2,559 matches
-
de scheme epico-simbolice, dinamizate de operatori narativi (metamorfoza, blestemul, binecuvântarea, lupta, vânătoarea) și articulată de numeroase figuri și categorii de figuri (de la divinități creștine la animale, de la plante la locuri personificate, de la stihii și astre la micii demoni benefici și malefici). Coerentă și mobilă, În ceea ce privește structurile ei profunde, gândirea mitică generează, În manifestările ei, texte, risipite În numeroase genuri folclorice și În complexe simbolice (gestuale În ceremonii, figurative În arta populară) de o mare și deseori derutantă varietate. În consecință, folosind
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1996 sub titlul Bestiarul mitologic românesc). În studiul amintit, Constantin Eretescu propune o tipologie a ființelor mitologice (având ca bază numai textele de tip legendă) În care identifică patru clase: a) benefice (Zânele, Baba Dochia, Rohmanii, Spiridușii, Blajinii etc.); b) malefice (Muma-Pădurii, Zmeul, Vârcolacii, Dracul, Pricolicii, Căpcăunii etc.); c) benefice și malefice (Șolomonarul, Urieșii, Știma Apelor, Ielele etc.); d) justițiare (Ursitoarele, Marțolea, Sfânta Vineri, Joimărița). Clasificarea de mai sus, având ca axă atitudinea ființelor dotate cu puteri supranaturale față de om, nu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
propune o tipologie a ființelor mitologice (având ca bază numai textele de tip legendă) În care identifică patru clase: a) benefice (Zânele, Baba Dochia, Rohmanii, Spiridușii, Blajinii etc.); b) malefice (Muma-Pădurii, Zmeul, Vârcolacii, Dracul, Pricolicii, Căpcăunii etc.); c) benefice și malefice (Șolomonarul, Urieșii, Știma Apelor, Ielele etc.); d) justițiare (Ursitoarele, Marțolea, Sfânta Vineri, Joimărița). Clasificarea de mai sus, având ca axă atitudinea ființelor dotate cu puteri supranaturale față de om, nu este exhaustivă (nu face apel la figurile invocate În alte genuri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și semnificații mito-simbolice În cultura românească tradițională, Minerva, București Oișteanu, Andrei, 1998, Mythos și Logos: studii și eseuri de antropologie culturală, ediția a II-a, Nemira, București Olinescu, Marcel, 1944, Mitologie românească, Casa Școalelor, București Olteanu, Antoaneta, 1997, Ipostaze ale maleficului În medicina magică, Paideia, București Olteanu, Antoaneta, 1998, Metamorfozele sacrului: dicționar de mitologie populară, Paideia, București Olteanu, Antoaneta, 2001, Calendarele poporului român, Paideia, București Ory, Pascal, 1992, Une nation pour mémoire, Presses de la Fondation Nationale des Sciences Politiques, Paris Ozouf
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
covârșit de revelația târzie a propriei ticăloșii, se căiește, implorând să fie judecat și pedepsit. Sarcasmul destinului lui Franț Țandără este generat de persistența ocultă, dar activă a speței sale profesionale, astfel încât deconspirarea, într-un proces, a unei întregi rețele malefice este sistematic blocată, iar personajul rămâne condamnat să-și poarte povara teribilă pe „Drumul Damascului”. În Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, D. a încercat să expună, din nou cu varii mijloace literare (Al. Cistelecan a evidențiat „arta dramatică a
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
se explică doar prin mitologia slavă, ci mai curând prin suprapunerea lor peste universul mitic al gerontocrației și gerontolatriei autohtone, existența termenilor traco-daci moș, moșa, moașa (pl. moașele), poate fi un indiciu. Este posibil, apoi, ca românescul Rusaliile, făpturi mitice malefice, care iau mințile oamenilor, să aibă corespondent în rusalce-le slave (din rusalka, pl. rusalki), divinități feminine din ape, câmpuri și păduri, dar suportul (real) religios și etnografic este cel autohton, divinizarea elementelor naturale (păduri, câmpuri, ape, lacuri) este prezentă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o „trâmbă de vedenii”, o operă inclasabilă, unică. „Hagialâcurile” în timp, în istorie (Pașadia), în spațiu (Pantazi), dar și în realul unei lumi infernale, putredă moral și pervertitoare, către care „craii” sunt trași, ispitiți de Pirgu, bufon, însă și „călăuză” malefică, apar în textul matein văzute din perspectiva unui al patrulea personaj, Povestitorul, amestec de admirație și iubire pentru primii doi (reversul: dispreț și aversiune față de „soitariul” Pirgu) și profundă contrariere la spectacolul degradării și automaculării lor. Viziune ce implică și
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
timpul își avea rădăcinile în credințe magico-religioase. Spațiul (locul) este văzut concret, ca bun sau rău. Locul bun este rodnic, benefic, sfânt, locul rău este nerodnic, aducător de rău, de necaz, este sec, „pietros”, răutatea lui datorându-se unui duh malefic. În locul rău joacă ielele, se săvârșesc omoruri și se fac farmece. Locul rău influențează omul și animalele prin îmbolnăviri sau întâmplări neobișnuite, sinistre. O bogată tradiție alcătuită din credințe definește locul rău. Potrivit lor, locul rău este cel unde s-
