2,168 matches
-
ori venea cu degetele degerate ori cu câte un picior schilodit. Doborând copacii și curățindu-i de crengi și scoarță se mai Încălzeau, iar mâncarea și-o găteau ei În fața colibei, la foc. Acolo Își frigeau carnea și Își făceau mămăliga. Foc aveau cu ce face că doar erau În pădure. La lucru se Întorceau după Bobotează. Care avea cai și boi pentru tracțiune, lucrau la plutărit. Până ce au luat ființă Fabricile de Cherestea, se făcea plutărit pe Mureș, despre care
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
anexează unei fervori declamatorii fără suport reflexiv o materie eterogenă. Cu toate că uneori vivacitatea perorației, inervată în ideea ludicului, deturnează poemul în sensul unui umor neintenționat („Vai ție (mi-au zis) cum ai cântat în versuri nimicul/ (ești un zero tăiat mămăligă dezamorsată)/ fire-ai doar tu săltat în slăvi cu cricul/ explozie totală să nu faci niciodată”), media ar fi una relativ onorabilă, în măsura în care nu intervin bruscări stridente. Poeziile sunt construite pe principiul invenției abundent metaforice, pusă în funcțiune în dispozitive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289656_a_290985]
-
fără de ele dacă or veni sălbaticii ăștia peste noi! Până la 15 Noiembrie ne-am bucurat de un regim „suplimentar”, am făcut chiar rezerve pentru iarnă, cartofi și fructe, mere în special, având voie să pregătim în celulă cartofi fierți sau mămăligă la lămpile cu gaz improvizate de camarazii noștri. Am lucrat la cartofi și la cules de struguri doar două săptămâni. Ședeam în celulă cu Anghel Papacioc (acum arhimandritul Arsenie de la Techirghiol n. a.). Pentru că dânsul avea nevoie de un ajutor permanent
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
alta. Ciolacu avea o oală smălțuită pe care o lua la câmp pentru a aduce celor bolnavi fructe, struguri în special, pentru a nu se zdrobi în traistă, sau o lăsa celor rămași să fiarbă în ea cartofi, fasole sau mămăligă. Într-o seară ne-a adus niște struguri și piersici tomnatice și l-am rugat să ne lase oala până dimineață să fierbem pentru Anghel câțiva cartofi. Dimineața nu ne-am putut trezi la timp, căci discuțiile și rugăciunile miezonopticii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de mizerie și promiscuitate morală în „gașcă”, având un șef care impunea modul de viață. Alimentele la care aveau dreptul erau înjumătățite de șef, iar deținutul mânca resturi. Banii la care aveau dreptul pentru a-și cumpăra de la „Cantina” închisorii mămăligă, slănină sau săpun erau jucați la rișcă, barbut, poker și câștigați întotdeauna de șef. Cei tineri constituiau „obiectele” plăcerilor sexuale ale celor mai în vârstă, ale șefului în mod curent. Unii erau bolnavi de boli venerice; blenoragia, șancrul și șancrul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
albă pe care mi-o întindeți. Tolstoi are o poveste cu o cățea. O știți? Spune-o, că văd că te-ai încins! După ce-i ucide cățeii, stăpânul, însoțit de schelălăitul cățelei, se întoarce acasă; îi aruncă o bucățică de mămăligă animalului și acesta îi linge mâna. V ați putea coborî la această condiție? Nu! Dar ce vrei să spui? Atunci de ce cereți altora? V-aduceți aminte ce spuneau cei mai mulți dintre anchetatori, pentru a obține declarațiile pe care le voiau? Nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
noastre, inapetența ei de a revendica ceea ce îi aparține... Pentru că este evident că, de la vlădică (care trăiește în huzur și este indiferent) până la opincă (care nu tresare decât atunci când echipa de fotbal este învinsă), nimeni nu mai poate face ca mămăliga să explodeze... Orizontul românului, spre deosebire de cel al vecinilor, se îngustează de la zi la zi, nu îl interesează decât să se îmbogățească peste noapte, fiindu-i indiferentă legalitatea mijloacelor sau lipsa acesteia. Cât despre patrie, despre istoria națională, cei mai mulți ridică plictisiți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
cu libertatea învîrtirii la picioare în cerc! Bîrlad liniile pustii, afară de vagoanele de cereale pe lîngă "Comcereal", turnul siloz, se grăbesc să intre, anomalia de masă narativă din mediul feroviar și din oricare mediu ordonat, kilometrice bețe de fier înghite mămăliga națională, mană cerească, Zorleni măsura ponderată de imprevizibil care face o stație, fonologic desemnează fonemul, ne apără sindicatul Blocul Funcțional Feroviar, mii fantezii suscită printre călători, jocuri de cuvinte prin compartimente comportamente, cel literar inclus, Banca releul mai scund, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
