1,741 matches
-
131]. Sidonie Chèbe este "une Parisienne, un de ces petits chiffons mal peignés qui șont la ruine d'une maison honnête" [ibidem, p.125]. "A avea" îl distruge în Pariziene pe "a fi". Risler o numește metonimic pe soția sa "madame Chose" [ibidem, p.292]. "Car, dans cette petite âme vénale, le premier baiser d'amour n'avait éveillé que des idées d'ambition et de luxe" [ibidem, p.65]. Georges Fromont își pune în joc penru capriciile lui Sidonie toată
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
o parte, femei stabilizatoare, virtuoase și măritate, pe de altă parte, femei perturbatoare, fascinante, irezistibile. Numărul femeilor virtuoase, după Balzac, este egal cu cel al criminalelor. Și la Flaubert vom găsi, în tradiția lui Balzac, un studiu al moravurilor provinciale Madame Bovary și un studiu al moravurilor pariziene L'Éducation sentimentale. În ambele române dragostea, își pierde prestigiul tradițional, se depoetizează. Educația sentimentală a lui Frédéric Moreau se face în tradiția franceză prin cele patru femei care îl înconjoară. Plasat în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
riscurilor, femeile au recurs întotdeauna la adulter că la o formă a libertății 228. Acest lux, Pariziana și-l permite mai mult ca oricare altă femeie. Libertinajul ridică marile curtezane la rang de regine. Nana devine prototipul femeii galante, precum madame Bovary cel al femeii adultere. Fără o autonomie veritabilă, femeia se deda adulterului că unei șanse de valorizare. Amantul este, de regulă, rezultatul decepției și întruchipează aventură și plăcerea. Mai mult decât oricare altă femeie, Pariziana este plictisita de privirea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
se bucură de un mare prestigiu. La reprezentările de teatru vine întreg Parisul 245. Una dintre deosebirile între mondenă Juliette Deberle și provinciala Hélène Grandjean este frecventarea/nefrecventarea acestui local: "Vous n'étiez pas hier à la première du Vaudeville, madame? Je ne vais jamais au théâtre, répondit Hélène" [Zola, Une page d'amour, p.45]. Baudelaire descrie în felul următor femeile la teatru: Își ascund zâmbetul după evantaiul ținut în dreptul gurii, privirea le e pierdută ori fixă; sunt teatrale sau
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
intrus venaient. Mais le lundi était réservé aux amies intimes" [Zola, La Сurée, p.271]. Pentru neofita Hélène Grandjean recepțiile amicale devin singurul eveniment în cotidianul sau retras 277. Curtezana Nana primește vizite că o mondenă: "J'ai répondu que madame recevait... Ces messieurs șont dans le salon" [Zola, Nana, p.58]. Dacă demimondena Nana vrea să impresioneze prin grandoarea recepției 278, doamna Anserre din contră prin restrângerea cercului celor invitați 279. Burgheza Sidonie Chèbe învăța de la aristocrata Clăire Fromont codul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
demimondena Nana vrea să impresioneze prin grandoarea recepției 278, doamna Anserre din contră prin restrângerea cercului celor invitați 279. Burgheza Sidonie Chèbe învăța de la aristocrata Clăire Fromont codul monden în toate detaliile: "Elle ne dit pas que ces mercredis de madame Fromont lui ont beaucoup servi, qu'ils șont pour elle comme un journal de modes hebdomadaire, un de ces petites publications composites où îl y a la façon d'entrer, de sortir, de saluer, de placer des fleurs sur une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
propres, țes femmes honnêtes! (...) Și leș femmes honnêtes s'en mêlent et nous prennent nos amants!..." [ibidem, p.224]. Pierzându-și complet demnitatea statutului, contele Muffat o tratează pe Nana că pe o femeie de rang înalt: "Îl l'appela madame; îl s'estimait heureux de la revoir" [ibidem, p.223, 290]. Interferențele sociale acționează în ambele sensuri, provocând o miscare socială ascendentă și una descendentă. Imitarea Parizienei va fi mai mult sau mai putin reușită, în conformitate cu etajul ierarhic 352. Mișcarea ascendentă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
353. Ea face parte din batalionul de femei ușoare, experte în arta de a iubi, dragostea pentru actrița bântuie imaginarul timpului. Nana are o anumită fascinație chiar și asupra mamelor bărbaților nobili seduși: "Chaque matin, pendant le déjeuner, la bonne madame Hugon revenait malgré elle sur cette femme (...) éprouvant cette sorte d'obsession qu'exercent leș filles sur leș bourgeoises leș plus dignes" [Zola, Nana, p.191]. Un punct culminant în ascensiunea socială pot fi considerate propunerile de căsătorie pe care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