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
regresiunea totală a Cosmosului în Haos. Mai mult decât atât, pare a fi vorba de o dezordine voită, conștientă, ca și cum Dumnezeu și sfinții îi înlesnesc lui Iuda pătrun- derea în rai și producerea unei catastrofe de proporții cosmice. 3. Somnul malefic Și de lume ei [Dumnezeu și sfinții] vorbiau De Sân-Petru pomeniau. Nici cuvântul nu-l gătară Sân-Petru se arătară. Cu paharul i-a întins însă Petru n-a primit Că el a fost necăjit. Dumnezeu din graiu grăi : - Ce ești
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că Sf. Petru nu este pedepsit, dar tot el este cel care reproșează. Somnul Sf. Petru nu pare a fi o greșeală, o abatere mai mult sau mai puțin conștientă de la datorie, pe care Iuda o speculează, ci o stare malefică provocată de acesta din urmă. Pare să fie vorba de un „somn malefic” produs de Iuda sau ca urmare a apropierii acestuia. Pentru mentalitatea populară, Iuda este principiul Haosului. El instaurează tenebrele, inerția, letargia, nonmanifestarea. Ca și alte ființe demonice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Somnul Sf. Petru nu pare a fi o greșeală, o abatere mai mult sau mai puțin conștientă de la datorie, pe care Iuda o speculează, ci o stare malefică provocată de acesta din urmă. Pare să fie vorba de un „somn malefic” produs de Iuda sau ca urmare a apropierii acestuia. Pentru mentalitatea populară, Iuda este principiul Haosului. El instaurează tenebrele, inerția, letargia, nonmanifestarea. Ca și alte ființe demonice simi- lare, el însuși zace de regulă în această stare de „somn nepomenit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
poată deștepta decât tocmai când soarele era ridicat de două sulițe și atuncea văzu că merele lipsesc”. Chiar Prâslea (eroul autentic) este nevoit să-și meșterească o adevărată „instalație de trezire” pentru a scăpa, la venirea zmeului, de vraja somnului malefic. în basme, chiar și Sf. Sisoe - un campion al luptei cu duhurile rele - adoarme la apariția demonului, permițându-i acestuia să fure copilul Melintiei. Este semnificativ faptul că anume acest episod nu apare în legendele apocrife relative la Sf. Sisoe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
iminența regresiunii Cosmosului în Haos sunt, pro babil, cauzele care au generat motivul epic al adormirii Sfântului Petru (o ipostază a lui Dumnezeu) sau, ca în unele variante ale colin- dei, chiar a lui Dumnezeu. Somnul zeului demiurg este unul malefic. El este provocat, dar și provocator de Haos. Unul dintre rosturile rituale ale colindei este acela de a-l trezi pe Cosmocrat, care pare că doarme Cu capul pe-o mănăstire Și de nimeni n-are știre (76). Somnul și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Trupul său devine regn vegetal („pomișori din ochișori”) și mineral („lutișor din trupușor”) (79). Dimpotrivă, în colinde, imaginea este sim bolică : trupul personajului adormit nu devine vegetație, ci este cotropit și îngrădit de ea. În acest caz, vegetația are ceva malefic și agresiv. Ea sufocă orice urmă de energie vitală, pare că „leagă” magic ființele, le izolează de spațiul cosmizat, impri- mându-le și menținându-le starea letargică. În balade, eroul e „presurat” de flori (92). În colinde, florile „năpădesc” fata de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
completându-le pe cele în deficit, Mihai Coman (10, pp. 84-117) a încercat să refacă principalele coordonate și linii de forță ale personajului mitologic căruia i s-a suprapus, ocultându-l, perso- najul biblic Iuda Iscarioteanul. Iuda este un arhaic demon malefic, al cărui unic rost este distrugerea lumii. În folclorul mitic românesc, el este făcut răs- punzător pentru cutremurele de pământ, pentru boli, pentru furtunile și grindinele care distrug recoltele (94). El este cel care roade furcile (arborele) pe care se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
patru „începături ale lucrului de materie”, cum le numea Dimitrie Cantemir (28, p. 22). Cam acesta ar fi „portretul-robot” al lui Iuda și este firesc ca nu numai oamenii, dar și zeii să se teamă de dezlănțuirea acestei uriașe forțe malefice. 5. Demonofobia zeilor Dumnezeu din grai grăia : - Cari din sfinți se va afla Lucrurile-a le-nturna ? Atunci sfinții au tăcut, Că de Iuda s-au temut (12, p. 87). La prima vedere, și acest motiv al sfinților înfricoșați pare a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cauză a surpării podului, bisericii etc.) apare și în alte legende ale construcțiilor, la francezi, ucraineni etc. (43, pp. 10-11). 5. Noe își pierde speranța, dar i se dezvăluie necesitatea efectuării unui anume act ritual, care va anihila manifes- tarea malefică a stihiei. 6. Meșterul efectuează gestul ritual și construcția este termi- nată, fără să se mai dărâme. S-ar putea reproșa acestei analogii faptul că lipsește tema jertfei umane. Acest topos mi se pare important, dar nu esențial. Pentru mentalitatea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
