5,147 matches
-
a trupelor aeropurtate în România. Data anunțată pentru trecerea la acțiune: 26 august. Atmosfera la Snagov, în acest 23 august torid, este apăsătoare. Barbul povestește: Mihai Antonescu decisese să plece în Turcia pentru a reîncepe negocierile la Ankara. Baronul Stîrcea, mareșalul Palatului, îl oprește pe Barbul pe malul lacului Snagov, pentru a-1 întreba: "Mareșalul încheie sau nu armistițiu? Pentru că noi nu mai avem nici o îndoială asupra situației militare". Barbul i-ar fi răspuns că nu e încă o catastrofă și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la Snagov, în acest 23 august torid, este apăsătoare. Barbul povestește: Mihai Antonescu decisese să plece în Turcia pentru a reîncepe negocierile la Ankara. Baronul Stîrcea, mareșalul Palatului, îl oprește pe Barbul pe malul lacului Snagov, pentru a-1 întreba: "Mareșalul încheie sau nu armistițiu? Pentru că noi nu mai avem nici o îndoială asupra situației militare". Barbul i-ar fi răspuns că nu e încă o catastrofă și că se poate lupta pe linia Focșani-Galați. Stîrcea află că mareșalul se pregătește să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a-1 întreba: "Mareșalul încheie sau nu armistițiu? Pentru că noi nu mai avem nici o îndoială asupra situației militare". Barbul i-ar fi răspuns că nu e încă o catastrofă și că se poate lupta pe linia Focșani-Galați. Stîrcea află că mareșalul se pregătește să plece din nou pe front... și că nu s-ar afla, prin urmare, la București. Trebuia acționat pe 23, trebuia să se profite de prezența lui Ion Antonescu? Killinger, pe care Barbul îl întîlnește pe 23 după-amiaza
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
plînge, agasat și malițios: După informațiile mele, la București se pregătește din nou o lovitură de stat". Barbul îl liniștește: "Domnule ambasador, în fiecare zi se aude vorbindu-se despre asta. Nu e nimic nou". Anunțata plecare pe front a mareșalului grăbește hotărîrea regelui, care consideră obligatorie o întîlnire cu acesta, pentru ca poziția privitoare la armistițiu să fie afirmată cu toată claritatea. Scenariul se organizează: Mihai și Ion Antonescu îl vor întîlni pe rege la Palat, la 1530. Nu mai rămîne
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
poziția privitoare la armistițiu să fie afirmată cu toată claritatea. Scenariul se organizează: Mihai și Ion Antonescu îl vor întîlni pe rege la Palat, la 1530. Nu mai rămîne destul timp pentru a fixa derularea întîlnirii; alternativa este radicală: fie mareșalul acceptă armistițiul și nu există nici o demisie, fie refuză și aliații regelui formează un nou guvern. Maniu pledează pentru un cabinet de tehnicieni și militari. Sănătescu ia contact cu Maniu la domiciliul acestuia, Lucrețiu Pătrășcanu fiind ascuns la Dan Brătianu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Dan Brătianu, fiul șefului Partidului Liberal, Constantin Brătianu. Șeful Statului-Major al Comandamentului capitalei, colonelul Dămăceanu, este informat că trebuie să se afle pregătit pentru a ocupa capitala cu unitățile de care dispune... La 1530, Mihai Antonescu se prezintă la Palat. Mareșalul este în întîrziere, iar regele se enervează. Apoi, discuția dintre rege, Ion Antonescu și Mihai Antonescu are loc în prezența lui Sănătescu. În biroul alăturat așteaptă generalul Aldea, colonelul Dămăceanu, Buzești de la Ministerul Afacerilor Externe, loanițiu și generalul Anton, care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Apoi, discuția dintre rege, Ion Antonescu și Mihai Antonescu are loc în prezența lui Sănătescu. În biroul alăturat așteaptă generalul Aldea, colonelul Dămăceanu, Buzești de la Ministerul Afacerilor Externe, loanițiu și generalul Anton, care urmăresc și ei discuția. Regele îi cere mareșalului să încheie armistițiul însă acesta refuză