1,337 matches
-
diminuând dramatic ajutorul acordat de stat În perioada anterioară. PEN-Clubul maghiar, fondat În 1926, avea 294 de membri În 1994 (alte organizații de scriitori Înregistrând În total aproximativ 800 de membri); se ocupă În principal de programme de traducere În maghiară sau dinspre maghiară, fiind În acest sens subvenționat de stat, dar aceste subvenții deveniseră din ce In ce mai problematice. Există de asemenea un PEN-Club al scriitorilor maghiari din România. PEN-Clubul iugoslav s-a descompus În 1988 În patru subunități naționale, Înainte ca federația
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
acordat de stat În perioada anterioară. PEN-Clubul maghiar, fondat În 1926, avea 294 de membri În 1994 (alte organizații de scriitori Înregistrând În total aproximativ 800 de membri); se ocupă În principal de programme de traducere În maghiară sau dinspre maghiară, fiind În acest sens subvenționat de stat, dar aceste subvenții deveniseră din ce In ce mai problematice. Există de asemenea un PEN-Club al scriitorilor maghiari din România. PEN-Clubul iugoslav s-a descompus În 1988 În patru subunități naționale, Înainte ca federația iugoslavă să se
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
rezistat, nimeni nu s-a lăudat. Bine, mulțumesc. Am tăcut, gata. Uite, c-am stat două ceasuri și mai bine de povești. Mulțumesc și eu... NAGY GÉZA S-a născut la 13.12.1929 în satul Murgești, județul Mureș. Naționalitatea: maghiară. Religia: calvină. Studii: Facultatea de Teologie Reformată. A fost arestat în 17.12.1949 și condamnat la 3 ani. A executat pedeapsa în închisorile Pitești și Gherla. La data interviului locuia în Târgu Mureș. Interviu realizat de Alin Mureșan în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o trezit tote, pe rând, și-am făcut un cor de colinde. Am cântat „O ce veste minunată”, toate. Când eram mai fericite, s-o deschis ușa, și-o intrat comandantu’ cu o sergentă majoră... Româncă era asta, că cele maghiare o fost mai omenoase, dar aia era tare rea... S-o dus și l-o adus pe comandant, că n-aveam voie să cântăm, să colindăm. Știți? Și o intrat comandantul și-o zis: Să vină aici, înaintea mea, colindătorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
2011), a contestat caracterul de stat național (pe motivul că în România sunt mai multe naționalități), a contestat unitatea statului (dorind federalizarea lui, în scopul creării unor unități administrative pe criterii etnice), precum și existența unei singure limbi oficiale (dorind ca maghiara să fie a doua limbă oficială a statului român). Contestările nu au schimbat decizia Adunării Constituante. Însă insistențele UDMR în această problemă și reclamațiile formulate către forurile internaționale la adresa României au tensionat climatul politic și relațiile interetnice, precum și raporturile dintre
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
directorul de teatru și de la public, Ce se citește și cât se citește în Ardeal. Există rubrici care trezesc și astăzi interesul cititorului pentru cunoașterea preocupărilor culturale ale anilor ‘20: „Foiletonul culiselor” (cu piesa Zamolxe de Lucian Blaga, tradusă în maghiară de Bard Oszkar), „Cărți noi” (Trei poeți: I. Minulescu, N. Davidescu, Camil Petrescu, recenzii la Adrian Maniu, Meșterul, Lucian Blaga, Tulburarea apelor, Cezar Petrescu, Scrisorile unui răzeș, Al. Busuioceanu, Figuri și cărți). În cadrul rubricii „Premiere” se distinge cronica teatrală la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286571_a_287900]
-
cât românii fuseseră educați până atunci În spiritul respectului moștenirii latine). Concluzia era că, din totalul de 5 765 de cuvinte luate În considerare, 2 361 erau slave, doar 1 165 latine, 965 turcești, 635 Împrumutate din greaca modernă, 589 maghiare și 50 albaneze. Altfel spus, vocabularul românesc ar fi fost În proporție de două cincimi slav și numai o cincime latin. Cuvintele latinești abia dacă erau puțin mai numeroase decât cele turcești. Se Înțelege ce emoție a provocat acest calcul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
româna. O asemenea universitate ar pune sub semnul Întrebării Însăși filozofia „statului național“ și ar sfârși prin a crea — potrivit opiniei românești — un fel de „apartheid“ cultural. S a preconizat soluția de compromis a unei universități multiculturale, cu predarea În maghiară, germană, dar și În română, ceea ce, firește, n-a fost de natură să satisfacă partea ungară. Ungurii, care au pierdut enorm prin Tratatul de la Trianon, urmăresc să-i atenueze sau chiar să-i depășească efectele printr-o dublă strategie: pe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pe lângă domnitor în cazul în care ar fi dorit să rămână la Iași. La aceasta s-a mai adăugat și aceea că cea mai mare parte credincioșilor erau foarte încântați de o schimbare, nefiind mulțumiți de misionari pentru că nu știau maghiara, nu erau stabili și trebuiau să viziteze adesea alte centre catolice din țară iar, în trecut, unii dintre ei nu au fost mereu exemple edificatoare. Ba mai mult decât atât, credincioșii pretindeau că Misionarii Conventuali s-ar fi înstăpânit pe