temei „femeia înzidită” (38, p. 49 ; 36, vezi harta) și, pe de altă parte, o bogată atestare a unei alte teme, cea a întemeierii construcției pe locul și din lemnul unui copac din care au fost alungate, pe cale magică, duhurile malefice (103). 5. Toaca lui Noe și Toaca lui Dumnezeu Obiceiul de a bate toaca este, probabil, precreștin. El a fost preluat și încorporat ceremonialului creștin-ortodox în exclusivitate, fiind complet necunoscut la catolici. În limbile vest-europene nici nu există termeni care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cea a lui Amfion, cu flautul fermecat al vrăjitorului din Hameln, cu buciumul din riturile românești (al cărui sunet ține departe duhurile rele), cu toate instrumentele magice și cuvintele fermecate cu care eroul de basm „vrăjește” stihiile sau „leagă” ființele malefice, cu toate ipostazele logos-ului cosmogonic din credințele mitice și religioase ale lumii. Legenda finlandeză comentată de noi este extrem de explicită. Ea nu mai reclamă din partea cititorului un efort special de decodare a simbolurilor și alegoriilor : „Facerea lumii fiind creația
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Aceeași ciocnire de mentalități diferite transpare și în episodul edificării arcei. Iahve îi indică lui Noe planul corăbiei și acesta o construiește. „Și Noe a făcut toate întocmai așa cum i-a poruncit Dumnezeu” (Geneza, VI, 22). Nu este menționată intervenția malefică a stihiilor haotice fie pentru că acestea nu acționează, fie pentru că de sarcina anihilării acțiunii lor este răspunzător Iahve, în exclusivitate. În varianta românească a legendei, scena- riul este evident diferit. Stihia se opune fățiș și sistematic creației. Numai gestul magic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o trecut șolomonaru Care umblă cu șercanu [= balaurul] Din zbici o pocnit Pe iel s-o suit Și s-o tăt rotit Ploaia s-o pornit Și s-or umplut tăurile Și s-or pornit șteampurile (19, p. 84). Funcția malefică a balaurului și cea benefică a solomonarului (și de aici adversitatea și înfruntarea dintre cei doi) rezultă limpede din exemplele citate și sunt suficiente motive să cred că acesta era statutul autentic, inițial al celor două ființe mitice. Ulterior, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
magh. sárkány = „balaur” (3, p. 48). Pierzându-i-se semnificația inițială și deci devenind cvasiinutil, unul dintre termenii binomului a pierdut din importanță sau a dispărut complet. În această situație, solomonarului i s-au atribuit și o parte dintre funcțiile malefice specifice balaurului și invers, acestuia din urmă i s-au atribuit o parte dintre funcțiile bene- fice ale primului. Rămânând doar la acest nivel cronologic relativ recent, etnologul Constantin Eretescu - care a propus o tipologie a ființelor mitice românești - nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
urmă i s-au atribuit o parte dintre funcțiile bene- fice ale primului. Rămânând doar la acest nivel cronologic relativ recent, etnologul Constantin Eretescu - care a propus o tipologie a ființelor mitice românești - nu a încadrat balaurul în categoria ființelor malefice și nici pe solomonar în categoria ființelor benefice, ci i-a încadrat pe amândoi în categoria ființelor mitice benefice + malefice (11, p. 124). Din aceleași motive, Traian Herseni a ajuns la o concluzie similară, și anume aceea că, pentru mentalitatea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
recent, etnologul Constantin Eretescu - care a propus o tipologie a ființelor mitice românești - nu a încadrat balaurul în categoria ființelor malefice și nici pe solomonar în categoria ființelor benefice, ci i-a încadrat pe amândoi în categoria ființelor mitice benefice + malefice (11, p. 124). Din aceleași motive, Traian Herseni a ajuns la o concluzie similară, și anume aceea că, pentru mentalitatea populară, balaurul ar fi „o forță primordială care poate fi binefăcă- toare sau răufăcătoare conform circumstanțelor” (5, p. 22). 2
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu originare, cel puțin arhaice ale celor două ființe mito-folclorice în discuție. Dacă păstrez criteriul maniheist, utilizat în vederea clasificării ființelor mitolo gice românești (11), va trebui să aduc corecțiile care decurg din aserțiunile de mai sus. Balaurul este o ființă malefică, spre deosebire de solomonar, care ar trebui inclus în categoria ființelor mito- folclorice benefice. Revenind la relația dintre cei doi termeni ai binomului, să precizez faptul că adversitatea dintre balaur și solomonar decurge din chiar antagonismul lor. În pofida aparențelor, această adversi- tate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]