2,304 matches
-
se întorceau de la scală. Locuiau în apropiere așa că, de obicei, bunica venea să o readucă acasă. Treceau pe lângă magazine cu sau fără vitrine pline de marfă atrăgătoare. Cine știe ce a atras atenția fetiței, studentă într-a treia, când o întrebă pe mămica: - Ce-i aceea Ceaușescu? - Unde ai auzit de acest cuvânt? - Ionel mi-a spus că ar fi un dictator - Și ce înțelegi prin dictator? - Probabil un tablet care dictează ca să scrii frumos - Ceaușescu a fost un om, nu o mașinărie
NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369090_a_370419]
-
prezintă drept propagandă. - Dar poate un alt copil consideră drept bună altă ciocolată. - Tocmai asta dovedește că reclama este totuna cu propaganda pe care este bine să nu o faci niciodată. - Nu ți se pare că te grăbești cu filosofia? - Mămico! Tu mă mai consideri un copil neajutorat. Îți reamintesc că am ajuns de ani buni la școală și studiez. Am toate drepturile și libertățile prevăzute de Lege. - Ai dreptate. Pot să-ți dau un pupic înainte de a sui scările? Uite
NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369090_a_370419]
-
casă, a ieșit tiptil Caterina, primul copil, de numai șase ani, al familiei Macedonski care, strecurându-se între cei doi și ți-nându-se de fusta doicii, apărându-și fața cu o mână de spicul usturător al viscolului, le spune celor doi: - Mămica plânge. O doare rău burtica! Hai în casă, Zițo! - Să mergem, puiu doichii! Luând-o de mână, Zița a împins ușa înaltă de stejar cu umărul, intrând într-un hol larg cu o oglindă mare de Veneția pe un perete
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
mi-am luat bilet și am plecat spre casă. La Mangalia, în afara bucuriei că fiica cea mică a fratelui meu mai mare a născut un băiețel, pe 19 decembrie seara, am aflat cu groază cum erau să fie omorâte, atât mămicile cât și copiii din salonul de maternitate al spitalului orășenesc. Navele Marinei Române, aflate în larg, au mitraliat geamurile spitalului și doar printr-o minune nu au fost victime. Abia se terminase ora de alăptare și mămicile părăsiseră salonul unde
REVOLUTIA, VAZUTA ALTFEL DECAT POLITICIENII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370917_a_372246]
-
fie omorâte, atât mămicile cât și copiii din salonul de maternitate al spitalului orășenesc. Navele Marinei Române, aflate în larg, au mitraliat geamurile spitalului și doar printr-o minune nu au fost victime. Abia se terminase ora de alăptare și mămicile părăsiseră salonul unde erau noii născuți. Cine a dat ordin să se tragă în ferestrele spitalului? Care a fost motivația? De ce s-a tras în zona Geamiei musulmane și în împrejurimi? Cred că niciodată nu se va afla adevărul și
REVOLUTIA, VAZUTA ALTFEL DECAT POLITICIENII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370917_a_372246]
-
bunicul să îi povestească. Copilul îl iubea tare mult pentru lucurile interesante pe care i le spunea. Însă în această iarnă nici nu știa ce surpriză îl aștepta. Iapa din curtea bunicului pe care o chema Bella, devenise de curând mămică. Drumul spre bunici a fost destul de lung dar și foarte frumos pentru că peisajul din acea zonă de munte era copleșitor. Afară, fulgii mari de nea se așterneau pe pământ, cernuți parcă din sacul timpului de poveste. Ajuns la casa bunicilor
POVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (1) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369886_a_371215]
-
pe nerăsuflate. La fel a făcut și el. Abia pe urmă a răspuns întrebării formulate: - Crezi că țin într-atât să-ți fac un bebeluș încât să pun bărcuța în pericol? - Obraznicule. Ar trebui să te urechesc cum na-nvățat mămica. - De ce? - Fiindcă n-o faci! - Adică cum? Dorești acum să atentez la pudoarea ta, virgină fiind? Tu însuți susțineai că o fată spune NUuu cât timp e fată. Și tu mai ești. - Dar vreau să fiu orășeancă! Vreau, trebuie, să
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
Asta-i treabă de Anica. Numai orășencele încălțate se tem de solzi.” Și răspunse galeș la pupicul meritat. - Ai mirodeniile necesare aromării în dulăpiorul de deasupra sticlelor cu tărie. - Am și eu verdețurile de ornat în rucsac. S-a gândit mămica la această alternativă. Soarele începea să vopsească-n roz micii norișori care pătau orizontul. Era o vedere splendidă pe imensitatea de apă. Anca termină repede cu oala pusă la fiert și veni lângă Ionel să admire priveliște, într-adevăr de