plan cu cimitirul, în larg coșurile termocentralei Iernut, margine de case în cărămidă netencuită, volumetric egale, condensate inexplicabil, cine știe cîte suflete de țigani, fără grădină, gard, pom! Cipău iazuri, porumbiști, îndepărtarea de ele accelerată în generații, cu ceaunul de mămăligă pus pe aragaz antipoveste: cînd pămîntul va fi năpădit de ziduri și alte blesteme de om dintr-o parte într-alta, va fi sfîrșitul civilizației, începutul premizelor lui! stație, tren în paralel ticsit, de la Sibiu la Tîrgu Mureș, baftalo! atîta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
locul liber? și mie tot fără loc mi-a dat, Dumnezeu și Maica Domnului, uite că am nimerit și locuri libere! Dumnezeu și Maica Domnului, tu ai găsit cheia textului! din Drăgășani, de pe malul Oltului, am crescut cu susai și mămăligă rece, Ioana, la 11-12 ani îmi dăduseră și mie țîțucile, uite-atît, cine avea teniși d-ăștea în picioare zîceai că erai boieroaică! da' eu aveam tălpile groase uite, ca aici! da, de atîta umblat pe jos! cinci copii, ultimul aici, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu ne este, am intrat în brad, navigație după cer, voiesc să cred că sînt din cer! scăzînd cu rima verbul cer, pe nord-vest ur-valea cu apusul, PO km 46+900 de la Ilva Mică, cîinele se aruncă pe codrul de mămăligă și pe colțul din pîine, către clădirea vecină nimic, stația Larion între tunele, fusta uniformei peste genunchi, paletă și frigul de munți păduratici seara, curaj pe tine să te porți la ținuta de vară! km 44 "Tunel 7 Larion /Proiectant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dar din păcate nu l-a pus În valoare. 900 Ai mai fost pe la Flt.? M-ar interesa tot ce se petrece acolo. Tov. Havriș ce mai face și ce mai plănuiește? Cu „șezătoarea” văd c-am „pus-o de mămăligă”, deși de la Institutul de folclor al Academiei am făgăduiala sprijinului. De ce-s oamenii Înceți și lăsători? Nu e nimeni acolo, să-i impulsioneze? Acum lucrez la Istoricul lectoratului românesc la Univ. din München, având foarte interesant material documentar. Să am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Nu, am crezut că au mai rămas câțiva, gândind că ei s-au organizat în întreaga țară. Și eu credeam că venise momentul bâlciului și mă gândeam că sunt foarte bine organizați. Îmi spuneam că va fi nenorocire, că explodase mămăliga. După calculele mele, revolta de la Timișoara nu putea fi înăbușită precum cele de la Brașov sau Iași, că era aproape granița cu Ungaria, spre Occident, și mă gândeam că ungurii puteau să dea o mână de ajutor trimițându-și oamenii pe la
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
grâușor, atât cât se mai găsea prin pârjolitele păduri din jurul orașului, etc.) iar la felul II, câteva coji de cartofi fierte și asezonate cu murături de anul trecut. Despre pâine nici nu se vorbea pe atunci la bază fiind tradiționala mămăligă ce, din lipsă de mălai, se transformase într-un terci lung. Aceste informații le-am cules atât din surse documentare cât și din sursele orale, adică din mărturiile câtorva cetățeni ai orașului care mai trăiesc în prezent și care au
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sursele orale, adică din mărturiile câtorva cetățeni ai orașului care mai trăiesc în prezent și care au trecut prin acele vremuri cumplite. Pentru a fi obiectivi, trebuie să recunoaștem că unii țigani ar fi dorit mai mult să-și câștige mămăliga muncind decât furând. La data de 13 martie 1947, Prefectura Vaslui primea de la Inspectoratul de Jandarmi Iași următoarele recomandări: „...țiganii nomazi nu pot să circule decât pe raza județului unde se găsesc pentru a da posibilitatea organelor polițienești și jandarmerești
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
foametei, activiștii acestui partid ipocrit și mincinos primeau tainuri consistente constând în carne, pâine, ulei, făină de grâu sau de porumb, zahăr și multe alte bunătăți. Cei mulți și considerați proști trebuiau să se mulțumească doar cu un boț de mămăligă și o zeamă din buruieni de la cazanul comun. Tot atunci a fost perioada marilor sacrificări legale sau ilegale de animale. h. Recensământ trist Din ordin superior, lucrătorii Serviciului Sanitar Veterinar (SSV) Județean Tutova, au trecut la începutul anului 1947 la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pentru omleta lui Ivan? Așa că, cei mai buni „pretini” ai ocupanților, comuniștii loco, au dat iarăși iama prin cotețele locuitorilor din mediul rural pentru a nu-i lăsa pe aceștia să se îmbuibe prea tare cu proteine, că nici de mămăligă prea multă la ceaun nu se puteau plânge pentru că altfel, ce-ar fi făcut bieții și sărmanii cai ai războinicilor lui Stalin?! Ar fi mestecat coceni? Așa că: „On daet vam nași hrabrâie rumânskie ptițî i iaiț Krasnoi Armi! I ne
