3,738 matches
-
în noaptea sau mai bine spus în zorii ce ne-au prins din urmă, nu am fost la înălțimea așteptărilor din cauza emoțiilor ce mă cuprind în fața ta, îți promit ca pe un jurământ depus aici pe altarul dragoste și în fața măreției Oltului, că totul ce va depinde de mine va fiașa cum ți-ai dori să fie, că vei rămâne pentru mine ca o icoană făcătoare de minuni, cum se găsesc aici prin toate mănăstirile. Poate că Dumnezeu de aceea ne-
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
noastre și o așez cu grijă pe el pâinea mea negricioasă, rotundă. O învârt puțin, îi inspir aroma dulceagă, o ating ușor și las palmele să ia forma ei... Miroase a ,,acasă” ... Gust rupând un colț ... are în el trudă, măreție, durere dar și bucurie... Referință Bibliografică: Pâinea / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 924, Anul III, 12 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PÂINEA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365350_a_366679]
-
poemul prinde aripi, răcorește travaliul suferinței, ca niște stropi, iar de pe soclul creației, îi cuprindem zborul. Coborâm din prezent pe treptele melancoliei și-nveșmântați cu har, prin binefacerile muzei, sufletul, ca un păianjen, țese hainele poeziei și doar suferind, descoperim măreția bucuriei. Trăirile, emoțiile și gândurile primesc acordul, iar cuvântu' le decriptează, liniștește adâncul; versurile împletesc ca o dantelă întreg poemul, poezia-i îngerul ce ocrotește mintea și sufletul. Dar, în toamna mea târzie și anotimp de poezie, mi-am lăsat
BINECUVÂNTAT AN de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/365368_a_366697]
-
are Chipul lui Dumnezeu și al Omului ales. Simt cum îmi înflorește sufletul, se răsfiră în miresme calde pe roua inimii. O Frumusețe cu ochi de cicoare se apropie de fereastra cerului meu. Luminile se aprind în gânduri albe, slăvind măreția Cuvântului în cutele de argint ale dimineții. Viața își întinde pașii spre cer. Frumusețea mă urcă-n lumină. Ce bucurie e să fii tu însuți, însoțit de frumusețe, să crești ca un fior divin atât de mult dorit și de
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
un vas grecesc ca să fie adorabilă îi ajunge să fie ea însăși bărbații suflă și acum în palmele ce le-au stat încleștate pe armele vânătorii chiar și aici pe scaunul frizerului te-ajunge perfecțiunea radarului m-am înfruptat din măreția lumească din semănătura pământească dar mi-a fost mereu foame” Ioan Dragoș Referință Bibliografică: POESIS-Ioan Dragoș / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 940, Anul III, 28 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate
POESIS-IOAN DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365145_a_366474]
-
bunătății lui Dumnezeu Cel care a revărsat permanent harul asupra sa, iar el a răspuns în totală contradicție cu bunătatea dumnezeiască. Lacrimile omului duhovnicesc izvorăsc din imensa bucurie cauzată de meditația lui continuă asupra iubirii inefabile a lui Dumnezeu, a măreției dumnezeiești, a slavei veacului ce va să vină. „Plângeți neîncetat“ este cuvântul de ordine al părinților pustiei. Pin lacrimi părinții anahoreți au transformat natura și lumea, făcând din deșert un nou paradis, cum cântăm noi în troparele asceților: „Prin curgerile
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
Pământ. În încheiere putem afirma că erudiția autorului acestei lucrări și activitățile cultural creștin-ortodoxe și filantropice în care este implicat, ni-l înfățișează pe părintele Radu Botiș ca pe un adevărat spirit renascentist destinat unor noi înfăptuiri, care să susțină măreția Bisericii strămoșești și Neamul. Referință Bibliografică: GÂNDURI DESPRE O CARTE DE EDUCAȚIE RELIGIOASĂ / Radu Botiș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 932, Anul III, 20 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Radu Botiș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
GÂNDURI DESPRE O CARTE DE EDUCAŢIE RELIGIOASĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365262_a_366591]
-
30 de ani directorul spitalului din localitate. Spitalul comunal din Cervenia trăiește o istorie demnă de trecut în analele de specialitate. El este așezat într-un loc mirific, pe un domeniu de patru hectare în care te lași furat de măreția unei păduri dese, cu copaci falnici, aer ozonat și liniște desăvârșită, loc înzestrat și cu o salbă de opt izvoare de apă vindecătoare, minunății pe care nu multă lume le știe. Până nu de mult, acesta era singurul spital brâncovenesc
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
A sosit, sărmana mamă, la căpătâiul fiului său, adusă de familie. Mă rog pentru ea, pentru familia poetului, pentru tânăra Manuela și pentru noi, cititorii sau confrații, dacă i-am greșit. Rămân cu ochii închiși și dincolo de slujba plină de măreție, care răsună angelic în biserică, aud parcă vocea poetului Ion Vanghele, care-mi șoptește printre lacrimile despărțirii: “Și mioritic, doi poeți, Vom sta în taină la taifas, Când urcă luna prin pereți, Privind la locul care-am ars... Slujba continuă
