1,935 matches
-
în același timp. Este vorba despre Haereticarum fabularum compendium, un tratat impresionant, pe care îl redactează către sfârșitul vieții sale (cca 453) - la cererea comes‑ului Sporacius, delegat imperial la sinodul de la Calcedon (451) - împotriva tuturor curentelor eretice de la Simon Magul până la Nestorie. Sporacius, prieten al lui Theodoret, dorea să cunoască cele două păreri implicate în controversa cristologică, cele două poziții care opuneau de ani de zile Antiohia și Alexandria. Potrivit lui Cope, Theodoret ar fi redactat însă un fel de apologie
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
preot catolic fidel valorilor Evangheliei. Ales Papă, el va fi consemnat în satul Nazaret. Anticristul este o figură carismatică, Julian Felsenburgh, care devine „stăpânul lumii”. În 1945, Charles Williams publică All Hallow’s Eve, în care reia legenda lui Simon Magul, încarnat de Părintele Simon, un precursor al Anticristului. Acesta locuiește la Londra și are două „sosii”, una în Rusia, alta în China. Pentru a cuceri lumea trebuie să intre în legătură cu spiritele din lumea cealaltă, sacrificând o tânără, Betty, și conservându
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Toc125451246 \h 103 HYPERLINK \l " Toc125451247" Anticristul și Roma PAGEREF Toc125451247 \h 109 HYPERLINK \l " Toc125451248" Mărturia Apocalipsei lui Ioan PAGEREF Toc125451248 \h 110 HYPERLINK \l " Toc125451249" B. Anticristul magician și pseudotaumaturg PAGEREF Toc125451249 \ h 112 HYPERLINK \l " Toc125451250" Simon Magul PAGEREF Toc125451250 \h 112 HYPERLINK \l " Toc125451251" Marcu, precursor al Anticristului PAGEREF Toc125451251 \h 113 HYPERLINK \l " Toc125451252" Falșii taumaturgi PAGEREF Toc125451252 \h 115 HYPERLINK \l " Toc125451253" C. Alte elemente pentru recunoașterea Anticristului PAGEREF Toc125451253 \h 117 HYPERLINK \l " Toc125451254
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Com. Mt. 33. . Potrivit spuselor lui Pseudo‑Tertulian, Dositei a fost un eretic iudaizant care nega inspirația profeților Vechiului Testament (Adu. omnes haer. 1). Omiliile pseudo‑clementine (2, 24) îl asociază cu Ioan Botezătorul și îl consideră dascălul lui Simon Magul. El s‑ar fi prezentat ca Taheb, un mesia al samaritenilor. . Com. Mt. 33. Traducerea pasajelor din Com. Mt. ne aparține. Vezi, de exemplu, Com. In. 1, 23: „Trebuie deci să îndrăznim să spunem că din toate Scripturile, evangheliile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
16‑22); falșii Mesia și falsele minuni (24,24); întunecarea soarelui; stelele care vor cădea din cer (24,29). . Chiril citează de la Mt. 24,15; 2Tes. 2,3‑13. . B. McGinn, op. cit., p. 94 și nota 64. Legenda lui Simon Magul are la origine episodul din FA 8,9‑15. Cf., de asemenea, Faptele lui Petru 32 (190 d.Cr.); Origen, Comentariu la Matei 24, în PG 13, col. 1643A și 1659D. . Anticristul în concepția lui Chiril nu este în totalitate diavolul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cu cele purtate, cam în același timp, în Germania 315 (Domnul agrea și mitrele din scarlatto roșu, culoare imperială) - are pe cap „o scufiă cu pene, cu o coroană cu multe ramuri, cum poartă și prinții italieni din Cavalcada regilor magi a lui Benozzo Gozzoli, îmbrăcând peste bogata rochie lungă până în pământ, cu mânecile largi atârnând în jos, o mantie somptuoasă, un cavalion de postav greu, înflorat cu aur și tivit pe margini cu benzi de blană. Ea poartă cercei sau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiindcă în rest S. a cultivat versul clasic, „caligrafiind delicat”, cum remarca G. Călinescu în Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Cărțile de poezie apărute în perioada interbelică - Artificii, Claviaturi (1935), Floarea reginei (1939), Ora de zbor (1940), Vatra magilor (1943) -, al căror conținut e prezent parțial și în antologia Poeme (1969), conturează imaginea unui spirit sensibil, cu propensiune spre introspecție: „Când viu câteodată / să-mi regăsesc copilăria / mă-mpiedic de amintiri ca de niște bolovani / și în față / îmi
