1,301 matches
-
elev și nici nu gândeam pe atunci că-mi voi lega destinul profesional de acest palier social pentru că aveam 10-12 ani. Bunica ne aducea scăunele și o masă rotundă, scundă, sprijinită pe un trepied, după care ne apucam de lucru. Maia urmărea cu mare atenție discuția noastră, nu intervenea niciodată și uneori îi surprindeam printre picături de sudoare - că doar eram mare profesoară - starea aceea de bine și de mulțumire care îi dădea putere și speranță. Și apoi, până începeam, până
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
număra papucii, bomboanele dacă n-ai ști puțină matematică? Bine, bine, să nu fie prea multă, nu-mi place. La Geta totul trebuia rulat în reprize scurte și repetat nu oricum, ci doar în momentele sale de acceptare și bunăvoință. Maia se distra copios, dar masca minunat de bine starea de spirit indusă de „profesor și elev”. Abia după ce pleca Geta purta o discuție cu mine, spunându-mi: „Mae, să nu râzi niciodată, nici măcar să zâmbești de neputința celor din jur
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Cam așa glăsuia bunica într-o română în care tiparele etnice se amestecară profund și cuvântul parcă era alintat. Doamne, cât au suferit ai noștri atunci când a plecat la cei drepți; cred că și apele Călmățuiului s-au învolburat pentru că Maia era doar una, era singura care la Sfântul Ilie - povestește mama - la poarta cimitirului, atunci când soarele se ridica pe cer și se finaliza rânduiala tămâierii, putea vedea în înaltul cerului, pomul binecuvântat al Sfântului Prooroc Ilie. Dar pentru aceasta, Maia
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Maia era doar una, era singura care la Sfântul Ilie - povestește mama - la poarta cimitirului, atunci când soarele se ridica pe cer și se finaliza rânduiala tămâierii, putea vedea în înaltul cerului, pomul binecuvântat al Sfântului Prooroc Ilie. Dar pentru aceasta, Maia le spunea răspicat copiilor săi că n-ai voie să bagi în gură măr de la înfloritul pomilor și până la 21 iulie. A plecat să moară un pic, la zi mare, în ziua de Paști a anului 1988, 10 aprilie 1988
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
așa cum venise și trăise alături de toți ai noștri, în mare demnitate, credință și iubire. Doamne, a doua zi era ziua mea, am plâns înfundat în liniștea odăii mele la Pașcani și mi-am autoeducat voința așa cum văzusem în copilărie la Maia, gândindu-mă că Doamne Doamne a iubit-o prea mult de-a luat-o la zi așa de mare, lăsându-i Porțile Raiului deschise. III. Parfum de ploaie mov Unul din momentele așteptate cu nerăbdare, este și rămâne prin excelență
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mă punea din când în când să i le rulez ordonat, uneori făceam copii și mă minunam de mulțimea detaliilor prinse în dantelele și broderiile sale. Mama, plecase cu mult prea devreme de acasă, de acolo din inima Bărăganului și Maia nu avusese timp să se ocupe de latura practică, estetică a educației sale. Prin căsătoria sa cu tata și alianța cu noua familie, mama se apropiase mult de bunica și deprinsese cu mare ușurință și drag orice tehnică manuală în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
filosofii de viață, a unei filosofii scolastice. La bunica, totul părea cu mult mai simplu și într o manieră tradiționalistă, simplistă. Obișnuiam să-i spun adesea „Tibetul înțelepciunii noastre” și mai mereu avea câte o soluție la problemele noastre. Spre deosebire de Maia Alexandrina, bunica din partea mamei, ale cărei principii de viață erau dominant conservatoare, bunica din partea tatălui, văduvă de ceferist, era suficient de liberală, în formularea și respectarea perceptelor de viață, avea o anume eleganță în ținută, în gestică, nu purta capul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ofere sprijin. Mama s-a speriat atunci, dar ca de fiecare dată când s-au ivit probleme în privința noastră a copiilor, a gestionat cu maximă eleganță incidentele și nu a creat discuții sterile cu vecinii. Era ceva din ținuta bunicii Maia, dar și a bunicii Floarea, ceva ce te făcea să te retragi în liniștea odăii tale și să reflectezi profund, gândindu-te că un simplu joc nevinovat al copiilor ar fi putut demola o foarte bună relație de vecinătate. La
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
