128,667 matches
-
preferința pentru superb (în dauna altor adjective cu sens superlativ) să vină tocmai din asemănarea sa fonetică cu super. Celelalte apreciative înregistrează mult mai puține apariții. Registrul familiar-argotic e bine reprezentat, prin bestial (3), beton (3), adevărat (2), meserie (2), marfă (1), trăsnet (1). Familiaritatea devenită aproape standard se manifestă în tare (2), tare de tot (1), cel mai tare (4), fain (2). Ies în evidență englezismele - cool, foarte cool, super cool, great, sau inovațiile precum megacolosal. Cu una sau două
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
spunând răspicat că nu exclude alianța cu criminalul Iliescu! Dacă tot a scăpat de oamnii de onoare din partid, poate să-și dea în petic oricât dorește, îngânat de purtătorul său de palavre, o obrăznicătură pentru care principiile sunt o marfă iar adevărul o flegmă scuipată printre dinți în obrazul naivilor. Când ideea liberală devine, ca la atotputernicul șef actual al lui... Ionescu-Quintus, obsesia bicefală a câștigării președinției și a locurilor în parlament, așadar, o competiție pentru ciolan, ajunge să-mi
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
mai des la sînge apare ca determinant al acțiunii de control: "OPC a controlat "la sînge" unitățile din județul Ilfov" (Cotidianul 241, 1996, 3); "controale "la sînge" ale poliției" (România liberă = RL 2788, 1999, 7); "Vameșii vor controla "la sînge" mărfurile" (Evenimentul zilei = EZ 2318/2000, 1). Combinațiile stranii, în care să nu fie posibilă substituția cu drastic sau sever sînt rare: "Rusia și Ucraina ne invidiază la sînge" (Tineretul liber, 738, 1992, 3). Dacă în unele cazuri determinantul apare în
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
fel de a face cu ochiul spre cititor, sau chiar de a-l trage de mînecă. Cele cîteva exemple de mai jos sînt adunate pe tot parcursul ultimului deceniu și au apărut în publicații de tipuri și orientări diferite: "...altă marfă, alte prețuri! Măi să fie!" (Strada, 10, 1990, 6); "Măi să fie! Sediul central F.S.N. din nou jefuit" (Adevărul, 195, 1992, 1); "toate concurentele au răspuns: donații și construcții de case pentru săraci, orfani și handicapați. Măi să fie!" (VIP
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
În alte țări, o vedetă suspectată că nu și-a plătit impozitele la stat a stat pe tușă mai bine de trei ani. La noi, un măscărici financiar e promovat drept expert, un parlamentar care a furat cu trenurile de marfă și are interdicție de a părăsi Capitala vrea libertate de mișcare pentru a se duce în provincie în campanie electorală. Unul implicat într-o crimă face divertisment la tv, altul urmărit pentru furt dă interviuri candide la un oficios al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
Rodica Zafiu Unul dintre cei mai reprezentativi termeni ai vorbirii familiar-argotice actuale (mai ales a acelui registru sociolingvistic care e numit "vorbirea tinerilor", chiar dacă nu are limite de vîrstă rigide) e marfă. Se știe că mijlocul predilect de îmbogățire al argourilor românești este modificarea semantică a elementelor deja existente în limba comună; în cazul de față, schimbarea de sens se asociază cu o modificare de comportament gramatical. Substantivul marfă e folosit acum
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
vîrstă rigide) e marfă. Se știe că mijlocul predilect de îmbogățire al argourilor românești este modificarea semantică a elementelor deja existente în limba comună; în cazul de față, schimbarea de sens se asociază cu o modificare de comportament gramatical. Substantivul marfă e folosit acum cu valoare adjectivală (ca adjectiv invariabil) sau adverbială, exprimînd o caracterizare pozitivă, chiar superlativă: "O tipă cu totul superbă - marfă!" (Vineri, 10, 1998, 2); "Unul peste alta, băutură peste băutură, a fost "marfă"" (Evenimentul zilei = EZ, 2318
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
comună; în cazul de față, schimbarea de sens se asociază cu o modificare de comportament gramatical. Substantivul marfă e folosit acum cu valoare adjectivală (ca adjectiv invariabil) sau adverbială, exprimînd o caracterizare pozitivă, chiar superlativă: "O tipă cu totul superbă - marfă!" (Vineri, 10, 1998, 2); "Unul peste alta, băutură peste băutură, a fost "marfă"" (Evenimentul zilei = EZ, 2318, 2000, 2). Cum se vede, termenul beneficiază deja de atestări jurnalistice, în care marcarea prin ghilimele nu indică neapărat o ipotetică distanță ironică
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