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
1940, o culegere de traduceri intitulată Interpretări din lirica lui Gourmont. SCRIERI: Artificii, București, 1931; Claviaturi, București, 1935; Viața la-ntâmplare, București, 1938; Floarea reginei, București, 1939; Ora de zbor, București, 1940; Anotimpurile în lirica noastră contemporană, București, 1941; Vatra magilor, București, 1943; Poeme, București, 1969; Dicteuri pentru fantoma ta, București, 1972; Nopțile din underground, București, 1972. Antologii: Antologie de imagini din poezia nouă, București, 1934. Traduceri: Interpretări din lirica lui Gourmont, București, 1940 (în colaborare cu Mihail Straje). Repere bibliografice
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
1941, 4; Const. Virgil Gheorghiu, „Ora de zbor”, TIL, 1941, 1 315; Călinescu, Ist. lit. (1941), 858, Ist. lit. (1982), 944, 1029; Vasile Netea, Scriitori și artiști, VRA, 1942, 652; Ion Șiugariu, Viața poeziei, RFR, 1943, 8: Traian Chelariu, „Vatra magilor”, UVR, 1943, 15; Lucian Valea, „Vatra magilor”, GT, 1943, 31; Petre Paulescu, Lirica lui Teodor Scarlat, PRV, 1944, 2 715; Dumitru Micu, „Poeme”, RL, 1969, 34; Virgil Gheorghiu, „Poeme”, VR, 1971, 7; Daniel Dimitriu, „Nopțile din underground”, CL, 1972, 14
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
zbor”, TIL, 1941, 1 315; Călinescu, Ist. lit. (1941), 858, Ist. lit. (1982), 944, 1029; Vasile Netea, Scriitori și artiști, VRA, 1942, 652; Ion Șiugariu, Viața poeziei, RFR, 1943, 8: Traian Chelariu, „Vatra magilor”, UVR, 1943, 15; Lucian Valea, „Vatra magilor”, GT, 1943, 31; Petre Paulescu, Lirica lui Teodor Scarlat, PRV, 1944, 2 715; Dumitru Micu, „Poeme”, RL, 1969, 34; Virgil Gheorghiu, „Poeme”, VR, 1971, 7; Daniel Dimitriu, „Nopțile din underground”, CL, 1972, 14; Aureliu Goci, „Dicteuri pentru fantoma ta”, VR
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
Eternele izvoare (1996), Pururi iubirea (1998), Ascuns într-o lacrimă (1999) ș.a. se remarcă preocuparea pentru perfecționarea expresiei lirice, o mai accentuată aspirație de interpretare filosofică, sub influența lui Lucian Blaga, căruia, de altfel, îi este dedicat amplul Poem al magului stihuitor. Un loc aparte îl ocupă volumul Poemograme și alte poezii (1986), dovadă a unui spirit inventiv: pornind de la Caligramele lui Guillaume Apollinaire, S. încearcă un tip original de lirică, unde sudura între idee și formă dă o imagine configurativă
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
Adam, Istorie, transfigurare și continuitate umană, RL, 1985, 35; Iorgulescu, Prezent, 227-230; Petru Poantă, „Stăpânirea de sine”, TR, 1986, 31; Valentin F. Mihăescu, „Stăpânirea de sine”, LCF, 1986, 42; Romul Munteanu, Poezia și proza, FLC, 1986, 52; Liviu Petrescu, Povestea magului, ST, 1987, 8; Marian Papahagi, Întoarcerea zeilor, TR, 1987, 33; Holban, Profiluri, 345-356; Constantin M. Popa, Istoricitate și mitologie, LCF, 1988, 30; Tuchilă, Privirea, 52-66; Valentin F. Mihăescu, Le Modèle et l’image, REVR, 1989, 2; Simion, Scriitori, IV, 414-435
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
î.Hr., la Crotona, de către un personaj real, marele matematician al Antichității, Pitagora din Samos. Școala sa a fost luată ca model de către Platon pentru edificarea Akademiei sale, care i-a împrumutat deviza (misiunea) și curriculumul. Pitagora s-a prezentat ca mag, șaman și filosof, dar era un om de știință. Modul de viață pitagoreic impus acusmaticilor la Crotona a atribuit confreriei un caracter ezoteric. Altfel curriculumul, învățăturile și tehnicile de cercetare și de instruire - prezentate ca inițieri în mistere și secrete