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
se fereau să ne dea o mână de ajutor deoarece la capătul ariei cei de la sfatul popular înfipseseră în pământ o pancartă pe care scriseseră <<Nu ajutați pe chiaburi>>!”. h. „Numai colectiva poate să aducă bunăstarea în casele tuturor” Pe lângă mămăliga acră pe care trebuia s-o mănânce oamenii acelor vremuri de restriște, comuniștii le mai serveau la felul doi și lozinci, precum cea din inter-titlu. Țara fusese asfixiată, literalmente, de lozinci „mobilizatoare”, nefiind scutiți nici cei din fabrici, uzine sau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și totuși se consumă pe scară largă pâine albă și orez decorticat, care, practic nu au valoare nutritivă (e bine cunoscut că cele mai valoroase componente ale lor se află în coajă). Ce mai rămâne atunci în alimentația noastră? Poate mămăliga (dar e mălaiul integral?) și fulgii de ovăz, într-un mîsli ocazional. Sunt foarte rari cei care mănâncă mei, orz, grâu integral. Totuși cerealele pot constitui alimente savuroase, sănătoase și variate. Ele conțin numeroase minerale, vitamine, proteine de calitate. Sunt
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
molâu. Nici nu-mi pot da seama cum de m-am îndrăgostit de tine. Cred că fascinai oamenii prin propriile-ți iluzii despre putere, și nu prin magnetismul tău personal. Îngâmfarea ta ne inducea în eroare. Ca bărbat, ești o mămăligă, abia acum văd clar lucrul ăsta. — Țin să fiu plăcut și moale ca o jucărie de cauciuc. Dar aveți chiar de gând să vă recăsătoriți? N-o să mergeți până acolo! Peregrine, parcă spuneai despre căsătorie că e un iad, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ceea ce înseamna că aveau pedepse mari. Și când am coborât din dubă, atunci, acolo, în zarva aia care s-a făcut până să ne repartizeze la celule, am îmbrățișat bărbații și i-am sărutat, că n-aveam nici pâine, nici mămăligă, nimic să le dau, dar așa, pentru încurajare, i-am sărutat... Atuncea am văzut vreo 10 bărbați în lanțuri... Era groaznic! Abia le târau... N-am putut să-i întreb cum îi cheamă sau de unde sunt, că timpul a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
așa i-a putrezit carnea. Și după ce s-a vindecat, i-a rămas o adâncitură în șold, și ea pentru asta a venit la Văcărești. S-a mai întremat cât de cât acolo? Da, da, că primeam lapte, pâine, nu mămăligă sau turtoi. Era un regim ușor mai suportabil. Era puțin mai bine. Incomparabil, pe undeva. Bucătarul care gătea și pentru femei aducea cu găleata morcovi, gulii, ce putea și el, ne proteja, ca să zic așa, și lăsa acolo la poartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
din partea Iașiului, dar puțin mai târziu au lansat ideea asta cu reeducarea. Acolo se formase un atelier de țesătorie manuală și mulți dintre elevi lucrau acolo... Era și avantajul că le dădea o porție suplimentară de mâncare, un pic de mămăligă și nu știu mai ce... Bucătari eram toți elevi de-ai noștri, da’ acolo se făcea mâncare bună... Și mai era acolo și un atelier de tâmplărie, mai micuț... Eu am lucrat la atelierul mecanic și aveam acces și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
lucrat la atelierul mecanic și aveam acces și la zona polițiștilor din sectorul celălalt, și mai meream pe la ei p-acolo și mai discutam cu ei... Țin minte că o dată s-a dat în gamelă fasole, și un calup de mămăligă aproape cât o cărămidă. Și unu’ a făcut pariu că mâncă o gamelă de-aia de fasole și doi calupi de mămăligă. Toată lumea curioasă... S-o pus ăla, o mâncat gamela de fasole, a mâncat calupii și la un moment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mai discutam cu ei... Țin minte că o dată s-a dat în gamelă fasole, și un calup de mămăligă aproape cât o cărămidă. Și unu’ a făcut pariu că mâncă o gamelă de-aia de fasole și doi calupi de mămăligă. Toată lumea curioasă... S-o pus ăla, o mâncat gamela de fasole, a mâncat calupii și la un moment dat i s-o umflat burta și i-o venit rău și-o zis că moare... Ș-atuncea, cum aveam o curte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]