categoric. El are intenția să reziste pe linia fortificată Focșani-Oancea-Bolgrad. Regele se ridică atunci și face semn personalităților care, din biroul său, au auzit conversația. Majorul Dumitrescu Anton, din batalionul de gardă al palatului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vremea cînd venise pentru prima dată la Palat". Mihai subliniază tensiunea nervoasă din rîndurile partizanilor săi: data acțiunii fusese devansată cu trei zile: de la 26 la 23. Regele împreună cu echipa sa au chemat la Palat, unii după alții, pe colaboratorii mareșalului pentru a le cere demisia. Au venit, prin urmare, Ministrul de Război, prefectul Poliției, funcționarii din biroul militar. Colonelul Dămăceanu, șeful Starului-Major din plasa Bucureștilor era și el acolo. Se face apel la trupele care se găseau în împrejurimile Bucureștilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Bucureștilor era și el acolo. Se face apel la trupele care se găseau în împrejurimile Bucureștilor nu existau decît tineri recruți cu cîte trei luni de antrenament. Și alte amintiri confirmă spusele regelui: acelea ale lui Barbul, atașat al cabinetului mareșalului și ale lui Mircea loanițiu, vechiul secretar particular al regelui. Povestea ultimei întîlniri, tragică punere față în față a tînărului rege și a șefului militar, a devenit un fel de punct de reper pentru o țară care se străduie să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se străduie să construiască momente inaugurale eroice. Or, acest 23 august aparține, după unii, regelui și reinaugurează o istorie a României monarhice, iar după alții, unei rezistențe populare al cărei rezultat și consecință ar fi. În sfirșit, pentru apărătorii operei mareșalului Antonescu, este vorba despre un complot însoțit de o trădare a armatei de către rege. Aghiotantul lui Antonescu, la mai mult de patruzeci de ani după evenimente, deplînge încă faptul că l-ar fi lăsat pe acesta să părăsească Snagovul și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Antonescu să încheie armistițiu și aceea de a participa la complotul de la Palat. Acest joc dublu și aceste ezitări au început în 1943, în timp ce România își deschidea fronturile diplomatice de contact cu Aliații. Cretzianu era plecat la Ankara cu acordul mareșalului și servea în același timp intereselor guvernului și celor ale opoziției. Antonescu ar fi declarat în acest sens: "Fie ca cel care obține cele mai bune condiții de armisitițiu să-l semneze". Au urmat apoi Barbu Știrbei și Vișoianu, cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acest sens: "Fie ca cel care obține cele mai bune condiții de armisitițiu să-l semneze". Au urmat apoi Barbu Știrbei și Vișoianu, cu o misiune dublă. Însă, în tot acest timp, Maniu complota cu Palatul pentru a determina arestarea mareșalului. Apărarea lui Antonescu subliniează unica grijă pentru interesul național și îndepărtează caracterul fascist al concepției sale în privința patriotismului. Rămîne imaginea unui om izolat și trădat în momentul în care el se străduia să obțină mai mult și mai bine pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ei. Odată încheiată lovitura de stat, se anunță o revoluție sprijinită de sovietici. PARTEA A IV-A SUPLICIILE SECOLULUI XX CAPITOLUL I Războiul și revoluția Interpretarea lui 23 august 1944 nu se poate limita la un duel între rege și mareșal. Dincolo de această așezare față în față, se combăteau două ideologii, două viziuni asupra României și asupra locului ei în Europa, chiar dacă dezbaterile ulterioare au tins să minimalizeze această miză. Revenirile și reinterpretările momentului 23 august au fost numeroase în mediile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