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
35; Șerban Cioculescu, M. Sadoveanu-taciturnul, RL, 1973, 23; Șerban Cioculescu, Portretul lui Titu Maiorescu, RL, 1973, 37; Mihai Ungheanu, Amintiri despre Sadoveanu, „Scânteia tineretului”, 1973, 20 octombrie; Mihai Dragan, Maiorescu în amintirile contemporanilor, CRC, 1973, 50; Șerban Cioculescu, G. Ibrăileanu, „mag” și cavaler al inefabilului, RL, 1975, 7; Ardeleanu, Opinii, 163-168; Eugenia Tudor- Anton, G. Ibrăileanu reflectat în oglindă amintirilor, VR, 1976, 6; Șerban Cioculescu, Portretul lui Ibrăileanu, RL, 1977, 7-8; Al. Piru, Din viața lui Ibrăileanu, LCF, 1977, 13; Nicolae
POPESCU-SIRETEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288953_a_290282]
-
neglijat influența formativă a lui Lucian Blaga - „model prim și esențial” (Eugen Simion) - asupra liricii de tinerețe a lui P., care reușește să prindă acea stare de așteptare binecuvântată, cvasiinconștientă, a unui „copil-slujitor” al misterelor lumii, prezentă și în Cortegiul magilor din volumul Călătoria continuă (1989), dar și presimțirea morții ca ascundere în lumină: „Și nu te poți ascunde nicăieri/ Decât într-o lumină/ Pe care o gâtuie vântul” (Un mugur, în Umbria). Universul este un loc al armoniei dintre spirit
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
Deși lirica este, în ansamblu, muzicală, cu un ritm impecabil și o dicțiune ritualică, nu vor mai fi atinse cadențele vrăjite și intensitatea vizionară din Umbria inaugurală. P. este și autorul unor volume de proză, Tânărul Francisc (1992) și Cortegiul magilor (1996), în care reia, în stilul unei hagiografii romanțate, biografia Sfântului Francisc ori rescrie romanesc tema călătoriei inițiatice a celor trei magi, într-un discurs narativ reușit (mai puțin finalul, nonficțional), la persoana întâi (ceea ce îi conferă o anumită ingenuitate
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
intensitatea vizionară din Umbria inaugurală. P. este și autorul unor volume de proză, Tânărul Francisc (1992) și Cortegiul magilor (1996), în care reia, în stilul unei hagiografii romanțate, biografia Sfântului Francisc ori rescrie romanesc tema călătoriei inițiatice a celor trei magi, într-un discurs narativ reușit (mai puțin finalul, nonficțional), la persoana întâi (ceea ce îi conferă o anumită ingenuitate), combinând oniricul, proza de atmosferă fantastică și narația de tip istoriografic. Eseurile din Spuma și stânca (1991) și Revelații... mărturisesc convingeri despre
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
1982; O milă sălbatică, postfață Mircea Iorgulescu, București, 1983; Proba cu polen, Cluj-Napoca, 1984; Vocea interioară, Cluj-Napoca, 1987; Călătoria continuă, București, 1989; Spuma și stânca, Cluj-Napoca, 1991; Tânărul Francisc, Cluj-Napoca, 1992; Lancea frântă. Lirica lui Radu Gyr, București, 1995; Cortegiul magilor, Cluj-Napoca, 1996; Italia subiectivă, pref. Marian Papahagi, Iași, 1997; Pisicile din Torcello, București, 1997; Fără vârstă, pref. Dan Cristea, București, 1998; Poezii, București, 1998; Umbria, pref. Ștefan Borbély, București, 2000; Revelații despre poezie, Cluj-Napoca, 2001; Drumul strâmt, Cluj-Napoca, 2001; Ucenicul
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
Publicația are condiții grafice deosebite și, deși îi lipsește un program literar, beneficiază de colaborarea unor scriitori importanți: prozatorii Gh. Brăescu (Înzestrarea, În cantonament, Paștele, Joia Moșilor, Cunoștință veche, Schitul lui Tărâță), F. Aderca (Un fugar, frumosul invalid, Cei trei magi, Rusia și Japonia, Trecutul gratuit, De ce uităm?), Ion Pas (La locul Calvarului, Plăceri de iarnă, Bătrânul, Învierea adevărată), V. Demetrius (Sacrificarea mielului), Victor Eftimiu (Omul care a vorbit regelui), Gala Galaction (Întâiul Paște petrecut în Bucovina), C. Gane ( Viața adevărată