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
cu paramentele sacre. Franciscanul Conventual Fra Celestino, care locuia șase luni la Târgoviște și alte șase la Silistra, începuse să restaureze conventul unit bisericii Sfântului Francisc. Conventul avea și o grădină frumoasă în jurul bisericii. Credincioșii locului - de origine saxonă și maghiară, care vorbeau însă valaha - spuneau că se află sub conducerea Bisericii romane, dar din lipsă de preoți catolici, erau constrânși să se slujească de un pastor luteran, pe care îl obligau cu forța să le celebreze în ritul latin. Era
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
rugau pentru familiile lor, pentru deținutele din celulă sau din carceră, pentru „mântuirea sufletelor celor ce le osândeau, sau pentru eliberarea țării”. Tot pe această coordonată aflăm și de la doamna Aspazia Oțel Petrescu cum un grup eterogen, constituit din românce, maghiare, germance, evreice, sârboaice, franțuzoaice, rosteau în comun dimineața o rugăciune ortodoxă, sau cum, printr-o rugăciune continuă, de 40 de zile, a deținutelor, o colegă de-a lor, căreia medicii nu-i puteau găsi diagnosticul, s-a însănătoșit, adeverindu-l
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
pe statistici referitoare la diferite caracteristici, de la măsurători antropometrice și date despre aglutinarea sângelui până la grupa sanguină. El a comparat intensitatea aglutinării sângelui pentru un eșantion din populația de secui cu valorile medii pentru populația de români și pentru cea maghiară din Ungaria, iar rezultatul comparației a arătat că valoarea medie pentru secui era mult mai aproape de media românească decât de cea maghiară. Râmneanțu a folosit aceste rezultate ca să demonstreze că secuii aveau legături biologice și antropologice ereditare mult mai strânse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
sângelui pentru un eșantion din populația de secui cu valorile medii pentru populația de români și pentru cea maghiară din Ungaria, iar rezultatul comparației a arătat că valoarea medie pentru secui era mult mai aproape de media românească decât de cea maghiară. Râmneanțu a folosit aceste rezultate ca să demonstreze că secuii aveau legături biologice și antropologice ereditare mult mai strânse cu populația de etnie română decât cu cea de etnie maghiară și, de aceea, aparțineau de drept Regatului României, fiind români autentici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Domnului, poartă spre cer. La parohia din Brăila a fost numit paroh părintele Ludovic Kis O. S. Fr., care a fost preot militar în Ungaria, până în 1870. Următorul paroh a fost Ignatie Kecskeméti, un foarte bun predicator (în germană și maghiară) și un educator talentat. Chiar în anul în care a venit s-a preocupat intens de organizarea școlii, și, împreună cu învățătorul A. Nagy au ridicat mult nivelul de pregătire al celor 40 de copii. A organizat o colectă pentru amenajarea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din București, construind casa de pe Calea Călărașilor Nr. 11, denumită „Saloanele Tomis”, amintind de rădăcinile antice ale creștinismului. Spiritul internațional și universal al Bisericii Catolice a unit diverse grupuri naționale. Era un bun și iubit păstor, vorbea curent franceza, italiana, maghiara, germana, iar în ceea ce privește limba română, a fost primul arhiepiscop care o cunoștea și o vorbea ca un nativ. Între 1900-1902 el a fost rectorul Seminarului diecezan din București și a predat în limba română, obicei pe care l-a preluat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
anchetare, beneficiarele fiind Ungaria (95), U.R.S.S. (27), Bulgaria (24), Germania (23), la care se adăugau alte 15 diverse. Pe ansamblu, organele contrainformative au constatat că totalul organizațiilor de spionaj descoperite până la acea dată erau în număr de 62 (32 maghiare, 27 sovietice, două bulgare, una diverse). Activitatea agenturii Grupei de contraspionaj a fost și ea una complexă și plină de substanță, într-o perioadă când soarta unor țări era decisă de altele mai mari, prin tratate care conțineau anexe secrete
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
problemele de siguranță națională erau ținute sub control au fost asigurate prin ofițeri și agenți de poliție, rezidenți și informatori acoperiți. Din punct de vedere al Poliției de Siguranță, în Dumbrăveni existau patru probleme aflate în atenția autorităților: evreii, iredenta maghiară, legionarii și sașii. În localitate existau 69 de evrei „toți simpatizanți ai ideologiei așa-zisă democratică, recte iudeo-comunistă”, conduși de Dezideriu Verteș. Din anul 1939, ființa mișcarea „Noua Organizația Sionistă” (zisă „Bethor”, zisă „Trumpedor”), condusă de Bella Adler, care își
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