de comportament gramatical. Substantivul marfă e folosit acum cu valoare adjectivală (ca adjectiv invariabil) sau adverbială, exprimînd o caracterizare pozitivă, chiar superlativă: "O tipă cu totul superbă - marfă!" (Vineri, 10, 1998, 2); "Unul peste alta, băutură peste băutură, a fost "marfă"" (Evenimentul zilei = EZ, 2318, 2000, 2). Cum se vede, termenul beneficiază deja de atestări jurnalistice, în care marcarea prin ghilimele nu indică neapărat o ipotetică distanță ironică, ci mai ales relativa sa noutate: "au contribuit, fiecare după puteri, la acordarea
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
zilei = EZ, 2318, 2000, 2). Cum se vede, termenul beneficiază deja de atestări jurnalistice, în care marcarea prin ghilimele nu indică neapărat o ipotetică distanță ironică, ci mai ales relativa sa noutate: "au contribuit, fiecare după puteri, la acordarea calificativului "marfă" acestei petreceri" (EZ, 2316, 2000, 2). Termenii care exprimă în modul cel mai general o evaluare pozitivă sau negativă (echivalenții lui bun - rău), ca și cei care cuprind o intensificare a aprecierii (excelent - îngrozitor) sînt foarte folosiți în comunicarea curentă
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
a reîmprospăta inventarul expresivității. Acum cîteva decenii, enunțul judecăților tranșante era asigurat, în registrul colocvial-argotic, de cuplul mișto - nasol; cele două cuvinte sînt încă în uz, dar s-au banalizat, iar generațiile mai tinere recurg cu precădere la sinonimele lor, marfă și nașpa. Din punct de vedere gramatical, marfă urmează un model prezent în româna populară și familiară: al substantivelor care capătă valoare adjectivală și adverbială, în combinații limitate sau deschise. Modelul e dezvoltat mai ales în registrul familiar-argotic: "un tip
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
judecăților tranșante era asigurat, în registrul colocvial-argotic, de cuplul mișto - nasol; cele două cuvinte sînt încă în uz, dar s-au banalizat, iar generațiile mai tinere recurg cu precădere la sinonimele lor, marfă și nașpa. Din punct de vedere gramatical, marfă urmează un model prezent în româna populară și familiară: al substantivelor care capătă valoare adjectivală și adverbială, în combinații limitate sau deschise. Modelul e dezvoltat mai ales în registrul familiar-argotic: "un tip brici", "o apărare beton", "o rochie trăsnet" etc.
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
în româna populară și familiară: al substantivelor care capătă valoare adjectivală și adverbială, în combinații limitate sau deschise. Modelul e dezvoltat mai ales în registrul familiar-argotic: "un tip brici", "o apărare beton", "o rochie trăsnet" etc. De altfel, succesul lui marfă a fost anticipat (deși cronologia fluctuațiilor lexicului argotic e greu de stabilit) de folosirea frecventă a altui substantiv cu sens apreciativ-superlativ: meserie ("Mă uitam în dreapta, în stînga, excelent, meserie aeroportul" - Gabriela Adameșteanu, Vară - primăvară, 1989, p. 155), concurat de altfel
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
excelent, meserie aeroportul" - Gabriela Adameșteanu, Vară - primăvară, 1989, p. 155), concurat de altfel de un adjectiv variabil din aceeași familie lexicală: meseriaș,-ă ("Ce antenă meseriașă aveau ăia de la hotel!" - Smaranda Cosmin, Aștept provincia, 1987, p. 146). Ca și meserie, marfă poate fi aplicat la orice, determinînd nume de obiecte, persoane, situații, acțiuni. Evoluția sa semantică nu e nici cu totul surprinzătoare, nici foarte banală. La o primă privire, s-ar zice că marfă e tipic pentru economia de piață, iar
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
provincia, 1987, p. 146). Ca și meserie, marfă poate fi aplicat la orice, determinînd nume de obiecte, persoane, situații, acțiuni. Evoluția sa semantică nu e nici cu totul surprinzătoare, nici foarte banală. La o primă privire, s-ar zice că marfă e tipic pentru economia de piață, iar meserie pentru o etapă artizanală anterioară; scenariul interpretativ al trecerii dintr-o fază în alta ar fi tentant, dar e prea facil ca să fie și adevărat. Ca și meserie, folosit de argotizanți pentru
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
pentru o etapă artizanală anterioară; scenariul interpretativ al trecerii dintr-o fază în alta ar fi tentant, dar e prea facil ca să fie și adevărat. Ca și meserie, folosit de argotizanți pentru a caracteriza abilitatea în ocupațiile specifice (furt, prostituție), marfă își adaptează sensurile trecînd prin experiența "ilegalității". E probabil ca sensul apreciativ actual să se fi format în legătură cu uzul interlop al cuvîntului - marfa fiind în primul rînd obiectul jafurilor, al traficului ilicit, al proxenetismului. Evoluția poate însă fi explicată și
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