știe să insiste și să obțină, de regulă, ceea ce dorește: "Encore cette histoire!... Jamais entends-tu! Fais-le pour moi, reprit-elle ardement. C'est moi qui te le demande, c'est à moi que tu feras plaisir" [Zola, L'Œuvre, p.226]. "Madame Josserand, toute blanche, s'étranglait, devant la révolte inconcevable de son mari" [Zola, Pot Bouille, p.38]. Limbajul Parizienei reflectă spiritul sau practic: abundență în enumerarea proprietăților și calităților, în indicații de cifre, de date, de dimensiuni 369. Cu toate că personajele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
meandrele intrigilor și pasiunilor ascunse. Românul secolului al XIX-lea privilegiază durată, el reprezintă o viață în totalitatea să și nu doar o perioadă de timp nedefinita sau o criză (că în nuvele). Acest model biografic, cel din Eugénie Grandet, Madame Bovary, Nana, Une vie, Bel-Ami, Fromont jeune et Risler aîné, Germinie Lacerteux, La fille Elisa și din majoritatea romanelor realiste, permite autentificarea personajului în dimensiunea integrală a destinului. Românul este un excelent teren de investigație pentru analiză fenomenelor identitare, pe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Paris, 1868 DUMAS, Alexandre-fils, L'Ami des femmes, în Théâtre complet, Calmann-Lévy, Paris, 1876, t.IV DUMAS, Alexandre-fils, Leș femmes qui tuent et leș femmes qui votent, Calmann-Lévy, Paris, 1880 FLAUBERT, Gustave, L'Education sentimentale, Paris, Garnier-Flammarion, 1969 FLAUBERT, Gustave, Madame Bovary, Librairie Générale Française, Paris, 1995 GONCOURT, Edmond de, Leș frères Zemganno, Progrès, Moscova, 1980 GONCOURT, Edmond et Jules, Germinie Lacerteux HUGO, Victor, Paris, în Anthologie de l'oeuvre de Victor Hugo, Lille, Paris, 1987 MAUPASSANT, Guy de, Bel-Ami, L
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
această sarcină în Român expérimental: "Notre grande étude est là, dans le travail réciproque de la société sur l'individu et de l'individu sur la société". 72 "La bataille inconnue qui se livre dans une vallée de l'Indre entre madame de Mortsauf et la passion est peut-être aussi grande que la plus illustre des batailles connues" (Le Lys dans la vallée) [Avant-propos la La Comédie humaine // L'Oeuvre de Balzac, éd. A. Béguin, XV, p.380]. 73 În comparație cu Balzac și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
din La Fortune de Rougon vorbește despre "honteuses comédies des Macquart et des Rougon", de "la farce vulgaire, la farce ignoble, de leurs tripotages, tournant au grand drame de l'histoire". 169 Astfel sunt aparițiile simbolice ale lui Charles în Madame Bovary (apariție impetuoasa) și ale doamnei Arnoux în L'Éducation sentimentale (apariție vestimentară). 170 Scenele orizontale și verticale urmează tradițiile teatrului medieval (separat în zone semnificative de esență biblică), distribuind personajele conform principiilor scenografiei (spectatori și actori). 171 Podurile dintre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
leș diplomates, aux riches mariages obtenus par leș intrigues. Au génie des galériens, aux docilités du hasard sous la main des forts" [ibidem, p.111]. "Le ministre, voyant cette faveur, aurait tout fait pour l'avancement de l'homme que Madame distinguait ainsi" [Barbey D'Aurevilly, Le Rideau cramoisi, în Leș Diaboliques, p.33]. 204 Spre sfârșitul românului, Clorinde ajunge la apogeul carierei sale, ea își realizează cu succes ambițiile: "Clorinde était alors dans un épanouissement d'étrangeté et de puissance
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
56]. 278 "C'était une folie d'empiler cinq cents personnes dans un appartement où l'on aurait tenu deux cents à peine. Alors, pourquoi ne pas signer le contrat sur la place du Carrousel? Effet des nouvelles moeurs, disait madame Chantereau; jadis, de telles solennités se passaient en famille; aujourd'hui, îl fallait des cohues, la rue entrant librement, un écrasement sans lequel la soirée semblait froide. On affichait son luxe, on introduisait chez soi l'écume de Paris; et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de village, Dinah de la Baudraye în La Muse du département). Dorința doamnei Bovary este subordonată reprezentărilor, imaginilor bărbatului ideal. Este primul român realist, român care "spune nu", după expresia lui Albert Thibaudet, romanelor din perioada romantică și sentimentalismului poetic. "Dans Madame Bovary, la consommatrice type du român, la bourgeoise cultivée, devient l'héroïne type du român" [Edgar Morin, L'Esprit du temps, Paris: Grasset, 1963, p.7]. Personajele lui Flaubert au citit mult și prost, ele suferă, cum scria Bourget, de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cu certitudine depășit, și definitiv, momentul în care risca o pedeapsă maximă de treizeci de ani. Să așteptăm o rapidă ajustare și o variantă prescurtată... Încă două volume s-au anunțat în aceeași vară. În iulie, a ieșit pe piață Madame DSK (éd. First), o anchetă de fond, începută cu peste un an în urmă, semnată de Renaud Revel, redactor șef la L'Express, și Catherine Rambert, directoare de redacție la Télé Star, referitoare la destinul straniu al soției lui Strauss-Kahn