firea năvalnică, clocotul acela lăuntric, dar mai cu seamă absența resentimentelor în relația cu semenii, ceea ce a impus legături sincere și durabile. Țin minte cât de bine arăta și ce forme frumoase avea mama; moștenea de altfel ținuta bunicii grămoștence Maia Bodarici. Orice piesă vestimentară, indiferent de croială și culoare, se așeza foarte bine pe corpul mamei și era totdeauna asociată cu un mic accesoriu pe care mama îl alegea cu grijă. Avea cu adevărat o reală colecție de bijuterii, în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
nau părinții să dea copiilor prenume biblice sau altfel, greu de maghiarizat, cum aveau și neamurile mele de pe acolo: Adam, Eva, Iosif, Lazăr, Anisia, Verona, Achim, Macrina, Bucura. Am cunoscut-o de aproape și o afecționam nespus de mult pe Maia, cum i se spunea, ca pe maică-mea pierdută În copilăria mea; Între altele, fiindcă numai un deal le despărțea satele lor de origine, lângă Cohalm-Rupea: Hoghizul, satul mamii, și Dăi șoara, al Maiei. Dar marea susceptibilitate a poetului suferea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o afecționam nespus de mult pe Maia, cum i se spunea, ca pe maică-mea pierdută În copilăria mea; Între altele, fiindcă numai un deal le despărțea satele lor de origine, lângă Cohalm-Rupea: Hoghizul, satul mamii, și Dăi șoara, al Maiei. Dar marea susceptibilitate a poetului suferea, pe drept cuvânt, la maltratarea valahizantă a numelui său În „Bucuță“, foarte obișnuit chiar Între prieteni și cunoscuți. N-ar mai fi să pomenesc aci de ieftinele glume ale lui Neculai Iorga și Tudor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tară congenitală a piciorului mai scurt, cum și - cine poate ști? - acea strălucire fulgurantă a minții lui de poet („doctă și sacră beție“, spunea Boileau, legislatorul Parnasului) nerezistând intemperiilor vieții și, de aceea, destrămată fărâme-fărâme În optsprezece ani, Îmi spunea Maia; iar văduva lui din a doua căsătorie, profesoara Lucia Borș-Bucuța, Îmi mai spu nea că abstinența și acțiunea lui de misionar În fruntea Bunilor Templieri ar fi fost consecința unei glume prea crude pe care elevul de la Sf. Sava, Emanoil
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
zit iarna, când toți stăteau cu paltoanele pe ei, closetul despărțit de sufragerie numai printr-o ușiță falsă, bucătăria și atenansele Înșirate de-a lungul unui coridor cu geamlâcul putred și cu un singur rând de ferestre, unde locuia și Maia, cu surorile și slu gile Eufimiei. ...Ce bine locuia În acea vreme un pârlit de chiriaș - nu proprietar ca Bucuțenii și pe care nu vi-l mai numesc - Într-unul din cele mai centrale și confortabile blocuri din Capitală; și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prost-crescuți, asemenea mângâieri. Cécile B., frumu sețea de odinioară a Iașilor, colega nevestei mele, Îmbătrânită și chircită din aspră văduvie și cu copii mici pe brațe, mirosind azi toată a petrol prost din lampa ce-i Încăl zește singurătatea. Sau Maia cea puțintică la trup, dar plină de vioiciune, mama bunului meu prieten și camarad de la Ideea Europeană Mano lache Bucuța, pe care o aveam dumi nica la noi la masă, când o ridicam, mititica de ea, sus În brațe și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prieten și camarad de la Ideea Europeană Mano lache Bucuța, pe care o aveam dumi nica la noi la masă, când o ridicam, mititica de ea, sus În brațe și o sărutam, ca pe mai că mea pierdută În anii copilăriei; Maia, căreia i am dăruit Încă cinci ani de viață, condamnată fiind de medici pentru o dublă pneumonie, dar salvată de mine În ultimul moment și numai cu vin negru și vechi picurat În trupușorul ei cu o fiziologie ele mentară
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
moment și numai cu vin negru și vechi picurat În trupușorul ei cu o fiziologie ele mentară de femeie cu șapte suflete, ca pisicile; Înviată brusc și ca prin minune de acest balsam distilat din razele soarelui și de care Maia, suflet sănătos de ardeleancă din Dăișoara, sat vecin de peste deal cu al mamei mele, dusese lipsă În casa fiului și nurorii sale, care sufereau amândoi de temperanță și beau, ca pă gânii, numai apă, pentru care s-au și prăpădit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ajungi la hotel...”. Am dus-o așa - chiar mai dur - până în liftul hotelului, rugându-mă propriu-zis, pe dedesubtul scârbei de mine, unei singure femei, cu cele mai nerușinate cuvinte, acelea din pat, aceea al cărei soț lucra la cenzură, milaia maia..., daragaia. „Mâine mergi la spețpoliclinica” - îmi porunci, la hotel, Vali, ștergându-mă pe față cu un prosop, și l-am întrebat ce-i aia... Apoi îmi luă pulsul și am așteptat verdictul, privindu-i peste umărul lui pe ceilalți doi
