1,017 matches
-
S.R.L. Bacău, S.C. N. S. - S.R.L. Bacău, S.C. E. T. - S.R.L. Bacău, S.C. P.-T. - S.R.L. Bacău, S.C. H. P. - S.R.L. Sascut, S.C. S. P. - S.R.L. Bacău, S.C. P. G. - S.R.L. Comănești, S.C. R. - S.R.L. N. Bălcescu, S.C. E. - S.R.L. Mărgineni, S.C. E. - S.R.L. Bacău, S.C. D. - S.R.L. Comănești, I.F. C. M., S.C. F. M. - S.R.L. Bacău, S.C. A. S. - S.R.L. Bacău, S.C. D. L. - S.R.L. Bacău a documentației necesare respectării normelor în vigoare privind securitatea și sănătatea în muncă, în scopul obținerii unor sume
DECIZIE nr. 4 din 10 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia penală, cauze minori şi familie în Dosarul nr. 2.925/110/2014, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270038_a_271367]
-
S.R.L. Bacău, S.C. N. S. - S.R.L. Bacău, S.C. E. T. - S.R.L. Bacău, S.C. P.-T. - S.R.L. Bacău, S.C. H. P. - S.R.L. Sascut, S.C. S. P. - S.R.L. Bacău, S.C. P. G. - S.R.L. Comănești, S.C. R. - S.R.L. N. Bălcescu, S.C. E. - S.R.L. Mărgineni, S.C. E. - S.R.L. Bacău, S.C. D. - S.R.L. Comănești, I.F. C. M., S.C. F. M. - S.R.L. Bacău, S.C. A. S. - S.R.L. Bacău, S.C. D. L. - S.R.L. Bacău. Inculpații P.V.V. și C.T.M. au solicitat instanței, la primul termen de judecată, înainte de citirea actului de sesizare, aplicarea
DECIZIE nr. 4 din 10 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia penală, cauze minori şi familie în Dosarul nr. 2.925/110/2014, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270038_a_271367]
-
servită”, cât un document primar care să ne ajute pe fiecare dintre noi să ne înțelegem parcursul intelectual și emoțional cu privire la romi. Credeți că filmul dumneavoastră poate schimba ceva la nivelul politicilor educaționale din România? Regizorul nostru de imagine, Ovidiu Mărginean, are o vorbă bună: „Cu un film nu schimbi lumea, dar, dacă ai noroc, poate schimbi un om”. Cred că are mare dreptate, chiar și cu acea parte a minții mele dedicată activismului. Mă îndoiesc că Școala noastră poate schimba
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
de ciumă și a războaielor (1531, 1554, 1573, 1577), unele așezări săsești și-au completat populația cu locuitori români. În această categorie se include și Avrig-ul, pe lângă Bungard, Cârța, Orlat, Săsăuși, Ludoș, Fofeldea sau Topârcea. Reglementarea propriu-zisă a păstoritului oierilor mărgineni în Țara Românească se face cu începere din 1721, prin întocmirea unui regulament,în care erau prevăzute locurile de vamă, unde se făcea numărarea oilor și eliberarea „țâdulelor”, după achitarea taxelor vamale 1,5 fl., pentru 600 de oi. Numărea
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
și clasificată ca monument de arhitectură. Celelalte două sunt două cruci de piatră, clasificate ca monumente memoriale sau funerare: una datată 1830 și aflată vis-à-vis de stadion în curtea lui Dobre Petra și alta, din 1742, se află în cartierul Mărgineni, în fața casei moștenitorilor lui Ion Raiu. Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae" din satul Andolina, comuna Ciocănești, județul Călărași, a fost construită în anii 1942 - 1943, pe un teren donat de Banu Ion, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, prin contribuția
Comuna Ciocănești, Călărași () [Corola-website/Science/301107_a_302436]
-
dramaturgului I.L. Caragiale în anul 1852. Actualul I.L. Caragiale cunoscut și sub denumirea de "Haimanale", după unii autori s-ar fi numit înainte "Boboci", fiind un sat vechi, existând încă de la sfârșitul secolului XV (1482-1495). Denumirea atestata documentar este de "Mărgineni", ca urmare a construirii pe această moșie a unei mănăstiri, de domnitorul de atunci Vlad Călugărul (1492-1495). De fapt, istoria satului de azi I.L Caragiale fostul Haimanale, este strâns legată de istoria Mănăstirii Mărgineni. La sfârșitul secolului al XIX
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
Denumirea atestata documentar este de "Mărgineni", ca urmare a construirii pe această moșie a unei mănăstiri, de domnitorul de atunci Vlad Călugărul (1492-1495). De fapt, istoria satului de azi I.L Caragiale fostul Haimanale, este strâns legată de istoria Mănăstirii Mărgineni. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Haimanale", făcea parte din plasa Filipești a județului Prahova și era alcătuită din satele Haimanale și Braniștea, cu 790 de locuitori. În comuna funcționau o moară cu aburi, o biserică
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
de "Haimanale", făcea parte din plasa Filipești a județului Prahova și era alcătuită din satele Haimanale și Braniștea, cu 790 de locuitori. În comuna funcționau o moară cu aburi, o biserică, o școală cu 34 de elevi și fosta mănăstire Mărgineni transformată în penitenciar, unde condamnații practicau tăbăcăria și cizmăria. Tot atunci, pe teritoriul actual al comunei funcționa și comuna Ghirdoveni, înființată pe la anul 1700 prin reunirea satelor Rășinari, Ștefănoaioa, Ciorinești și Ghira; comună era alcătuită din satele Ghirdoveni și Cricoveni