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
care mai trebuie să-l învăț. Culege-mă. Te rooog! - Dar sunt în vacanță. În sat la părinții mei unde voi reveni definitiv de îndată ce termin școala. Ce te vei face cu opinia publică acolo dacă nu te mai apără nici mămica ta? Hohotele de plâns reveniră iar capul ei se sprijini pe umărul ocrotitor. Fără să realizeze efectele Ionel strânse pulpița pe care se mai afla mâna. Fata tresării apoi, galeș, întrebă: - Ce este de făcut? - Păi să mergem la masă
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
mâna spre locul unde ar fi trebuit să fi zburat fericită păsărica scăpată din colivie a exclamat surprinsă. - Este acolo. - Ce este acolo? Ce se-ntâmplă cu tine scumpă soțioară. Ai suferit? - Nicidecum. Și mai sunt cum m-a făcut mămica! - Ai doar impresia. Apăsând-ui ușurel coapsa, sub privirea ei îngăduitoare, apărea tot mai limpede o păsărică sănătoasă care adu-se energic la viață pe aceea opusă ei. - Spunem-i ce minune ai făcut. Te-am simțit în toată ființa și
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
pe fiecare este scrisă ziua săptămânii. Și chiar devii orășeancă purtând-ul. Se cheamă chiloței. Vor apăra cuibul puilor noștri după ce păsărica va zbura. - Tocmai intuiam că atât timp cât îi port sunt legată de tine. Dar de ce nu mi-a spus mămica acest amănunt? - Așa ceva nu se spune. Nu permite pudicitatea. Este ceva normal similar cu sfiala dar se referă la zona intimă a corpului și lenjeria care o îmbracă. Doar n-o să spui colegelor că-i porți cum nu vei povesti
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
nu se mai putea observa roșeața din obrajii ei când, cu o timiditate simulată a propus: - N-ar fi cazul să mai încercăm? Poate vei fi scutit de munca grea din noaptea nunții. - Nesătul-o! Și ce-o să zică satul, mămica, că ne-am grăbit? - Până acum cloșca era stăpâna diriguitoare. Acum este cocoșul. Puiul a devenit găinușe. Trebuie satul să afle chiar tot? Mai avem un secret al nostru. Îl amplificăm puțintel. - Chiar simți nevoia sau încerci din nou să
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
este Anica. Si făcu proba. Și primi palma, dar chiar de la Anica, iar Miranda răspunse la pupic. Costumele de baie nu erau identice deși prezentau același grad de acoperire. Știa mama Anei ce și cum. Abia acum avea ocazia păpușica mămicii să afle secretul. Ionel, comandantul navei, deschise ședința: - Ahmed! Mi-ai cerut ajutorul. Cu ce-și pot fi de folos? - Să lămurești mama fetei care se opune mariajului. Știu că ai mult tact pentru asemenea ocazii. - Trebuie să aflu mai
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
cu toții. Ziua începuse cu bine și sperau să se termine tot așa. Vântul era destul de șugubăț încât au cam tras de sfori, i-a dus însă repede la debarcader. Pe la zece au acostat și au predat ambarcațiunea. - Când se scoală mămica? Întrebă Ionel pe Miranda. - „Pe la 12. Apoi face vocalize, ia masa etc. Abia pe la 6 este accesibilă” Răspunse ea. - Aveți un program special până atunci? Veni întrebarea lui Ionel Uitându-se la Miranda care i-a zâmbit Ahmed răspunse: - Program
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
geamănă a fiicei dumneavoastră. - Răspunsul pare straniu și totuși este corect. Îți cunosc istoria. Am cunoscut-o chiar și pe mama voastră. Ce ai devenit? Cum s-a desfășurat acest dublu deceniu? Înainte de a apuca Anica să răspundă Miranda interveni: - Mămico, Ana este fermieră, mama ei învățătoare într-un mic sat si duc o viață normală destul de îndestulată. Lor le este bine așa cum și-au așternut. Am venit cu treabă. Ionel, ia te rog cuvântul. Ionel nu apucă să ia cuvântul
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
mult situația ta cu tatăl tău și suntem de acord. Știm cât vă iubiți. Dar nu puteți aștepta până terminați facultatea? Mai aveți un an. Miranda, roșie ca un rac, se duse lângă mama ei și, duios i-a spus: - Mămico, sunt situații când nunta trebuie puțin grăbită. Te rog să admiți că părinții lui Ahmed au concepții mai vechi, asemănătoare tuturor fermierilor, să nu le zic țărani că sunt ditamai boierii. Morala în Iran este severă și nu vrem să
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
