-a primit cu brațele larg deschise, pe trup cu un superb capot, lăsat liber, de sus și până jos, fâlfâindu-și marginea, ca niște aripi de pasăre măiastră. După sărutările și îmbrățișările de rigoare, s-au afundat în locuință. E gata de inaugurare, a întrebat el. Penru noi, da, e gata de inaugurare. Mergi în baia de dincolo, l-a îndrumat ea, și fă-te și tu ca
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
sumedenie de cocoși, cu mulțime de cucurigări pe tonuri și nuanțe vocalice multiple, încingeau localitatea într-o minunată cergă, făcând-o și mai frumoasă, și mai dragă, localnicilor, decât cum era, și li se arăta, în restul timpului. Un concert măiestru, nemaiîntâlnit, parcă nicăieri altundeva, cuprindea așezarea, văzduhul săltând într-un fel de dans nemaiauzit. și mulți dintre localnici, în acele momente, prin somn, se întorceau de pe o parte pe alta, și orele de odihnă continuau, în liniște și pace deplină
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
scriu despre o planetă fără pericole,unde natura este curată, unde toți copiii și animalele sunt mereu veseli și prietenoși, iar atmosfera de distracție. Dar până atunci nu mai am decât să mă împrietenesc cu cărțile și să visez. Pasărea măiastră Victor Gavrilovici „Fără veste, intrați și într-o poveste. Așa, fără vorbe prea multe, unul după altul, cu mine în frunte. Luați-o pe poarta pe care scrie „A fost odată ca niciodată...” care ne așteaptă desferecată. Si, uite-așa
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
a promis că îl va ajuta. A luat în mână pasărea cea frumoasă cu diamantul în cioc și i-a poruncit să zboare și să spargă zidul. Omul se întreba uluit cum va reuși mica făptură să facă asta. Pasărea măiastră și-a luat zborul spre înălțimi și a aruncat diamantul deasupra muntelui negru, ridicat de zmeu. Muntele a fost spulberat și razele de lumină au invadat micuțul sat. Oamenii, care nu văzuseră de mult lumina, își țineau mâinile la ochi
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
de om a avut ca model spațiul în care el își duce existența. Desigur, și iadul. La Réunion, natura oferă ochiului, minții și sufletului, zilnic, spectacole de gală. Spectacole de lumină și culoare pe fundalul unui relief frământat în chip măiestru de natura aflată într-o perpetuă stare de prefacere. Aici, totul este viu și divers colorat: vegetația foarte bogată în flori, fauna specifică zonei, relieful, îmbrăcămintea oamenilor. De la nivelul oceanului albastru, la nisipul cenușiu-gălbui sau roșu, continuând cu ridicăturile presărate
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
altele, în volum, ca decolarea în neantul infinit. Demersul liric acoperă un interval vast, începând cu un trecut imemorial (Din vremi), aflat în vecinătatea legendei sau suprapunându-i-se uneori, de când, de pildă, au căzut din cuib cântând puii paserii măiestre, și până în contemporaneitate, reluând la nesfârșit, sub inalienabila mască pe care și-a construit-o specia, spectacolul vieții, la care poetul se raportează, adesea, amar, ironic sau autoironic. De altfel, tema lumii ca teatru, cu obârșie antică, este iterativă în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de cunoaștere și, în special, de autocunoaștere: Nu știu nici cine sunt, nici ce mă-ncearcă, singurul lucru cert, în tot acest periplu prin viață, fiind incertitudinea: Un gând uimit de „oare” și de „parcă” -, de a aduce gloria (Vorbe măiestre, declanșând ovații, / Când vanitatea pe artist îl paște), de a răni (vorba care doare / Zdrelindu-ți carnea) sau de a zidi (Vorba fântână, ca să poți zidi). Privind, așadar, olimpian, de la înălțimea dureroasă a treptelor urcate - În chin mă sui cu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
o rezonare care nu se produce la nivelul conștientului Verei Crăciun, dar care nu poate trece în actualitate decât sub forma poeziei. Atunci nevoia de poezie este tocmai nevoia de a nu pierde urma lăsată în sufletul individual de „pasărea măiastră”, de pe „tărâmul celălalt”, cum grăiesc misterios basmele, de „anima mundi” care îl vizitează pe artist în clipe de grație și alungă iluzia separării de exterior, care ne covârșește în tot restul clipelor noastre... Fără teama de a greși, pot afirma
Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_544]
-
De talentul tău amică Nu e chip să mă-ndoiesc; Pana ta e nouă, mică Dar muiată-n dar ceresc. Lanț făcând cu-a noastre gânduri, De știință să-l legăm. Ș-așternându-le în rânduri Lumei pradă să le dăm. De măiastra ta peniță Bucuros gându-mi să leg Dar mai întâi cunoștință Noi să facem, înțeleg. Iar de-ai vrut să râzi de mine Când te-ai pus bilet să-mi scrii, C-am putut îmi pare bine Să fac veselă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
că văz că Florica nu știe că „bucă” chiară Înseamnă cuvânt frumos, cari desemnează aceia parte a trupului omenesc mult Îndrăgită de poiatici și de oameni den popor din toată lumea. Și-i porăclește numele la mulți În toate chipurile, fiindu măiastră la meșteșugu condeiului de râde lumea de ea, că arată ca Neacșu dă abia se răcunoaște viața oamenilor ca dumneaei de dobitoace, mai cetim: „iepuri scopiți”, „jigodii tăvălite”, „mers furișat de libarcă-n alergare”, „muiere cu cap de cărăbuș Îmbrobodit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
m-a îmbrățișat. Eram fericit că păcatul n-o deprimă, că nu vine în ceasurile de dragoste cu teama că face un rău. N-am recunoscut-o, într-atît erau de sincere îmbrățișările ei, atât de însetate chemările ei, atât de măiestre mângâierile. Când am surprins-o mîngîindu-mă, nu-mi venea să cred că fusese fecioară cu o noapte înainte. Aveam impresia că nu o mai stingherește nimic, deși nu avusese un singur gest impudic sau de inconștient exhibiționism. Se regăsise pe
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]