REALITATEA ILUSTRATA (SAU LUCRURILE ASA CUM LE VEDEM CU OCHII). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289157_a_290486]
-
stă sub semnul contradicției dintre viziune și filosofie, dintre imagine și concept, sensul procesului de creație evoluând înspre abstractizare, cu triumfurile sale din Scrisori ori din Glossa. La extrema cealaltă se găsesc marile poeme vizionare Mureșanu, Memento mori, Miradoniz, Povestea magului călător în stele, Gemenii, Diamantul Nordului. Trebuie remarcat că în capitolul consacrat poetului în Istoria literaturii române, e avut în vedere doar acest segment al operei poetice, singurul care îl îndreptățește pe autorul cărții să proclame universalitatea lui Eminescu. Traseul
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
Canada), „Libertatea” (SUA), „Revista scriitorilor români” (Germania). Debutează editorial în țară (sub numele real) cu volumul de schițe și nuvele Încrustări în bancă (1939), urmat în 1941 de romanul Dragoste albă. În exil scrie și publică în limba română poezie - Magul care-și caută steaua (1951), grupajul Catapetesme, în volumul colectiv Poeme fără țară (1954, împreună cu Vasile Posteucă și N.S. Govora), Ultimul învins (1965) -, grupajul de nuvele La capătul drumului, în volumul colectiv Povești fără țară (1957, împreună cu Faust Brădescu și
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
benzină dintr-o garnizoană sovietică. Marcate însă de maniheism în crearea personajelor și a situațiilor, prozele nu se ridică la valoarea poeziei pe care o scrie N. SCRIERI: Încrustări în bancă, pref. Grigore Bugarin, Reșița, 1939; Dragoste albă, București, 1941; Magul care-și caută steaua, Paris, 1951; Catapetesme, în Poeme fără țară, pref. Aron Cotruș, cu desene de Eugen Drăguțescu, Madrid, 1954; La capătul drumului în Povești fără țară, Madrid, 1957; Ultimul învins, pref. Vasile Posteucă, Cleveland, 1965; Cetăți sfărâmate, Hamilton
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
Tălmăciri din lirica amerindiană, introd. George Ciorănescu, München, 1977; Tălmăciri din lirica americană, München, 1979; Kahlil Gibran, Profetul, introd. George Ciorănescu, München, 1979, Maxime și cugetări, Madrid, 1980. Repere bibliografice: Marin Sârbulescu, „Dragoste albă”, „Albatros”, 1941, 3-4, 6; I.G. Dimitriu, „Magul care-și caută steaua”, „Înșir’te mărgărite”, 1952, 78; Vasile Posteucă „Povești fără țară”, „America”, 1958, 53; Ovidiu Vuia, „Catapetesme”, „Cuvântul românesc” (Hamilton), 1982, 70; Ion Cristofor, Nicolae Novac sau Spovedania omului învins, ST, 1995, 1-2; Popa, Reîntoarcerea, 172-177; Sasu
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
un autodidact un om de cultură cu o bibliotecă de aproximativ două sute de volume scrise de mână. La nouăsprezece ani, copiază din Anton Pann „versuri muzicești” și compune în metru popular primele trei scene ale dramei religioase Irozii (Craii sau Magii), piesă în cinci variante, transcrise în 1837-1838. Dintre acestea, doar primele trei au fost reproduse integral de Elisabeta Nanu, în „Anuarul Arhivei de Folclor” (1942). Mironosițele (manuscris datat 1852) reprezintă un mister versificat, frecvent în Europa de Vest. Inițiativa de a pune
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
populare și până la Anton Pann”. SCRIERI: Colindele Paștilor sau Învierea lui Cristos, în Petru Băncilă, Colindele Crăciunului și ale Paștilor, Sibiu, 1875, 47-56; Mironosițele, în D. Șt. Petruțiu, „Mironosițele”. O dramă religioasă din ținutul Săliștii, AAF, 1937; Irozii (Craii sau Magii), în Elisabeta Nanu, Un manuscris cu irozi al lui Picu Pătruț, AAF, 1942; Miniaturi și poezie, îngr. Octavian O. Ghibu, evocări de Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Vasile Drăguț, introd. Octavian O. Ghibu și Crișan Mircioiu, București, 1985. Repere bibliografice: Onisifor Ghibu
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]