de o ușă deschisă își dezbracă într-un colț vizibil lui chiloțeii. Altfel chiloțeii joacă rol de himen iar alunecarea provocată o excită și eventual găsesc un fotoliu. Este posibil ca în una din aceste situații să fi fost chiar mămica ta când ați fost concepute. Este începutul multor căsnicii reușite, în perioada de timiditate reciprocă. După propriile tale constatări o fată spune întotdeauna NU! Dar nu moare fată. Dacă partenerul nu îndrăznește apelează la alte șiretlicuri cu Nu în brațe
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
șiretlicuri cu Nu în brațe. Nu este nimic amoral. - Ăsta este secretul chiloțeilor? Păcat că mi l-am însușit când nu-mi mai servește la nimic. - Nu chiar. Viața are multe cotloane în care vrând nevrând intri uneori. Până și mămica ta a fost angrenată într-un astfel de carusel. Nu este de condamnat. Așa este viața spre a lua definitiv o hotărâre. Parcă ne-a spus-o chiar ea. Eu am înțeles-o deplin. Ai și tu ocazia acum. - Să
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
au spus în cor Ionel și Anica apoi au savurat corul care le ura „Și vouă”. Și s-au pus pe taclale până s-a inserat bine Epilog Ionel putea duce acasă jucăria nestricată. Doar că nu mai era jucăria mămicii. Altcineva îi mânuia sforile. Seara, Anica și-a pupat mămica și i-a confiat - Am cunoscut-o pe surioara mea geamănă. Semănăm leit, în toate. Abia acum înțeleg de ce te-ai purtat așa cu mine. - Bănuiam că o să se întâmple
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
corul care le ura „Și vouă”. Și s-au pus pe taclale până s-a inserat bine Epilog Ionel putea duce acasă jucăria nestricată. Doar că nu mai era jucăria mămicii. Altcineva îi mânuia sforile. Seara, Anica și-a pupat mămica și i-a confiat - Am cunoscut-o pe surioara mea geamănă. Semănăm leit, în toate. Abia acum înțeleg de ce te-ai purtat așa cu mine. - Bănuiam că o să se întâmple odată și odată. Te simți lezată? - Nicidecum. Nici nu poți
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
repare unul din televizoarele din pod dar nu a reușit. Poate, din două, reușesc eu să fac unul bun. Am acceptat stabilind vizita pentru sâmbătă când aveam program scurtat. Sâmbăta pe la unu am plecat împreună de la serviciu. Acasă o aștepta mămica ei care ne-a servit masa. Flăcăul căpătase permisiunea să viziteze pe tătic spre a mai discuta despre noul calculator atotpotent. După masă m-a condus în cămăruța de mansardă care servea drept cameră de oaspeți. Pe o masă erau
TELEVIZORUL REPARAT. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370393_a_371722]
-
de cosmetică fiind deschis, toată lumea a uitat de pui, de găleata cu resturi, de interdicții. Fapt este că, după acele activități importante desfășurate, nouă pui “zburăței” umpluseră găleata, “închinând steagul”. Nu vă mai spun ce a urmat când au venit mămica și tăticul acasă! Mezina supercosmetizată, puii morți, jale mare și botez... Eiii, idee, da’ ce-mi faci tu? Unde mă mai duci? Ce să spun, Dumnezeule? Nebunii și talente ascunse. Eram, în aceeași vară, pe prispa casei: mămica, sora, fratele
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
au venit mămica și tăticul acasă! Mezina supercosmetizată, puii morți, jale mare și botez... Eiii, idee, da’ ce-mi faci tu? Unde mă mai duci? Ce să spun, Dumnezeule? Nebunii și talente ascunse. Eram, în aceeași vară, pe prispa casei: mămica, sora, fratele și eu. Ei înșirau tutun pe sfoară, o treabă destul de enervantă, însă tutunul, probabil, din cauza mirosului puternic, de drog, îți dădea niște stări de somnolență. Eu, plină de talente ascunse, trebuia să fiu cea mai bună soluție de
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
de talente ascunse, trebuia să fiu cea mai bună soluție de a-mi salva sora și fratele de la treabă. Aveam darul de a emite niște sunete din gât, un fel de rârâială, plăcută unora și mie, dar foarte enervantă pentru mămica mea. Cunoscând acest lucru, când voiau să scape de treabă, mă încurajau să încep. Atât îmi trebuia. Nu mă mai oprea nimic, decât când punea mămica mâna pe mătură, iar cei mari mă luau, unul de o mână și celălalt
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
din gât, un fel de rârâială, plăcută unora și mie, dar foarte enervantă pentru mămica mea. Cunoscând acest lucru, când voiau să scape de treabă, mă încurajau să încep. Atât îmi trebuia. Nu mă mai oprea nimic, decât când punea mămica mâna pe mătură, iar cei mari mă luau, unul de o mână și celălalt de cealaltă și, pe fugă, aterizam de îndată la nucul uriaș din grădină, unde tăticul făcuse un scrânciob din lanț cu scăunel din scândură. La viteză
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]