116,985 matches
-
ieșit în lume, cu mâinile vineții i-ai dat la o parte / părul ei negru și cârlionțat". Dar statutul mamei se schimbă și el în raport cu maturizarea fetei, devenite ea însăși femeie și urmând să parcurgă un traseu existențial asemănător ("Oare mama a avut aceleași angoase, aceleași spaime de moarte?"). Sexualitatea marchează, astfel, trecerea într-o altă vârstă în care Chelbasan va exista neconflictual, ca memorie, dar parte a profundei, adevăratei identități a Anei: "După ce m-am culcat prima dată cu un
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
prin toate țările europene pe unde am trecut și am dansat. Sunt surprinse conversații ale mele cu mari personalități politice ale istoriei contemporane, precum: Hrusciov, regele Olav al V-lea al Norvegiei, primul ministru norvegian Gerhardsen, președintele Indiei Nehru, regina mamă a României Elena, regii Spaniei Juan Carlos și regina Sofia. Am vorbit, firește, despre partenerele mele Valentina Massini, Irinel Liciu, Simona Ștefănescu, Magdalena Popa, Ileana Iliescu, Dame Beryl Grey, Henny Murer, Hanne Skram, Anne Borg, Sonya Arova. - în carte ai
Viață de balerin - interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12684_a_14009]
-
începe să-i găsească temeiul adevărat. Povestea omenirii, așadar, merge frumos cu Isotopul constitutiv al hidrogenului, acel D doi O prezent în apa lumii peste ale cărei pustietăți Duhul rătăcea înainte de apariția vieții. Este apartenența noastră fizică și mentală la mama Natură. Ce se spune și la botez când ești cufundat în elementul primordial. (Numai de nu ai fi pus pe rug, îmi șoptește haios Omicron, îngerul de pază, pentru orice eventualitate)"
Deteronomul (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12699_a_14024]
-
ei am mai citit, două surori, Verona și Mora, prințese. Scria, publica mult, însă frumoasă a fost Povestea vieții mele. R.: Discuta despre ea în mod intim sau numai lucruri oficiale? Adică se plângea de problemele ei? Sau pomenea de mama sau de surorile ei? M.D.: Nu, niciodată. Cu noi, doar cât ne vedeam acolo la Mogoșoaia, eram un grup și discutam numai în legătură cu aviația, nu despre altceva. Acolo avea niște albume cu amintiri din activitatea ei și pe astea le
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
Identificarea și autoidentificarea lui Baba ca portretist, dar ca unul cu totul special, este cheia înțelegerii întregii sale opere și chiar calea de acces către intimitatea unei profunde meditații asupra existenței și a condiției umane. Autoportretul din 1922 și Portretul mamei din 1927 sînt, în acest sens, punctele de pornire, cel puțin din ceea ce se cunoaște pînă acum, a două dintre marile trasee ale operei sale. Primul inaugurează seria autoportretelor care nu se va încheia decît spre sfărșitul vieții, iar cu
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
cît și instrumentele picturii. Fără a fi cîtuși de puțin rigidă, această lucrare este riguroasă și exactă, dar și realizată suficient de liber pentru a se vedea limpede că ea nu este simpla consecință a unei rețete. Spre comparație, Portretul mamei reprezintă sigur o altă etapă, o altă percepție a modelului și o preocupare mult mai evidentă pentru viața lui interioară. Realizat în cărbune, acest portret minuscul concentrează întreaga energie a observației și toată puterea de înțelegere a relației dintre trăsăturile
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
sugerarea detaliilor fără mari eforturi descriptive trimit viziunea acestui desen către acuitatea stilistică și către laconismul expresiv ale lumii nordice. Dacă în Autoportretul din adolescență pictorul cultiva o oarecare ambiguitate și era mai receptiv la senzualitatea materiei cromatice, în Portretul mamei el este un observator precaut și sensibil, martor discret al unui mister pe care-l presimte, dar pe care, în același timp, nu-l poate pătrunde pînă la capăt.