speranță. Am trăit extraordinara epopee a Stalingradului ca pe o adevărată dramă". Brucan caracterizează ca "o generație de extremă stîngă", generația care s-a angajat, în august 1944, alături de URSS cu o voință politică și proiecte care mergeau, după eliminarea mareșalului Antonescu, mult mai departe decît perspectivele partidelor apropiate regelui. Brucan vorbește de "o generație", dar cifrele spun altceva: Partidul Comunist, ilegal din 1924, numără abia o mie de membri; s-ar putea replica, împotriva acestei memorii staliniste amplificatoare, că singurul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vechilor elite. Epurarea de imediat după război constituie un preludiu al revoluției. Ea începe, în mai 1945, cu procesul lui Ion Antonescu și a ministrului său, Mihai Antonescu. Guvernul Groza optează pentru opinia după care, în ansamblu, i se reproșează mareșalului că ar fi antrenat țara într-un război dincolo de Nistru. Antonescu suportă interogatoriile cu demnitate și își restrînge apărarea în jurul intervenției omului de arme: dacă a mers dincolo de Nistru alături de germani, a făcut-o din rațiuni strategice. Nu a făcut
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
război Uniunii Sovietice: trupele germane și române trec Prutul Sfîrșitul lui iunie Masacrarea populației evreiești din Iași Sfîrșitul lui iulie Toate teritoriile abandonate URSS-ului în 1940 sînt reintegrate în frontierele românești 23 august Antonescu este promovat la gradul de mareșal 16 octombrie În urma înaintării trupelor române, între Nistru și Bug este creată o nouă provincie, Transnistria, cu capitala la Odessa 1943 Octombrie Tentative de deschidere spre Aliați, conduse de A. Cretzianu la Ankara, la inițiativa Ministrului Afacerilor Externe, Mihai Antonescu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Martie Propuneri pentru Aliați la Cairo, prin intermediul lui Maniu și Barbu Știrbei Aprilie Apelul sovieticilor la adresa României în vederea încetării luptelor 10 iunie Partidele Liberal, Național Țărănesc, Social-Democratic și Comunist formează Frontul Național Democratic 23 august Regele Mihai îl arestează pe mareșalul Antonescu și pe Mihai Antonescu. Este constituit un nou guvern sub președinția generalului Sănătescu, șeful casei militare a regelui SUPLICIILE SECOLULUI XX 1944 12 septembrie Convenția de armistițiu între România și URSS. Arbitrajul Vienei este anulat. Basarabia și Bucovina rămîn
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Bucovina rămîn sub suzeranitate sovietică, însă Transilvania este reintegrată în frontierele românești Decembrie Generalul Sănătescu este înlocuit de generalul Rădescu 1945 Martie Sub presiunea sovieticilor, Petru Groza, președintele Frontului Muncitorilor, formează guvernul 1946 Iunie După un proces în fața Tribunalului Poporului, mareșalul Antonescu și Mihai Antonescu sînt împușcați la închisoarea Jilava 19 noiembrie Alegerile aduc victoria BPD (Blocul Partidelor Democratice) dominat de Partidul Comunist 1947 Noiembrie Maniu, șeful Partidului Național Țărănesc este condamnat la închisoare pe viață 30 decembrie Regele Mihai este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1990. Hillgruber, Andreas, Hitler; Köning Carol und Marshall Antonescu, Die Deutsch-Rumanuschen Beziehungen, 1938-1944, Wiesbaden, 1954. Istoria mișcării legioane scrisă de un legionar; București, Editura Roza Vînturilor, 1993. Legislația antievreiască, 1940-1944, vol. I, București, Editura Hasefer, 1993. Magherescti, George, Adevărul despre mareșalul Antonescu, Editura Păunescu, 1991. Martinul evreilor din România, București, Editura Hasefer, 1991. Mezincescu, Eduard, Mareșalul Antonescu și catastrofa României, București, Editura Artemis, 1991. Pop, Valer, Bătălia pentru Ardeal, București, Editura Colosseum, 1992. Românii la Stalingrad, București, Editura Militară, 1992. Safran
