118,221 matches
-
din fața ei se deformează transformându-se în copaci clătinători, apoi în șerpi care strigau la ea și o stare de amețeală năucitoare a luat-o imediat. S-a trecut granița realului și a pășit în trip-ul necunoscut. Lângă pat, stătea mama ei, cu o cană cu ceai în mână. - Talida, draga mamei, uite-te la mine! Dă-mi un semn, că ești conștientă! Fata, cu mare greu a deschis ochii. Plumb de mii de tone îi apăsau corpul și ochii deopotrivă
EUFORIE SINUCIGAŞĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/fydhhuhhpy_1412315137.html [Corola-blog/BlogPost/352804_a_354133]
-
șerpi care strigau la ea și o stare de amețeală năucitoare a luat-o imediat. S-a trecut granița realului și a pășit în trip-ul necunoscut. Lângă pat, stătea mama ei, cu o cană cu ceai în mână. - Talida, draga mamei, uite-te la mine! Dă-mi un semn, că ești conștientă! Fata, cu mare greu a deschis ochii. Plumb de mii de tone îi apăsau corpul și ochii deopotrivă. Cineva îi ridica încet capul și simțea cum un lichid dat
EUFORIE SINUCIGAŞĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/fydhhuhhpy_1412315137.html [Corola-blog/BlogPost/352804_a_354133]
-
se putea mișca și greutatea asta peste tot trupul, o lăsa parcă fără aer. A trecut un timp. Când s-a trezit, avea impresia că are numai doi ochi susținuți de ceva care nu are denumire. Povestea a fost spusă mamei și a sfârșit-o cu promisiunea că nimeni și nimic nu o va determina să mai încerce vreodată. Prin ploaia măruntă și deasă a toamnei, taxiurile treceau unul după altul. Erau încărcate și stropeau pietonii, fără ca șoferii să-și mai
EUFORIE SINUCIGAŞĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/fydhhuhhpy_1412315137.html [Corola-blog/BlogPost/352804_a_354133]
-
aici pân-la izvoare,/ Tot ce bucură și doare/ Și în suflet freamăt are -/ Este limba noastră sfântă.// În poezia Frământări, pe aceeași tema, poeta ridică glasul: Nu bateți în cuvinte un țăruș din lemn. Poeziile Nonconformism sau Sfâșietor (In memoria mamei mele Ana) închinate mamei aflată în mâinile sale în momentul trecerii pragului mare al vieții, sunt tulburătoare, încărcate de substanță, cu sensuri mărturisite sau dezvăluite din subtext, dureri izvorâte din adâncuri: De azi înainte orfană-s de mamă,/ De azi
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
ce bucură și doare/ Și în suflet freamăt are -/ Este limba noastră sfântă.// În poezia Frământări, pe aceeași tema, poeta ridică glasul: Nu bateți în cuvinte un țăruș din lemn. Poeziile Nonconformism sau Sfâșietor (In memoria mamei mele Ana) închinate mamei aflată în mâinile sale în momentul trecerii pragului mare al vieții, sunt tulburătoare, încărcate de substanță, cu sensuri mărturisite sau dezvăluite din subtext, dureri izvorâte din adâncuri: De azi înainte orfană-s de mamă,/ De azi înainte mi-i sufletul
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
In memoria mamei mele Ana) închinate mamei aflată în mâinile sale în momentul trecerii pragului mare al vieții, sunt tulburătoare, încărcate de substanță, cu sensuri mărturisite sau dezvăluite din subtext, dureri izvorâte din adâncuri: De azi înainte orfană-s de mamă,/ De azi înainte mi-i sufletul rană/ Și moartea îi pune pecetea pe mână/ Și mama se-nalță în Cer, spre lumină. Atmosfera e sfâșietoare, copleșitoare, încărcată de o durere absolută. Asemenea tristețe profundă se desprinde și din poezia Regret
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
al vieții, sunt tulburătoare, încărcate de substanță, cu sensuri mărturisite sau dezvăluite din subtext, dureri izvorâte din adâncuri: De azi înainte orfană-s de mamă,/ De azi înainte mi-i sufletul rană/ Și moartea îi pune pecetea pe mână/ Și mama se-nalță în Cer, spre lumină. Atmosfera e sfâșietoare, copleșitoare, încărcată de o durere absolută. Asemenea tristețe profundă se desprinde și din poezia Regret Nu i-am dăruit mamei multe flori -/ Nu atâtea câte ar fi meritat/ Și-mi pare
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
-i sufletul rană/ Și moartea îi pune pecetea pe mână/ Și mama se-nalță în Cer, spre lumină. Atmosfera e sfâșietoare, copleșitoare, încărcată de o durere absolută. Asemenea tristețe profundă se desprinde și din poezia Regret Nu i-am dăruit mamei multe flori -/ Nu atâtea câte ar fi meritat/ Și-mi pare rău și cred că e păcat/ Că nu i-am spus atunci ce am avut a spune.// Din larga diversitate a temelor, amintesc câteva poeme: Minunea clipei pe care
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