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
aer într-o lume ca de vaier tot căzând într-o capcană eu am rană tu ai rană fără scuturi sângerând și murind și nu murind cu peruci aristocrate colorate cam pudrate dansăm pe falduri de hârtie într-o decentă măreție cu grație și strălucire pe sfoara vieții cea subțire niște bufoni la o serbare sub raze de lumini solare e ger mereu la polul nord nu mai avem semnal la bord planăm în praful dintre nori și ne trezim deja
NE FURĂ MOARTEA LA CÂNTAR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364835_a_366164]
-
operează prin genocid economic și cultural, la nivel social-planetar. Dragi prieteni, v-am scris această scrisoare adresată Excelențelor și Domniilor Voastre,cu 31de zile înainte de Marea Trecere din 21.12.2012, ca să nu am mustrări de conștiință că nu contribui la măreția omului cu umilele mele forțe și arme artistice, sau că nu ajut umanitatea și Familia Regală românească, căruia îi aparțin prin sămânța Artei-transformării. V-am scris această scrisoare, poate ultima din corolarul meu de “144 de Scrisori din Mileniul III
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
beau, să uit de mine ... Să privesc cu dragoste trecătorii care se perindă din toate părțile... Să mă minunez cum izvorăsc și se scurg oamenii, ca furnicile, în gurile pasajului!... Iar cu un dor nestăvilit, să-mi clătesc ochii pe măreția cerului!... De acolo mi s-a părut că pot vedea cerul în toată întinderea lui... Acolo, deasupra Pasajului de la Universitate, simt eu că se află cel mai înalt punct al cerului...”. Țopăind cu piciorul drept, pe scara rulantă, Maria trăia
FRAGMENT DIN ROMANUL VERA DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364977_a_366306]
-
se stingă. Rupi file triste ale trecutului și le înlocuiești cu pagini alese ale prezentului. Observi cum de prima persoană specială ce ai întâlnit-o se leagă alta, și alta, și cum pe diploma vieții tale își vor lăsa cu măreție semnătura pentru că fiecare-n parte a desenat o culoare din paleta curcubeului pe cerul sufletului tău. Înveți să le mulțumești în fiecare zi și culegi picături din stele aurite, cu care înscrii numele lor încărcat de respectul cuvenit în inimă
ÎNTÂLNIRILE DESTINULUI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366332_a_367661]
-
rămas acolo în trecut, când era devorată cu sufletul la gură de mii și mii de lectori: romanul istoric. Scoborâte din eposul sadovenian, atât de iubit altădată -aproape uitat astăzi -, romanele sale reînvie o lume, eroi și fapte pline de măreție tocmai pentru a sublinia ideea că suntem un neam cu un trecut istoric măreț (nu așa cum încearcă a deturna adevărul un oarecare, foarte la modă printre contestatarii necunoscători ai trecutului nostru, Lucian Boia) de care trebuie să fim mândri, că
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
ales în societatea contemporană dominată de mentalitatea consumistă, de ceea ce înseamnă o domnie a insignifiantului este importantă recuperarea și valorificarea adevăratelor repere pe calea cunoașterii autentice. Sfântul Vasile cel Mare precizează: „Nici slava strămoșilor, nici puterea trupului, nici frumusețea, nici măreția, nici cinstea dată de toți oamenii, nici chiar demnitatea de împărat, în sfârșit, nimic din cele ce pot fi numite mari de oameni nu le socotim vrednice de dorit și nici nu admirăm pe cei ce le au, ci, prin
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
mândrim cu strămoșii noștri, fără să realizăm că, de fapt, confirmăm iar și iar crudul adevăr exprimat prin zicala: "Ce-am fost și ce-am ajuns?!". 42. Noi, românii, nu realizăm că, tot apelând în mod inflaționist la a clama măreția trecutului nostru istoric, nu facem altceva decât să evidențiem și mai pregnant decăderea existenței noastre prezente. 43. Cei mai mulți dintre români sunt convinși că noi suntem frumoși, harnici și deștepți, nu! - cei mai frumoși, cei mai harnici și cei mai deștepți
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
de sintagma încetă- țenită: „Câinele - cel mai bun prieten al omu- lui”. Immanuel Kant era de părere că „putem judeca inima unui om după modul în care el tratează animalele”, iar Mahatma Gandhi, extinzând conceptul, a ajuns la concluzia că: „Măreția unei națiuni și progresul ei moral pot fi judecate după felul în care sunt tratate animalele”. Un om moral, un om „cu inimă” este acela care „totdeauna când...[va] vedea un câine abandonat în ploaie, acest lucru... [îl] va împiedica
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