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Istoria mișcării legioane scrisă de un legionar; București, Editura Roza Vînturilor, 1993. Legislația antievreiască, 1940-1944, vol. I, București, Editura Hasefer, 1993. Magherescti, George, Adevărul despre mareșalul Antonescu, Editura Păunescu, 1991. Martinul evreilor din România, București, Editura Hasefer, 1991. Mezincescu, Eduard, Mareșalul Antonescu și catastrofa României, București, Editura Artemis, 1991. Pop, Valer, Bătălia pentru Ardeal, București, Editura Colosseum, 1992. Românii la Stalingrad, București, Editura Militară, 1992. Safran, Alexandru, Un tison arraché aux flammes, Paris, Stock, 1989. Sănătescu (general), Jurnal, București, Editura Humanitas
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la Stalingrad, București, Editura Militară, 1992. Safran, Alexandru, Un tison arraché aux flammes, Paris, Stock, 1989. Sănătescu (general), Jurnal, București, Editura Humanitas, 1993. Teroarea fascismului horthist în nord-vestul României, septembrie 1940-octombrie 1944, București, Editura Meridiane, 1986. Watts, Larry, În serviciul mareșalului, München, Ion Dumitru-Verlag, 1985. CAPITOLUL V: 23 August 1944 Brucan, Silviu, Generația irosită. Memorii, București, Editura Universul, 1992. Cretzianu, Alexandru, "The rumanian armistice negotiations: Cairo 1944", în Journal of Central European Affairs, octombrie 1951. Convorbiri cu Mihai I al României
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Jdanov, Andrei 268, 286, 287, 310, 349 Jefferson, Thomas 181 Jelavich, Barbara 58, 68, 80 Jelavich, Charles 68 Jeszensky, Geza 369 Joffre, Joseph 166 Johnson, Lyndon Baines 300, 317 Joséphine (prințesă) 111 Jovanonic (mitropolit) 56 Jowitt, Kenneth 284, 294 Jukov (mareșal) 296 Justinian 46, 280, 281 K Kadar, Janos 360 Kant, Emmanuel 86 Karolyi, Mihaly 169, 170, 176 Kavtaradze 293 Keitel (mareșal) 238 Keller, Paul 368 Kellogg, Frederick 23 Kennedy, John Fitzgerald 300 Kerenski, Alexandru 219 Killinger, Manfred, baron von 244
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Joffre, Joseph 166 Johnson, Lyndon Baines 300, 317 Joséphine (prințesă) 111 Jovanonic (mitropolit) 56 Jowitt, Kenneth 284, 294 Jukov (mareșal) 296 Justinian 46, 280, 281 K Kadar, Janos 360 Kant, Emmanuel 86 Karolyi, Mihaly 169, 170, 176 Kavtaradze 293 Keitel (mareșal) 238 Keller, Paul 368 Kellogg, Frederick 23 Kennedy, John Fitzgerald 300 Kerenski, Alexandru 219 Killinger, Manfred, baron von 244, 254, 258, 266, 267 Kiraly, Karoly 341, 342 Kirițescu 167 Kisselef (conte) 82 Kissinger, Henry 319, 325 Klein, Ion Inochentie 56
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
găsit alți 16, tot unul și unul, ejusdem farinae, din același aluat protoplasmatic. Ne aducem aminte că după luarea Sevastopolului, când garda imperială franceză suferise mari pierderi, s-a debarcat un număr de recruți pentru împlinirea golurilor. Aducătorul contingentului propuse mareșalului Pelissier să-și aleagă fruntașii dintre recruți pentru umplerea golurilor din gardă. Acesta însă, adevărat fiu al Gasconiei, răspunse că "orice francez e demn de-a figura în gardă". Astfel și d. C. A. Rosetti negreșit va răspunde: Orice atom
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cugetătoare adică, asta se datora și felului în care un om de talia lui Corneliu Coposu a știut să readucă în disputa politică limbajul normalității: adevăr, concizie, civilitate, culoare. Vă imaginați, în altă ordine de idei, ce față făcea un mareșal ca Hindemburg, ajuns în 1925 președinte de Reich, văzîndu-l pe Hitler trecînd urcat pe Mercedesul campaniei sale electorale și gesticulînd gata să zboare, el, Hindemburg, format la spiritul laconic prusac. (De reținut, paralela, riscată oarecum, operată de sagacele Alexandru George
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]