O interesantă geografie a spiritului -DE LA CENTENARUL MAMEI LA ANIVERSAREA AUTOAREI- De când ne-am cunoscut, prin hazard, cu câțiva ani buni în urmă, la Cenaclul “Nicăpetre” de pe lângă ziarul “Observatorul” din Toronto, Canada, pe Veronica Pavel Lerner o socotesc o ființă cu totul specială. Au urmat în răstimpuri două
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
amintirile autoarei legate de o anumită lume a culturii este aceeași. Constat că o carte cum este “Oameni pe care i-am cunoscut” nu-și pierde actualitatea nicicând, chiar dacă Veronica Pavel Lerner, cunoscută poetă și publicistă canadiană, invoca centenarul nașterii mamei sale, criticul de artă Amalia Pavel (1915-2003), ca prilej al structurării volumului. Astăzi simt nevoie să zăbovesc tocmai asupra acestui fapt. Este un gest cu totul onorant cel al publicării unei cărți de evocări “despre lumea în care a trăit
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
artă Amalia Pavel (1915-2003), ca prilej al structurării volumului. Astăzi simt nevoie să zăbovesc tocmai asupra acestui fapt. Este un gest cu totul onorant cel al publicării unei cărți de evocări “despre lumea în care a trăit și a lucrat“ mama autoarei, ea însăși o personalitate remarcabilă, căreia i se cuvin aduse laude, dar nu numai ca profesionistă a artelor plastice, ci și ca mamă a celor doi copii excepționali, Toma Pavel, devenit un profesor de literatură comparată și istoria filosofiei
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
cel al publicării unei cărți de evocări “despre lumea în care a trăit și a lucrat“ mama autoarei, ea însăși o personalitate remarcabilă, căreia i se cuvin aduse laude, dar nu numai ca profesionistă a artelor plastice, ci și ca mamă a celor doi copii excepționali, Toma Pavel, devenit un profesor de literatură comparată și istoria filosofiei strălucit la o reputată universitate din Chicago, și Veronica, optând pentru o carieră științifică în domeniul chimiei, dar izbândind și pe latura umanistă a
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
însăși s-a format în familia unui avocat, care îl apărase la proces pe Nicolae Steinhardt, și a criticului de artă Amalia Pavel, recunoscută ca expert în artă românească interbelică, dar nu mai puțin în arta europeană. Formația spirituală a mamei s-a completat, dublată de cunoștințe literare, filosofice și estetice. O asemenea deschidere paideică spre științe, dar și spre domenii umaniste variate nutresc capacitatea Amaliei Pavel de interpretare caldă și generoasă a fenomenului creator vizat din perspectiva criticului de artă
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
de artă, dăruiește prietenilor colecția cu 70 de tablouri de mare valoare. De atunci se cimenta între cele două fetițe, care creșteau în atmosfera curată a deosebirii între adevăr și fals, o prietenie ce va dura cât viața. Tot datorită mamei, Veronica va descoperi în criticul de artă Maria Crișan un model și apoi un reazim, atunci când la 88 de ani Amalia Pavel moare, având lângă ea pe buna prietenă de breaslă, nu și pe copiii, împiedicați de greutăți insurmontabile să
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
frumos.“ Pe Aurel Stroe l-a urmărit urcând treaptă cu treaptă întreaga scară a profesiei de muzician, iar Andrei Pleșu era tânărul special, remarcat de Amalia Pavel, colega lui de institut, și apoi admirat de fiica ei tocmai pentru că așteptarea mamei a fost absolut îndreptățită. Exact în anii când Amalia Pavel îl vedea pe tânărul Pleșu ca un istoric de artă cu totul special, el venea la Păltiniș, împreună cu Gabriel Liiceanu și cu Victor Ieronim Stoichiță-cei trei mușchetari- spre a dialoga
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
ca memorialistă este și misiunea de a semnala destine excepționale, fie inginerul Gad Calmanovici, muzicologul Alfred Hoffman, care n-ar fi meritat să fie atât de repede înghițiți de uitare. Așa cum îl întâlnea la Palatul Mogoșoaia, unde avea acces datorită mamei, membră a Uniunii Artiștilor Plastici, scriitorul Teodor Mazilu îi lasă Veronicăi o impresie puternică, drept care în carte el are portretul cel mai apăsat în tușe aspre. Excesele lui de fumător și consumator de alcool îi vor grăbi sfârșitul, dar piesele
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
