1,101 matches
-
Manșo I (în limba italiană: Mansone) (uneori, numărat că Manșo al III-lea) (d. 1004) a fost duce de Amalfi de la 966 până la moarte și principe de Salerno de la 981 la 983. Manșo a fost fiul ducelui Sergiu I și cel mai mare conducător independent al ducatului de Amalfi, care
Manso I de Amalfi () [Corola-website/Science/324593_a_325922]
-
Manșo I (în limba italiană: Mansone) (uneori, numărat că Manșo al III-lea) (d. 1004) a fost duce de Amalfi de la 966 până la moarte și principe de Salerno de la 981 la 983. Manșo a fost fiul ducelui Sergiu I și cel mai mare conducător independent al ducatului de Amalfi, care deja se autocontrola de aproape o jumătate de secol. Atunci când tatăl său Sergiu a preluat tronul amalfitan în anul 958, Manșo a fost
Manso I de Amalfi () [Corola-website/Science/324593_a_325922]
-
la 983. Manșo a fost fiul ducelui Sergiu I și cel mai mare conducător independent al ducatului de Amalfi, care deja se autocontrola de aproape o jumătate de secol. Atunci când tatăl său Sergiu a preluat tronul amalfitan în anul 958, Manșo a fost imediat asociat acestuia la domnie. În 966, a devenit duce unic. În plus, a primit titlul bizantin de "patrikios". De la bun început, Manșo manifestă intenții de stăpânire în Principatul de Salerno. Astfel, în 973, Manșo a conspirat alături de
Manso I de Amalfi () [Corola-website/Science/324593_a_325922]
-
o jumătate de secol. Atunci când tatăl său Sergiu a preluat tronul amalfitan în anul 958, Manșo a fost imediat asociat acestuia la domnie. În 966, a devenit duce unic. În plus, a primit titlul bizantin de "patrikios". De la bun început, Manșo manifestă intenții de stăpânire în Principatul de Salerno. Astfel, în 973, Manșo a conspirat alături de Landulf de Conza și de ducele Marin al II-lea de Neapole pentru a-l depune de principele Gisulf I de Salerno. În 974, Gisulf
Manso I de Amalfi () [Corola-website/Science/324593_a_325922]
-
în anul 958, Manșo a fost imediat asociat acestuia la domnie. În 966, a devenit duce unic. În plus, a primit titlul bizantin de "patrikios". De la bun început, Manșo manifestă intenții de stăpânire în Principatul de Salerno. Astfel, în 973, Manșo a conspirat alături de Landulf de Conza și de ducele Marin al II-lea de Neapole pentru a-l depune de principele Gisulf I de Salerno. În 974, Gisulf a fost reinstalat în Salerno de către Pandulf Cap de Fier, principe de
Manso I de Amalfi () [Corola-website/Science/324593_a_325922]
-
și de ducele Marin al II-lea de Neapole pentru a-l depune de principele Gisulf I de Salerno. În 974, Gisulf a fost reinstalat în Salerno de către Pandulf Cap de Fier, principe de Benevento și de Capua. În 981, Manșo a căutat să profite de tinerețea principelui Pandulf al II-lea de Salerno și i-a invadat teritoriul, alungându-l de la conducerea Salerno. Împăratul german Otto al II-lea, care se află în acel moment în Italia pentru a lupta
Manso I de Amalfi () [Corola-website/Science/324593_a_325922]
-
de la conducerea Salerno. Împăratul german Otto al II-lea, care se află în acel moment în Italia pentru a lupta împotriva atât a bizantinilor cât și a sarazinilor și era în căutare de aliați și susținători, i-a acordat lui Manșo recunoașterea imperiala pe care și-o dorea atât de mult. În 977, el și-a asociat propriul fiu, Ioan în postura de co-duce în Amalfi, însă acesta nu era simpatizat de către amalfitani, care îl considerau ca fiind un tiran. În
Manso I de Amalfi () [Corola-website/Science/324593_a_325922]
-
o dorea atât de mult. În 977, el și-a asociat propriul fiu, Ioan în postura de co-duce în Amalfi, însă acesta nu era simpatizat de către amalfitani, care îl considerau ca fiind un tiran. În 983, atât Ioan cât și Manșo au fost detronați din Salerno, ca urmare a unei răscoale populare, salernitanii alegând pe contele palatului, care fusese exilat anterior, Ioan Lambert. Exilat din Salerno, Manșo nu s-a refugiat la Amalfi, unde fratele său Adelfer preluase puterea pentru sine
Manso I de Amalfi () [Corola-website/Science/324593_a_325922]
-