și adevărat. Ca și meserie, folosit de argotizanți pentru a caracteriza abilitatea în ocupațiile specifice (furt, prostituție), marfă își adaptează sensurile trecînd prin experiența "ilegalității". E probabil ca sensul apreciativ actual să se fi format în legătură cu uzul interlop al cuvîntului - marfa fiind în primul rînd obiectul jafurilor, al traficului ilicit, al proxenetismului. Evoluția poate însă fi explicată și direct din sensurile ironice și figurate pe care cuvîntul le are mai de mult (în Dicționarul limbii române - DLR, tomul, Litera M, 1965-1968
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
al traficului ilicit, al proxenetismului. Evoluția poate însă fi explicată și direct din sensurile ironice și figurate pe care cuvîntul le are mai de mult (în Dicționarul limbii române - DLR, tomul, Litera M, 1965-1968, sînt înregistrate mai multe; de exemplu marfă bună "se spune, depreciativ, despre un om șmecher sau imoral"). Oricum, evoluția semantică - explicabilă poate și prin elipsă (din marfă bună) - e marcată de obicei de o intonație specifică, exclamativă. Între construcțiile în care apare cuvîntul, să amintim structura marfă
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
le are mai de mult (în Dicționarul limbii române - DLR, tomul, Litera M, 1965-1968, sînt înregistrate mai multe; de exemplu marfă bună "se spune, depreciativ, despre un om șmecher sau imoral"). Oricum, evoluția semantică - explicabilă poate și prin elipsă (din marfă bună) - e marcată de obicei de o intonație specifică, exclamativă. Între construcțiile în care apare cuvîntul, să amintim structura marfă de... (tipul minune de...) - "Marfă de știre!" (EZ, 2315, 2000, 10) și mai ales tiparul superlativ dezvoltat rapid în ultima
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
marfă bună "se spune, depreciativ, despre un om șmecher sau imoral"). Oricum, evoluția semantică - explicabilă poate și prin elipsă (din marfă bună) - e marcată de obicei de o intonație specifică, exclamativă. Între construcțiile în care apare cuvîntul, să amintim structura marfă de... (tipul minune de...) - "Marfă de știre!" (EZ, 2315, 2000, 10) și mai ales tiparul superlativ dezvoltat rapid în ultima vreme, bazat pe repetarea cuvîntului: "P. s-a mai lăudat în anumite împrejurări că, dacă va ajunge șef ..., își va
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
despre un om șmecher sau imoral"). Oricum, evoluția semantică - explicabilă poate și prin elipsă (din marfă bună) - e marcată de obicei de o intonație specifică, exclamativă. Între construcțiile în care apare cuvîntul, să amintim structura marfă de... (tipul minune de...) - "Marfă de știre!" (EZ, 2315, 2000, 10) și mai ales tiparul superlativ dezvoltat rapid în ultima vreme, bazat pe repetarea cuvîntului: "P. s-a mai lăudat în anumite împrejurări că, dacă va ajunge șef ..., își va trage o mașină "marfă de
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
de...) - "Marfă de știre!" (EZ, 2315, 2000, 10) și mai ales tiparul superlativ dezvoltat rapid în ultima vreme, bazat pe repetarea cuvîntului: "P. s-a mai lăudat în anumite împrejurări că, dacă va ajunge șef ..., își va trage o mașină "marfă de marfă"" (Libertatea, 2841, 1999, 19). În fine, mi se pare posibil ca în substituirea celor mai populare evaluative la modă să joace un rol și asocierile fonice; în acest caz, nașpa ar fi fost selectat, între variile sinonime candidate
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
de știre!" (EZ, 2315, 2000, 10) și mai ales tiparul superlativ dezvoltat rapid în ultima vreme, bazat pe repetarea cuvîntului: "P. s-a mai lăudat în anumite împrejurări că, dacă va ajunge șef ..., își va trage o mașină "marfă de marfă"" (Libertatea, 2841, 1999, 19). În fine, mi se pare posibil ca în substituirea celor mai populare evaluative la modă să joace un rol și asocierile fonice; în acest caz, nașpa ar fi fost selectat, între variile sinonime candidate la postul
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
evaluative la modă să joace un rol și asocierile fonice; în acest caz, nașpa ar fi fost selectat, între variile sinonime candidate la postul de termen negativ preferențial, și datorită asemănării sale fonice cu nasol, iar în mișto, meserie și marfă identitatea consoanei inițiale n-ar fi o simplă întîmplare... Aceasta rămîne însă o simplă ipoteză, greu de demonstrat și ușor de respins prin contraexemple.
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
în orice țară, ar fi fost demult închise, guvernul Isărescu ne condamnă să fim mai puțin sănătoși, mai prost hrăniți, mai needucați și mai idioți. Cărțile au ajuns la prețuri prohibitive iar revistele culturale sunt, în țara automobilului "Dacia", o marfă de lux. Școlile stau să se prăbușească peste elevi care în loc să aibă computere au reumatisme și în loc de săli luminate - ochelari de vedere. Nu mai vorbesc despre semnalul dat întreprinderilor care, de bine, de rău, și-au achitat datoriile. Cine va
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]