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
Continuăm împreună!", "Un om dintre oameni și pentru oameni", "Votați onestitatea!" a individului despre care tocmai aflaseși că e cel mai crud urmaș al vampirilor draculeeni, un hoț fără scrupule, un violator în serie și-o bestie care-și ține mama reumatică în pivnița întunecoasă și umedă a vilei de nșpe mii de camere... Știu, presa o duce greu (ei, nu chiar toată presa!), jurnaliștii sunt prost plătiți și haiduceala din timpul campaniei electorale e singura speranță de-a moderniza redacțiile
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
omit referirea la femininele atipice; antepunerea articolului lui e însă destul de rău văzută. Într-o gramatică școlară din 1943 (C. Loghin) se spune: S-a înrădăcinat abuzul că lui să se pună și înaintea altor cuvinte că: lui tata, lui mama, lui popa etc., ba chiar și înaintea femininelor: lui Zoe etc., forme care trebuie evitate". Iar Iorgu Iordan, în Limba română actuala (1948), admite pe lui antepus pentru nume atipice (Cati, Fofo, Mimi), dar consideră că extinderea să la numele
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
să-mi iau mașinuța. M-am săturat de agresivitatea conducătorilor auto. Aroganța se exprimă plenar în stilul șoferilor. Cei mai mulți posesori de mașini ultimul răcnet, aiuritoare, cumpărate, desigur, din muncă cinstită " nu ca mine, din banii casei de la Severin, vîndută de mama - nu au nici-o limită. În tupeu, ca și în trafic. Și ce dacă este roșu la semafor? Asta-i bună! Nu au dat zeci de mii de euroi ca să stea la rînd cu mine, deținătoarea unui biet Tico.("biet" gîndesc
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
de adresare: mă, măi, băi...). O categorie importantă este cea a termenilor evaluativi și afectivi, de la marca atitudinii pozitive (dragă) pînă la lista infinită de epitete injurioase (boule, idiotule etc.). Limba română populară și familiară cunoaște fenomenul adresării inverse (termenii mamă, tată, folosiți de părinți în adresarea către copii). Regulile de uz sînt multiple și uneori contradictorii, depinzînd de coduri sociale variate (diferite de la sat la oraș, de la o regiune le alta, de la modelele tradiționale la cele moderne). Inventarul formulelor de
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
variate (diferite de la sat la oraș, de la o regiune le alta, de la modelele tradiționale la cele moderne). Inventarul formulelor de adresare suferă modificări rapide, tipică fiind transformarea lor în exclamații apropiate de statutul unor interjecții (e culmea, dom'le!; mamă, mamă, ce i-a făcut!). În mod special merită analizată situația actuală a formulelor glumețe, familiar-argotice, inovatoare, din limbajul tinerilor. Multe exemple din această categorie pot fi furnizate de situațiile speciale de "oralitate scrisă" ale Internetului, în condițiile specifice ale acestui
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
sechestrului. La fel se întîmplă și cu biblioteca, prin ale cărei titluri se poate verifica încă o dată temeinicia erudiției posesorului unui adevărat "depozit de carte", unic la vremea aceea. Descoperite mai tîrziu, cele aproximativ 3000 de scrisori adresate în special mamei, Catinca, și soției sale, Sașa, par concepute în stilul lui P. Mérimée - "maître des lettres familières" - și se constituie în veritabile bruioane ale unui roman autobiografic. De altfel, Călinescu nu ezită a-și face mîna de viitor romancier pe acest
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
scris acum cîteva luni în 22, că Hellmuth Schmidth a venit la Washington să pledeze pentru "calmarea spiritelor". Reagan l-a ascultat atent, după care i-a servit următoarea (faimoasa) anecdotă, aducîndu-l pe cancelarul german într-o stare aproape apoplectică: "Mama lui Brejnev își vizitează fiul, acesta arătîndu-i numeroasele sale mașini de lux. Bătrîna se minunează, după care îl întreabă: Ce te faci dacă vin comuniștii din nou la putere?" între multele omagii aduse în aceste zile celui care a simbolizat
Ronald Reagan și prăbușirea sovietismului by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12749_a_14074]
-
de oameni (etnologi), ci a unor oameni (și șoarecii din jurul lor) pur și simplu. Trabantul e centrul cinetic al vieții lui Petre Popovăț (fumător gata de sacrificiul suprem pentru propriul viciu), vecinii vor să-i facă o lipeală Ioanei Popescu, mamă singură, Irina Nicolau se mîndrește cu rochiile de mireasă din cămăși de in și kilometri de dantelă vîndute la Fondul Plastic, Șerban Anghelescu își alintă soția Merișor, în timp ce doamna, Maria Anghelescu, spune cum și de ce treceau securiștii pe la bibliotecă. Umorul
Manualul Bucureștiului optzecist by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12752_a_14077]
-
tot mai des tentația reflexivă. Căderile într-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat " mai degrabă, mai îndepărtat " produc accese de melancolie și sentimentalism dificil de reprimat, aproape de neimaginat la pătimașa luptătoare din anii care au premers revoluției. Amintirea mamei și a tatălui, frînturi de imagini din copilăria bucureșteană, evocarea anilor tinereții prilejuită de dispariția cîte unui compagnon de route, îi oferă autoarei șansa de a scrie pagini tulburătoare, mici bucăți de proză de cea mai bună calitate. Moartea lui