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
Mărginenii de Sus este un sat în comuna Dărmănești din județul Dâmbovița, Muntenia, România. Aparținând pe rând județelor Prahova și Dâmbovița, la granița cărora se situează, astăzi este unul din cele două sate (Dărmănești și Mărginenii de Sus) ce aparțin comunei
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
Mărginenii de Sus este un sat în comuna Dărmănești din județul Dâmbovița, Muntenia, România. Aparținând pe rând județelor Prahova și Dâmbovița, la granița cărora se situează, astăzi este unul din cele două sate (Dărmănești și Mărginenii de Sus) ce aparțin comunei Dărmănești, făcându-se văzut trecătorului la 20 de kilometri de Ploiești și 30 de kilometri de Târgoviște. Atestat documentar la 27 mai 1510, cu 104 ani înainte de satul Dărmănești, sătul Mărginenii de Sus a fost
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
două sate (Dărmănești și Mărginenii de Sus) ce aparțin comunei Dărmănești, făcându-se văzut trecătorului la 20 de kilometri de Ploiești și 30 de kilometri de Târgoviște. Atestat documentar la 27 mai 1510, cu 104 ani înainte de satul Dărmănești, sătul Mărginenii de Sus a fost strâns legat până la sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea de familia boiereasca Constantin Cantacuzino. Moșiile Mărgineni de pe teritoriul satului Mărgineni sunt cele mai vechi din punct de vedere istoric care aparțin astăzi administrativ comunei
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
30 de kilometri de Târgoviște. Atestat documentar la 27 mai 1510, cu 104 ani înainte de satul Dărmănești, sătul Mărginenii de Sus a fost strâns legat până la sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea de familia boiereasca Constantin Cantacuzino. Moșiile Mărgineni de pe teritoriul satului Mărgineni sunt cele mai vechi din punct de vedere istoric care aparțin astăzi administrativ comunei Dărmănești. Acestea aparțineau jupanului Drăghici - mare comis și jupanului Udriște - postelnic, cu fiii lor, prin “dania lui Vlad Voievod cel Tânăr, fiul
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
Târgoviște. Atestat documentar la 27 mai 1510, cu 104 ani înainte de satul Dărmănești, sătul Mărginenii de Sus a fost strâns legat până la sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea de familia boiereasca Constantin Cantacuzino. Moșiile Mărgineni de pe teritoriul satului Mărgineni sunt cele mai vechi din punct de vedere istoric care aparțin astăzi administrativ comunei Dărmănești. Acestea aparțineau jupanului Drăghici - mare comis și jupanului Udriște - postelnic, cu fiii lor, prin “dania lui Vlad Voievod cel Tânăr, fiul marelui Vlad Voievod” din
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
care aparțin astăzi administrativ comunei Dărmănești. Acestea aparțineau jupanului Drăghici - mare comis și jupanului Udriște - postelnic, cu fiii lor, prin “dania lui Vlad Voievod cel Tânăr, fiul marelui Vlad Voievod” din 27 mai 1510. În secolele XV -XVI boierii “at. Mărgineni” erau printre cei mai puternici din Țară Românească. Importanța acestui centru s-a reflectat și în construcțiile ce se înălțau falnice cândva pe aceste pământuri. Pe aceste moșii au existat două construcții bisericești: Mănăstirea de pe Cricov, având hramul “Sfinții Arhangheli
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
din Țară Românească. Importanța acestui centru s-a reflectat și în construcțiile ce se înălțau falnice cândva pe aceste pământuri. Pe aceste moșii au existat două construcții bisericești: Mănăstirea de pe Cricov, având hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și Mănăstirea Mărgineni, la N și NE de Cricov, ctitorita la 1646 de postelnicul Constantin Cantacuzino. Tot de aceste timpuri trebuie legate și Palatul Cantacuzinilor de la Filipeștii de Târg, construit de postelnicul Constantin Cantacuzino între 1633-1653, Palatul de la Florești și Palatul lui Până
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
de Târg, construit de postelnicul Constantin Cantacuzino între 1633-1653, Palatul de la Florești și Palatul lui Până Filipescu de pe “drumul domnișorului” - pe care “fugeau domnișorii și boierii țării în timpul năvălirilor dușmane” -, parcul și heleșteul, despre care Grigore Zagoritz scria că “la Mărginenii Pîrliti au stat în picioare până acum câteva decenii cele mai luxoase palate vechi și cea mai de artă dintre bisericile întregii regiuni”. Satul Mărginenii de Sus rămâne pe partea dreaptă a râului Provița pe moșia mânăstireasca, până în 1861, cănd