amalfitani, care îl considerau ca fiind un tiran. În 983, atât Ioan cât și Manșo au fost detronați din Salerno, ca urmare a unei răscoale populare, salernitanii alegând pe contele palatului, care fusese exilat anterior, Ioan Lambert. Exilat din Salerno, Manșo nu s-a refugiat la Amalfi, unde fratele său Adelfer preluase puterea pentru sine. Cu toate ca Manșo a reușit să își restabilească autoritatea în ducatul de Amalfi în 986 și să domneasca până la moarte, se pare ca Adelfer și ceilalți frați
Manso I de Amalfi () [Corola-website/Science/324593_a_325922]
-
fost detronați din Salerno, ca urmare a unei răscoale populare, salernitanii alegând pe contele palatului, care fusese exilat anterior, Ioan Lambert. Exilat din Salerno, Manșo nu s-a refugiat la Amalfi, unde fratele său Adelfer preluase puterea pentru sine. Cu toate ca Manșo a reușit să își restabilească autoritatea în ducatul de Amalfi în 986 și să domneasca până la moarte, se pare ca Adelfer și ceilalți frați ai lui Manșo, Ademar și Leon, au continuat să emită pretenții până cel puțin în 998
Manso I de Amalfi () [Corola-website/Science/324593_a_325922]
-
a refugiat la Amalfi, unde fratele său Adelfer preluase puterea pentru sine. Cu toate ca Manșo a reușit să își restabilească autoritatea în ducatul de Amalfi în 986 și să domneasca până la moarte, se pare ca Adelfer și ceilalți frați ai lui Manșo, Ademar și Leon, au continuat să emită pretenții până cel puțin în 998. Manșo a construit catedrală Sfanțului Apostol Andrei din Amalfi și a izbutit să obțină de la papă Ioan al XV-lea transformarea Amalfi în sediu arhiepiscopal (din 987
Manso I de Amalfi () [Corola-website/Science/324593_a_325922]
-
a reușit să își restabilească autoritatea în ducatul de Amalfi în 986 și să domneasca până la moarte, se pare ca Adelfer și ceilalți frați ai lui Manșo, Ademar și Leon, au continuat să emită pretenții până cel puțin în 998. Manșo a construit catedrală Sfanțului Apostol Andrei din Amalfi și a izbutit să obțină de la papă Ioan al XV-lea transformarea Amalfi în sediu arhiepiscopal (din 987). Atunci când a murit, Manșo a fost succedat de către fiul său Ioan I. Scriind în
Manso I de Amalfi () [Corola-website/Science/324593_a_325922]
-
au continuat să emită pretenții până cel puțin în 998. Manșo a construit catedrală Sfanțului Apostol Andrei din Amalfi și a izbutit să obțină de la papă Ioan al XV-lea transformarea Amalfi în sediu arhiepiscopal (din 987). Atunci când a murit, Manșo a fost succedat de către fiul său Ioan I. Scriind în anul 977 în timpul guvernării lui Manșo I, călătorul arab Ibn Hawqal descria Amalfi cu aceste cuvinte:
Manso I de Amalfi () [Corola-website/Science/324593_a_325922]
-
Andrei din Amalfi și a izbutit să obțină de la papă Ioan al XV-lea transformarea Amalfi în sediu arhiepiscopal (din 987). Atunci când a murit, Manșo a fost succedat de către fiul său Ioan I. Scriind în anul 977 în timpul guvernării lui Manșo I, călătorul arab Ibn Hawqal descria Amalfi cu aceste cuvinte:
Manso I de Amalfi () [Corola-website/Science/324593_a_325922]
-
Manșo al II-lea supranumit "cel Orb", a fost duce de Amalfi în trei rînduri: de la 1028 la 1029, de la 1034 la 1038 și de la 1043 la 1052. Manșo a fost al doilea fiu al ducelui Sergiu al II-lea cu
Manso al II-lea de Amalfi () [Corola-website/Science/324666_a_325995]
-
Manșo al II-lea supranumit "cel Orb", a fost duce de Amalfi în trei rînduri: de la 1028 la 1029, de la 1034 la 1038 și de la 1043 la 1052. Manșo a fost al doilea fiu al ducelui Sergiu al II-lea cu Maria, sora principelui Pandulf al IV-lea de Capua. Întreaga sa carieră ducala a constat în războaie deschise cu fratele său, Ioan al II-lea, pentru posesia tronului
Manso al II-lea de Amalfi () [Corola-website/Science/324666_a_325995]
-
Pandulf al IV-lea de Capua. Întreaga sa carieră ducala a constat în războaie deschise cu fratele său, Ioan al II-lea, pentru posesia tronului. "Chronicon Amalfitanum" (datata în cca. 1300) reprezintă o importantă sursă pentru această perioadă. În 1028, Manșo a obținut tronul împreună cu mama sa, într-o vreme în care tatăl său Sergiu și fratele său Ioan se aflau refugiați la Constantinopol. Această situație a fost probabil generată la instigarea unchiului său Pandulf de Capua. În 1029, Ioan a
Manso al II-lea de Amalfi () [Corola-website/Science/324666_a_325995]
-