națională a României. La începutul anului 1942 a fost redactat Ordinul General de Informații (OGI), structurat pe două părți. Partea întâi a fixat obiectivele activității informative pe anul în curs, în care se observă îngroșarea a două probleme: - Problema iredentei maghiare și ucrainene, care au fost scoase din categoria grupelor minoritare „din cauza importanței și caracterului lor agresiv” și trebuiau urmărite „cu strășnicie” pentru a stopa propaganda periculoasă siguranței statului. În plus, O.G.I. a menționat că orice act de represiune trebuie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
teroriste internaționale și din rândurile teroriștilor profesioniști” și cele desfășurate de iredentiști. În cadrul lor au fost identificați, ca executând acțiuni teroriste, comitagiii din V.D.R.O. și D.R.O., membrii organizației ucrainene U.V.O. (Ukrainska Voiskova Organizația) și ai celei maghiare „Szabad Csapatok” („Cete Libere”). Alte categorii de infracțiuni erau considerate sabotajul, greva, alarmismul, defetismul, ultrajul cu și fără violență asupra autorităților statului, rebeliunea și incursiunile pe teritoriul românesc. Ultimele trei capitole au vizat informații diverse (șomaj, falsificatorii de bani etc.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
urbană română și minoritară. 4. Diverși cetățeni cu situații speciale în angrenajul statului. 5. Comercianții și industriașii. 6. Meseriașii, muncitorii și lucrătorii. Grevele. 7. Refugiații din teritoriile cedate. 8. Românizarea. 9. Situația economică și agricolă. 10. Curentele politico-sociale. 11. Iredenta maghiară. 12. Iredenta ucraineană. 13. Sectele religioase. 14. Spionajul, terorismul, sabotajul, alarmismul și defetismul. 15. Îndemnurile la rebeliuni. 16. Treceri frauduloase peste frontieră și incidentele de frontieră. 17. Informații din țările vecine. 18. Starea de spirit în Jandarmerie. Ca și în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
față de autoritățile de la București. Din luna mai 1944, legiunile de jandarmi de la granița de vest au constatat „o vădită tendință de simpatie în folosul puterilor anglo-americană”, dar și acțiunile antistatale ale preoților romano-catolici, care sunt „mai departe în slujba iredentei maghiare”. La 13 mai 1944 Legiunea Bacău l-a arestat pe A. Beseny, referent de presă în Ministerul de Externe al Ungariei, deoarece făcea propagandă revizionistă printre ceangăii din județ. În lunile iunie și iulie, însă, acțiunile șoviniste ale maghiarilor s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de imagologie, II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998; Identitate și alteritate 3. Studii de istorie politică și culturală. Omagiu profesorului Liviu Maior XE "Maior" , Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2002. A mai publicat manuale școlare de istorie, În română și În maghiară, precum și un volum de versuri: După douăzeci de ani, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2005. Lucrările sale au fost recenzate În reviste cum ar fi: American Historical Review, Slavic Review, Millenium. Journal of International Studies, Nationalities Papers, Jahrbücher für Geschichte und Kultur
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
universitar românesc la Cluj-Napoca, iar neacceptarea revendicărilor lor va determina, ca Întotdeauna, accentuarea frustrărilor și a nemulțumirii. În pofida acestor nemulțumiri, mulți români ardeleni vor continua să Învețe cu succes la Liceul Academic din Cluj-Napoca, În latină, În germană sau În maghiară, fără ca acest lucru să le afecteze sentimentele naționale. Viitori cărturari și lideri politici de marcă, precum George Bariț XE "Bariț" sau Alexandru Papiu XE "Papiu" -Ilarian, Aron Pumnul XE "Pumnul" sau Avram Iancu XE "Iancu" , vor păși alături de colegii lor
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
printr-o simplă trăsătură de condei a autorităților, Universitățile „Victor Babeș” și „Bolyai János” au fost reunite Într-o singură instituție de Învățământ superior, purtând denumirea consacrată până astăzi: Universitatea „Babeș-Bolyai”. Cursurile erau predate atât În română, cât și În maghiară, constituindu-se secții distincte pentru studenții care Învățau În această limbă. Desființarea Universității maghiare „Bolyai”, primită de mulți intelectuali români cu o satisfacție disimulată, a fost una dintre primele concesii făcute de către noul regim În fața naționalismului subteran pe care nici
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care ia naștere o nouă formă de cultură politică, În care se formează ideologiile politice moderne, În care se pun bazele modului de gândire specific omului contemporan. Procesul de edificare a națiunilor moderne, inclusiv a celei române și a celei maghiare, reprezintă principala schimbare pe care o aduce perioada În discuție, la scara Întregului continent european. Națiunea modernă oferă populațiilor europene un cadru de referință cu totul nou, la care societatea, politica și cultura, În ansamblul lor, se raportează de acum
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]