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
boierii țării în timpul năvălirilor dușmane” -, parcul și heleșteul, despre care Grigore Zagoritz scria că “la Mărginenii Pîrliti au stat în picioare până acum câteva decenii cele mai luxoase palate vechi și cea mai de artă dintre bisericile întregii regiuni”. Satul Mărginenii de Sus rămâne pe partea dreaptă a râului Provița pe moșia mânăstireasca, până în 1861, cănd din cauza inundațiilor se mută într-o zonă mai ridicată, pe partea stângă a apei, unde în 1861 și-au construit biserică cu hramul “Sfinții Arhangheli
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
toți suntem neamuri, căci ne tragem de la două familii: Bouleștii și Caloteștii.”, mărturisește domnul Ion Gheorghe Boulescu. Deși are în spate o istorie cu care multe localități s-ar mândri, apartenența administrativă fluctuanta a satului nu a favorizat-o. Astăzi, Mărginenii de Sus numără în jur de 1220 de săteni care rar se mai numesc Boulescu sau Calota, alte nume fiind mai frecvente: Giurea, Miron, Perșunaru, Stan, Ștefan, Zănescu, iar de monumentele arhitecturale ce cândva dominau regiunea, nu se mai știe
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
s-a terminat construcția grădiniței noi începută în 1985(6) și din 2009 s-a amenajat și dotat loc de joacă pentru copii. Se spune că de pe vremea Cantacuzinilor (secolului al XVII-lea) localnicii practicau olăritul la curțile acestora din Mărgineni sau Filipești de Târg, făcându-se o ceramică smăltuita fină pentru nevoile curților domnești. În jurul anului 1975, Ion C Iliant a înjghebat un fel de cerc al meșterilor. În satul Mărginenii de Sus există o necropola tumulara denumită „Movila”, ce
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
XVII-lea) localnicii practicau olăritul la curțile acestora din Mărgineni sau Filipești de Târg, făcându-se o ceramică smăltuita fină pentru nevoile curților domnești. În jurul anului 1975, Ion C Iliant a înjghebat un fel de cerc al meșterilor. În satul Mărginenii de Sus există o necropola tumulara denumită „Movila”, ce datează din epoca bronzului.
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
David Urs, cunoscut și ca "" sau "de Marginea", (n. 1 aprilie 1816, Mărgineni, comitatul Făgăraș - d. 10 septembrie 1897, Sibiu) a fost un înalt ofițer român în armata imperială austriacă, purtător al Ordinului Militar Maria Terezia. A urmat cursurile primare la școlile centrale grănicerești ale Regimentului I Român de Graniță, cu sediul în
David Urs de Margina () [Corola-website/Science/300121_a_301450]
-
Avram Simion 35 ani, Baldea Petru 24 ani, Buburuț Nicolae 24 ani, Cimpoeș Ion 24 ani, Cetean Trăian 21 ani, Dărămuș Ioan 23 ani, Daisa Teodor 19 ani, Florea Gabor 29 ani, Florea Ioan 20 ani, Florea Gheorghe 32 ani, Mărginean Simion 28 ani, Mihoc Ioan 32 ani, Pătrunjan Solomon 25 ani, Pușcaș Petru 22 ani, Popa Nicolae 30 ani, Tunaru Florean 25 ani, Țendea Mihai 33 ani, Vereș Iuliu 23 ani și Varzar Gyozó 23 ani. După război, s-au
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
vreme în casa marelui inginer Anghel Saligny, constructorul podului de la Cernavodă. Plecat în America a reușit să agonisească bani frumoși cu care întors acasă a cumpărat pământ în „Glodane”, Antal Gheorghe, Florea Nicolae, Florea Ioan (Ganu), Heman Ilie, Heman Simion, Mărginean Ionuț, Mara Ioan, Neagoe Andrei și Victoria, Puia Vasile, Pușcaș Ioan fratele preotului Pușcaș ce a slujit în Stremț, Pătrânjan Ieronim decedat în Canada, Stan Simion a lui Nicodin, Sârb Dumitru a fost plecat de 2 ori în S.U.A. 1908-1909
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Filipeștii de Târg este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Brătășanca, Ezeni, Filipeștii de Târg (reședința), Mărginenii de Jos și Ungureni. Comuna este așezată în partea de vest a județului, la limita cu județul Dâmbovița, între râurile Provița și Prahova, având o parte din teritoriu, nelocuit, în jurul lacului Răstoace de pe malul drept al Proviței. În partea sa
Comuna Filipeștii de Târg, Prahova () [Corola-website/Science/301673_a_303002]
-
1924. În 1950, a devenit parte din raionul Ploiești al regiunii Prahova și apoi al regiunii Ploiești, pierzându-și statutul de oraș. În 1968, comuna a devenit parte a județului Prahova, reînființat, alipindu-i-se și câteva sate ale comunei Mărgineni, care s-a desființat, și anume Mărginenii de Jos, Brătășanca și Ungureni. În comuna Filipeștii de Târg se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: curtea boierească a lui Pană Filipescu (1650), ansamblu format din conacul propriu-zis și
Comuna Filipeștii de Târg, Prahova () [Corola-website/Science/301673_a_303002]