său Sergiu și fratele său Ioan se aflau refugiați la Constantinopol. Această situație a fost probabil generată la instigarea unchiului său Pandulf de Capua. În 1029, Ioan a revenit la Amalfi și și-a reafirmat autoritatea în ducat, depunând pe Manșo și pe Maria. În aprilie sau mai 1034, Ioan a fost forțat din nou să părăsească Amalfi, fugind la Napoli, iar Manșo și Maria au reluat conducerea ducatului cu sprijinul principelui de Capua. Maria a luat titlul de "ducissa et
Manso al II-lea de Amalfi () [Corola-website/Science/324666_a_325995]
-
de Capua. În 1029, Ioan a revenit la Amalfi și și-a reafirmat autoritatea în ducat, depunând pe Manșo și pe Maria. În aprilie sau mai 1034, Ioan a fost forțat din nou să părăsească Amalfi, fugind la Napoli, iar Manșo și Maria au reluat conducerea ducatului cu sprijinul principelui de Capua. Maria a luat titlul de "ducissa et patricissa", în vreme ce Manșo nu a obținut niciun titlu din Bizanț; ca urmare, în cadrul disputelor din sudul Italiei, ei au urmat politică longobarzilor
Manso al II-lea de Amalfi () [Corola-website/Science/324666_a_325995]
-
Maria. În aprilie sau mai 1034, Ioan a fost forțat din nou să părăsească Amalfi, fugind la Napoli, iar Manșo și Maria au reluat conducerea ducatului cu sprijinul principelui de Capua. Maria a luat titlul de "ducissa et patricissa", în vreme ce Manșo nu a obținut niciun titlu din Bizanț; ca urmare, în cadrul disputelor din sudul Italiei, ei au urmat politică longobarzilor, iar nu pe cea a grecilor. În 1038, împăratul Conrad al II-lea l-a depus pe Pandulf de Capua, astfel încât
Manso al II-lea de Amalfi () [Corola-website/Science/324666_a_325995]
-
Italiei, ei au urmat politică longobarzilor, iar nu pe cea a grecilor. În 1038, împăratul Conrad al II-lea l-a depus pe Pandulf de Capua, astfel încât Ioan a putut reveni la Amalfi. Ioan l-a orbit pe fratele său Manșo și l-a exilat în insula Sirenuse, cu ajutorul Mariei, pe care a acceptat-o alături la conducere. Această cruzime i-a făcut pe cetățeni să se ridice împotriva lui Ioan și a Mariei și, în aprilie 1039, cei doi au
Manso al II-lea de Amalfi () [Corola-website/Science/324666_a_325995]
-
cruzime i-a făcut pe cetățeni să se ridice împotriva lui Ioan și a Mariei și, în aprilie 1039, cei doi au fost alungați, iar duce a devenit principele Guaimar al IV-lea de Salerno. Guaimar l-a numit pe Manșo să activeze că duce din 1040 sau 1043, sub suzeranitatea salernitanilor. La rândul său, Manșo și.a botezat fiul cu numele lui Guaimar și l-a numit co-duce în 1047. În 1052, amalfitanii, deși aveau afecțiune pentru Manșo, s-au
Manso al II-lea de Amalfi () [Corola-website/Science/324666_a_325995]
-
și, în aprilie 1039, cei doi au fost alungați, iar duce a devenit principele Guaimar al IV-lea de Salerno. Guaimar l-a numit pe Manșo să activeze că duce din 1040 sau 1043, sub suzeranitatea salernitanilor. La rândul său, Manșo și.a botezat fiul cu numele lui Guaimar și l-a numit co-duce în 1047. În 1052, amalfitanii, deși aveau afecțiune pentru Manșo, s-au revoltat totuși din cauza taxelor ridicate percepute de cei din Salerno. Astfel, Ioan a putut să
Manso al II-lea de Amalfi () [Corola-website/Science/324666_a_325995]
-
numit pe Manșo să activeze că duce din 1040 sau 1043, sub suzeranitatea salernitanilor. La rândul său, Manșo și.a botezat fiul cu numele lui Guaimar și l-a numit co-duce în 1047. În 1052, amalfitanii, deși aveau afecțiune pentru Manșo, s-au revoltat totuși din cauza taxelor ridicate percepute de cei din Salerno. Astfel, Ioan a putut să revină la putere. Pe langă fiul său, Guaimar, Manșo a mai avut un fiu cu același nume că și el, care de asemenea
Manso al II-lea de Amalfi () [Corola-website/Science/324666_a_325995]
-
și l-a numit co-duce în 1047. În 1052, amalfitanii, deși aveau afecțiune pentru Manșo, s-au revoltat totuși din cauza taxelor ridicate percepute de cei din Salerno. Astfel, Ioan a putut să revină la putere. Pe langă fiul său, Guaimar, Manșo a mai avut un fiu cu același nume că și el, care de asemenea avea un fiu Manșo, care se va căsători cu Gaitelgrima, cu care va avea un fiu numit Ioan. De asemenea, Manșo ar mai fi avut o
Manso al II-lea de Amalfi () [Corola-website/Science/324666_a_325995]