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
am dus în camera mea, lăsându-i să se bucure de niște papanași - „rămâne între noi, sunt foarte buni!”, cum observă cel de la Centrală. După un timp - eu, cu ochii pe pereți, începând să visez la o noapte cu milaia maia, văzându-i deja locul pe gât, între ureche și claviculă, unde-i plăcea s-o sărut, încet și apăsat - Vali intră fără să bată la ușă, speriindu-mă, căci începusem să mă palpez, rămase în picioare și emise, cu un
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Nicolaescu, actor al Revoluției și senator al Tranziției. Dar această punere în oglindă a celor două Românii (cea falsă a lui Ceaușescu și cea adevărată a lui Iliescu-Constantinescu-Băsescu) este, dramaturgic vorbind, disproporționată : deși filmul începe în prezent, odată cu trimiterea jurnalistei (Maia Morgenstern, extrem de expresivă când face poze din elicopter) pe urmele copilului născut în catedrala din Timișoara, întoarcerile în timp, în decembrie 1989, la povestea lui Marinică (Cristi Iacob, care și cântă) sunt atât de frecvente și de lungi, încât spectatorul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
bresle nu știu cine sunt oamenii talentați ai alteia. După toate aparențele, talentatul prozator (din noua generație) Lucian Dan Teodorovici nu știe ce a mai făcut Marius Th. Barna. îi spun eu : a făcut un singur film (scurtmetraj) valabil, Mail Life (cu Maia Morgenstern) ; toate celelalte (lungmetraje) au fost eșecuri de public și de critică... Este de înțeles că un tânăr scriitor se simte măgulit că cineva e interesat să-i ecranizeze cartea (sau să facă un film după un scenariu de-al
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
i-a șoptit duios, fără să mai aștepte întrebarea care țâșnea din ochii lui: «Îhî: o coconiță mică». Iar el, lăsând jos căldările pline cu apă rece, și-a făcut semnul crucii, spunând înfocat: «Să ne trăiască». Sus, pe prag, Maia, plină de ifose, o întrebă pe Mitrana: «Mai vii odată, sau muriși acolo?»“ (Cronică Muma) [...] Îți trimit amintirea noastră, a tuturor, morți și vii. Mamie III Sâmbătă, 12 martie [1949] Azi-dimineață, pe când eram încă adormită - sau, mai bine spus, pe când
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
da bani ca să vadă Margo, și totuși se vor găsi cîțiva.) Revenită în capitală, Margo se întîlnește cu mama ei căci mai are una, deși n-am înțeles prea bine de unde vine. Dintr-o dimensiune paralelă ? Posibil (e jucată de Maia Morgenstern). în orice caz, susține că pe vremuri a fost și ea una dintre fetițele tatălui vitreg al lui Margo, deși, după calculele mele, acesta ar fi trebuit să locuiască pe atunci în sat, cu Margo și cu mama ei
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. Întâlnirea s-a încheiat duminică seara cu un concert la Ateneul Român susținut de corul Madrigal în parteneriat cu Ministerul Culturii și Asociația Conștiință și Libertate. Prezentatoarea acestui eveniment a fost Maia Morgenstern, interpreta rolului mamei lui Isus din filmul lui Mel Gibson "Patimile lui Isus" " Cum ar fi fost viața fără muzică? Dar fără libertate?" s-a adresat asistenței Maia Morgenstern în deschiderea evenimentului, prezentând apoi avantajele sinergiei celor două: Când
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Culturii și Asociația Conștiință și Libertate. Prezentatoarea acestui eveniment a fost Maia Morgenstern, interpreta rolului mamei lui Isus din filmul lui Mel Gibson "Patimile lui Isus" " Cum ar fi fost viața fără muzică? Dar fără libertate?" s-a adresat asistenței Maia Morgenstern în deschiderea evenimentului, prezentând apoi avantajele sinergiei celor două: Când însă se întâlnesc, aceste concepte întregesc spiritul uman, îl fac să vibreze de viață la această îmbinare între adevăr și frumos, o îngemănare care ne eliberează." Ultima zi, luni
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Consulado Geral. Considera-me um amante da lingua e da cultura romena perabenizo o Boletim, de enorme utilidade para quantos se interessam pela cultura romena... Eaperando continuar recebendo o apreciadissimo Boletim, agradesco sua deferencia e apresento-lhe minhas mais cordiais saudacoes. Luciano Maia,Fortaleza." Pentru românii din Brazilia și cu românii din Brazilia aveam să realizez o suită de acțiuni care s-au bucurat de apreciere și interes. Unele din respectivele acțiuni au fost realizate din inițiativa mea, altele din inițiativa lor, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]