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pe stradă, cum a procedat un distins domn care i-a declarat peremptoriu: "Dumneavoastră știți ce înseamnă să o aștepți pe femeia pe care o iubești"! Identificarea e triplă aici; nu mai este vorba de aserțiunea flaubertiană, pe jumătate ironică, "Madame Bovary sunt eu", e fuziunea completă autor-narator-naratar într-un intens "da, da, Gabriel / Elisabeth sunt eu și sunteți dvs.". La Houellebecq (care, de altfel, nu e deloc avar cu declarațiile contradictorii și răsunătoare, dovadă a unei exasperări identificatoare), deriva întreținută
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
jurământ pripit și nopțial, apoi mi-am atârnat un laț de gât comod - la târgul preferențial un inorog, puțin mai răsfățat, cu pușca lui a tras către mansardă. alarma de servici s-a declanșat și pușcăria a-nceput să ardă. madamele trezite la apel își mai masau pe burtă cașaloții iar paznicul, un fost jandarm tembel, credea că la cazarmă au dat hoții. cu fiecare vers mai rotativ mă acuzau cu temnița cea grea și m-ascundeam în cazul ablativ iar
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
a operei pictoriței către un fond ezoteric al lumii orientale evocate, lumea hindusă, care devine cunoscută publicului român și prin romanul lui Mircea Eliade, Maitreyi, publicat în 1933. Nu știm în ce măsură artista era la curent cu scrierile teozofice ale lui Madame Blavatski și colonelului Olcott sau dacă citise opurile lui Eliphas Lévi, Edouard Schuré, Joséphin Péladan sau Stanislas de Guaita etc., însă intențiile sale sunt destul de clar precizate. Aspectul ceremonial al țigăncilor ei, extras parcă unei arii cultuale pe care Serafina
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
după-amiezele sale berlineze e ridicat la rangul de Metronimidi alias Dimitriu-Beethovenescu, cînd nu e botezat Filozoful Blagomirea, Hasdeu e Hașdău și lucrează fără spor la Magnum Mophtologicum; V. A. Urechia se recunoaște în Văuș în timp ce soția lui Alceu Urechia e Madame de Sevigne a României, d-na Brînză din Sinaia e numită ca într-o comedie ieftină M-me Fromage iar Coșbuc e, pur și simplu, Ghiță. Nu scapă nici marile nume ale artei europene: Brahms e Beethovențel, Maeterlinck (simbolist neagreat de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
sifilidă dintr-o regretabilă greșeală tipografică) Athenais Gregoraschko fusese anterior Perjoiu iar Turturel din aceeași High-life alătură în numele său oficial solemnul anglo-saxon Edgar și neaoș-moldovenescul Bostandaki, rusticul și modestul bostan înnobilat cu un sufix străin; nu în alt fel procedează Madame Esmeralde Piscupesco, five o'clock tea tous les jeudis în denominarea căreia se alătură autohtonul Smaranda (smarald) travestit în haină franceză și sonorul Piscupesco ce nu reușește să mascheze perfect românescul episcop; în Coriolan Drăgănescu, Ibrăileanu recunoaște un nume roman
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în timpul lui Caragiale mahalagiul umbla să devină burghez, mai tîrziu, omul de mică cultură afectează marea cultură..."; pe acest paradox istoric care a încheiat combaterea privilegiilor feudale prin constituirea unei noi (și false) aristocrații înflorește snobismul personajelor sale. Memorabilă rămîne "Madame Esmeralde Piscupesco five o clock tea tous les jeudis" care servește ceaiul în "servicii de argint cu coroană de conte deasupra monogramei" reușind totodată un exemplu rarisim de exprimare mitocănească: "A! Lefterescu! Mitică al dumitale... Ba al dumitale, obraznico! Ba
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ea apărea și pe cărțile de tarot, în cărțile despre vise, în spectacolele cu Punch și Judy; pielea tăbăcită a celor executați era folosită la legatul cărților despre crimele lor, iar măștile mortuare ale criminalilor spînzurați atrăgeau mulțimea la muzeul "Madame Tussaud". O transformare asemănătoare a violenței în divertisment de data aceasta este vorba despre cadavrele femeilor violate a apărut în Germania în perioada Weimar, a cărei societate civilă, răvășită de amenințările din interior și din exterior, era atrasă de faptele
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
barrage contre le Pacifique (Stăvilar la Pacific), Gallimard, 1950 (roman). Le Marin de Gibraltar, Gallimard, 1952 (roman). Les Petits Chevaux de Tarquinia (Caii cei mici din Tarchinia), Gallimard, 1953 (roman). Des journées entières dans les arbres, urmat de Le Boa; Madame Dodin; Les Chantiers, Gallimard, 1954 (povestiri). Le Square, Gallimard, 1955 (roman). Moderato Cantabile (Moderato Cantabile), Minuit, 1958 (roman). Les Viaducs de la Seine-et-Oise, Gallimard, 1959 (teatru). Dix heures et demie du soir en été, Gallimard, 1960 (roman). Hiroshima mon amour (Hiroshima
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]