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
nici Mircea, nici Eugen, nici Cioran. Am rămas noi să mai plîngem, cît ne va mai fi dat, Ťla apa Vavilonuluiť" (pp. 240-241). O scrisoare venită din țară, prin intermediul unei prietene din Elveția, conținînd un proces verbal scris de mîna mamei sale după o inspecție școlară, o transpune într-o existență rămasă ca un vis îndepărtat, din alt timp și alt loc. Durerea este înfățișată decent, cu discreție, fapt ce o face cu atît mai impresionantă: "Mi se face un iremediabil
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
o inspecție școlară, o transpune într-o existență rămasă ca un vis îndepărtat, din alt timp și alt loc. Durerea este înfățișată decent, cu discreție, fapt ce o face cu atît mai impresionantă: "Mi se face un iremediabil dor de mama. Cîte ștersături n-a produs timpul în aducerea-aminte! Acum îmi dau seama, de pildă, că uitasem cum scria și cît de bine. Am o poftă nebună să stau de vorbă cu ea, măcar un ceas, două. Cum adresa ei pe
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
propriu-zise, dar mai ales cu gîndul) protagonistului, într-un spațiu mitic al Capitalei. Într-un fel, tema a fost reluată în Fetița, cel mai recent roman al lui Mihai Zamfir. Celălalt roman, Acasă, este o carte a decrepitudinii, a agoniei mamei personajului, în paralel cu dispariția Bucureștiului atît de familiar, sub buldozerele demenței ceaușiste. Cu siguranță, deși scrisă înainte de 1989, o asemenea carte nu ar fi putut vedea lumina tiparului în perioada comunistă. De altfel, acest roman a fost publicat pentru
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
acestuia nu se mai află o poveste de iubire, ci drama bătrînilor rămași din ce în ce mai singuri și mai neajutorați. Cadrul este însă același: Bucureștiul, la sfîrșitul deceniului nouă. Personajul acestui roman știe că singurele pete de lumină din viața bătrînei sale mame sunt date de periodicele sale vizite. Acestea se desfășoară după un ritual, mereu același, respectat cu strictețe de ambii protagoniști ai acestui "joc de societate". Telefonul de anunțare a vizitei, chipul mamei privind de după perdea momentul apariției fiului său pe
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
singurele pete de lumină din viața bătrînei sale mame sunt date de periodicele sale vizite. Acestea se desfășoară după un ritual, mereu același, respectat cu strictețe de ambii protagoniști ai acestui "joc de societate". Telefonul de anunțare a vizitei, chipul mamei privind de după perdea momentul apariției fiului său pe stradă, paharul de votcă și nelipsita dojană părintească, masa de prînz, cafeaua și albumul cu poze vechi, prilej de rememorare a unor întîmplări din vremuri demult apuse. Viața este un șir de
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
de slobod la gură (fecior de valet de casă mare, era căsătorit cu o evreică, fiica foștilor stăpîni, pe care o înșeală pe toate drumurile deși continuă să o iubească) pînă la tînăra libertină Ursula, care devine în final o mamă perfectă, sau nimfomana și cinica Melanie, capabilă și ea de schimbări imprevizibile de conduită și sentimente, de porniri de duioșie și recunoștință. Multe din trăsăturile de caracter ale acestor femei sînt dealtfel explicate (justificate) pe parcurs prin datele lor existențiale
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
fiindcă îți dai seama că trebuie să te aranjezi puțin, pentru ca să nu fii șleampăt...Dar am fost întotdeauna destul de cochet și urmez moda...". - Aș vrea să începem, dacă sînteți de acord, cu puțină genealogie. Familia paternă Djuvara, familia Grădișteanu a mamei dvs. ... - Dacă mă întrebați despre familie, e un domeniu care m-a interesat întotdeauna. Face parte din istorie. Ca să zic așa este o știință auxiliară istoriei și de altfel istoria începe cu genealogie că primele date istorice pe care le
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
acuma. Îi distinge de alții. Au dat cîțiva intelectuali distinși, mari medici, diplomați, miniștri, chiar fratele bunicului meu a fost de trei ori ministru de Externe în 1910, mă rog, asta-i familia Djuvara. În momentul cînd s-a căsătorit mama cu tatăl meu, Marcel Djuvara, care era un om admirabil, ieșise primul la Școala Politehnică din Berlin, era totuși o dovadă la 1902-1903, nu mai țin minte la ce dată a ieșit de la Școala Politehnică. Așa că a avut în țară
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
în 1918, la spartul tîrgului. A murit chiar în ziua în care s-a semnat armistițiul. Și noi deci am rămas orfani de copii. Dar ce voiam să spun este că în momentul în care se căsătorește taică-meu cu mama, sau mama cu taică-meu, exista un fel de deosebire socială între cele două familii : Djuvăreștii erau o familie care urca și Grădiștenii erau o familie de vechi boieri înrudiți cu toată aristocrația românească, cu cea din Muntenia și din
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]