Reeditat ca poet și ca autor de teatru, el interesează peste timp mai ale ca autor al piesei “Proștii sub clar de lună.“ Un personaj discret, care crește, așadar de la o pagină la alta este însăși autoarea, care însoțindu-și mama la Casa de Creație de la Cumpătul, Sinaia, plonja mereu în lumea creatorilor de artă. În discuția cu Iosif Sava privitor la emisiunea lui radiofonică săptămânală „Invitațiile Eutherpei”, unde partea comentariilor redactorului era prea amplă în raport cu conținutul muzical, tânăra de atunci
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
Toma, ea liceană. Amintirea aceasta se reverberează în ipostaza pe care ea o depistează în romanele scriitorului, socotit pe autore un “convins citadin”. Prin anii ’90 îl citește în revista „România Literară” și prietenia lor continua până în present. Legătura cu mama rămasă în țară înlesnește și cunoașterea altor redactori de marcă, așa ca Adriana Bittel, căreia îi va închina un alt capitol de evocare. Pe Ana Blandiana o admiră pentru textele publicate în revista “Contemporanul” la rubrica “Antijurnal” și nu ezită
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
Blandiana, tocmai pentru că este atât de inteligentă și plină de talent, a rămas modestă, dezarmant de apropiată, deși este incontestabil vedeta anului nostru de filologi. Cei doi copii în plină formare, Toma și Veronica, purtați pe la casele de creație, tot mamei lor îi datoresc și întâlnirea cu pianistul Dan Grigore, iar colegiaritatea de catedră cu soția lui Mircea Iorgulescu face de neuitat prânzul luat la Paris cu criticul literar care a surprins fenomenul literar contemporan atât în volumul care va lua
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
nu uiți în grabă Legea pământească, Ia cu tine-un spic de dor și drag, Dorul de ogradă, De vorbă părintească Și de al căsuței tăcut prag. Nu uita vreo dată În străinătate Neamul tău și graiul strămoșesc, Că ai mamă, tată, Că ai soră, frate Și un suflet mare, românesc. Unde nu te- ai duce, În orice colț al lumii, Nu uita nicicând de sfatul meu: -Să-ți faci semnul crucii Cum făceau străbunii, Ca să te păzească Dumnezeu. Ziua Universală a
ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1467203515.html [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
-
CARTUȘ O AMINTIRE DUREROASĂ În fiecare iarnă așteptam Crăciunul cu sufletul la gură: în primul rând era vacanța mult visată după trei luni de școală și pe urmă, era pomul de iarnă. Până la opt ani am crezut în povestea lui mami cu sacul plin de jucării și cadourile pe care le purta Moș Crăciun, prin nămeți, de la o casă la alta. Niciodată până atunci nu bănuisem că ar putea să fie altfel decât îmi povestea ea și dacă o mai supărăm
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
o fetiță cuminte. Acest lucru nu era ușor deloc când copiii țipau pe stradă până târziu, alegând cu saniuțele sau bătându-se cu bulguri de zăpadă. Eu nu-mi permiteam decât să mă dau pe gheață de la școală până acasă. Mami era foarte strictă și după ce îmi terminam lecțiile, trebuia să stau să citesc. Singura mea răzbunare era realizată de Cartuș, care, mirosindu-mă că îmi doream să mă joc în zăpadă, cum intram în curte, îmi sărea în piept și
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
până nu-mi fura căciula sau mănușile, nu se astâmpăra. În fiecare an de Crăciun avea și el un cadou care, adesea, era un os mare de porc la care rodea mai multe zile în șir în cușca lui. Iarna, mami ne tricota, la toți din curte, șosete și mănuși din lâna adusă de tataie de la țară. Cum erau prin casă mai multe vechituri din lână, a hotărât să-i facă, în iarna aceea și lui Cartuș o vestă, care să
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
lână, a hotărât să-i facă, în iarna aceea și lui Cartuș o vestă, care să-i înconjoare burta și spatele. În fiecare seară deșiram la lână, ajutată de tanti Oala, pe care tata-mare o făcea ghem și pe care mami o aștepta să tricoteze la vesta lui Cartuș. Tata-mare îi mutase cotețul în magazine din cauza gerului, unde îi pusese o pătură veche să-i țină de cald și grijuliu cum era, îi mai dădea și târcoale noaptea, să fie convins
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
îi mutase cotețul în magazine din cauza gerului, unde îi pusese o pătură veche să-i țină de cald și grijuliu cum era, îi mai dădea și târcoale noaptea, să fie convins că “băiatul nu suferea de frig”. În seara când mami a terminat de tricotat, cu un aer puțin încurcat tata-mare a întrat la noi. Se foia pe scaun și nu știa cum să înceapă discuția. Abia când mami a pus vesta pe masă în fața lui i-a spus: -Măi Marioară
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]