se exprimă prin scris ca o justificare a incursiunilor filosofice în domeniul epic. Perpessicius consideră că romancierul nu uită niciodată că misiunea lui este să facă față fiecăruia: nenorocitul și bogatul sunt egali în fața condeiului său - pentru el țăranul are măreția mizeriei sale, după cum bogatul micimea ridicolului său, bogatul are pasiuni, țăranul are nevoi. Prin prisma profesiei, ca medic - și încă, chirurg - ai avut avantajul să studiezi toate „plăgile” societății în care trăim. Să fie această incursiune în domeniul liric, o
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
încercat bărbăția, am putea spune chiar destinul, prin locuri greu accesibile, unele aproape de nepătruns. Numai cine nu cunoaște preeria, acest tableland unde natură a așezat priveliști dintre cele mai încântătoare din lume, nu-și poate închipui că dincolo de frumusețea și măreția acestor ținuturi ți se pot întinde nenumărate și înfiorătoare capcane. A străbătut munții Cascadelor cu prăpăstioasele Chei ale Oregonului, Sierra Nevada cu faimoasa Vale a Morții, Grand Canyonul în fața căruia omul își pierde identitatea de pământean, munții Stâncoși pe toată
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
încercat bărbăția, am putea spune chiar destinul, prin locuri greu accesibile, unele aproape de nepătruns. Numai cine nu cunoaște preeria, acest tableland unde natură a așezat priveliști dintre cele mai încântătoare din lume, nu-și poate închipui că dincolo de frumusețea și măreția acestor ținuturi ți se pot întinde nenumărate și înfiorătoare capcane. A străbătut munții Cascadelor cu prăpăstioasele Chei ale Oregonului, Sierra Nevada cu faimoasa Vale a Morții, Grand Canyonul în fața căruia omul își pierde identitatea de pământean, munții Stâncoși pe toată
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
în Tabula Smaraldina: „Ceea ce este jos este la fel cu ceea ce este sus, și ceea ce este sus este la fel cu ceea ce este jos”), „Marile Ierarhii” și „Marii Ierarhi”, care conduc la starea de sferă platoniciană a Re-Armonizării Cosmosului: „Din măreția sferelor/ vine duhul asupra limbilor:/ în - zice;/ în-spre - zice;/ fluturii monahi ies din gânduri” - (cf. Din măreția sferelor, p. 14); „în” este „splendoarea meditativ-extatică”, iar „în-spre” este „dinamismul logosului” - „fluturii” fiind simbolul Dublului Zalmoxis-Hristos: Om târâtor care, prin metamorfotica crisalidă
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
este la fel cu ceea ce este jos”), „Marile Ierarhii” și „Marii Ierarhi”, care conduc la starea de sferă platoniciană a Re-Armonizării Cosmosului: „Din măreția sferelor/ vine duhul asupra limbilor:/ în - zice;/ în-spre - zice;/ fluturii monahi ies din gânduri” - (cf. Din măreția sferelor, p. 14); „în” este „splendoarea meditativ-extatică”, iar „în-spre” este „dinamismul logosului” - „fluturii” fiind simbolul Dublului Zalmoxis-Hristos: Om târâtor care, prin metamorfotica crisalidă, devine „Dumnezeu mântuitor/ iluminator de lanse demiurgice”, întru splendoarea supremă și veșnică (întâi cea al Ființei Proprii
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
stârnit, și inițiatul cade (cu trupul) în extaz - dar cu Duhul își ia zborul, alertant, dintre noi (cei „din Cercul Strâmt”!): „Tată Logos - / Domn al Lumilor, Domn al Inimii/ vieților arzătoare/din inimi/ zbor Visul Tău/ din interiorul Cercului,/ zbor măreția/ întreitei recunoașteri,/ zbor ashramul/gravat/de cele șapte raze,/ zbor Taborul,/ cu aripile Vărsătorului” (cf. „Tată Logos”, p. 88). *** Vizibil influențat de proiecțiile masonice asupra lumii, volumul din 2008, „Ochiul de foc”, nu aduce, din punct de vedere al eficienței
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
trebuie să fie coordonata majoră a preocupărilor noastre cosmologice. Căci cine dintre marii înțelepți, încrezându-se în uneltele raționale și bazându-se pe dovezile care nu există, va putea, folosindu-se de rațiune, să cunoască, să spună și să înfățișeze măreția lucrurilor? Cine va putea să cunoască rațiunile sădite în fiecare dintre lucruri de la începutul existenței lor, rațiuni după care există, procesează, operează și procedează fiecare și își are natura primind forma, chipul și compunerea sa având putere să lucreze și
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
trebuie să fie coordonata majoră a preocupărilor noastre cosmologice. Căci cine dintre marii înțelepți, încrezându-se în uneltele raționale și bazându-se pe dovezile care nu există, va putea, folosindu-se de rațiune, să cunoască, să spună și să înfățișeze măreția lucrurilor? Cine va putea să cunoască rațiunile sădite în fiecare dintre lucruri de la începutul existenței lor, rațiuni după care există, procesează, operează și procedează fiecare și își are natura primind forma, chipul și compunerea sa având putere să lucreze și
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]