2,011 matches
-
precum: alienarea se bazează pe convingerile liderilor țărilor din lumea a treia în ceea ce privește globalizarea (considerată principala forță care determină destinele)apoi acțiunea selectivă prin care țările dezvoltate se opun globalizării selective (liberalizarea comerțului, investițiile, fluxurile financiare). Un alt defect este marginalizarea acesta vizează statele dezvoltate care consideră că cea mai importantă consecință a globalizării este propria lor marginalizare, o altă problemă se referă la revenirea la colonialism (interesele țărilor în dezvoltare se ciocnesc de o serie de sancțiuni internaționale percepute ca
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
care determină destinele)apoi acțiunea selectivă prin care țările dezvoltate se opun globalizării selective (liberalizarea comerțului, investițiile, fluxurile financiare). Un alt defect este marginalizarea acesta vizează statele dezvoltate care consideră că cea mai importantă consecință a globalizării este propria lor marginalizare, o altă problemă se referă la revenirea la colonialism (interesele țărilor în dezvoltare se ciocnesc de o serie de sancțiuni internaționale percepute ca p reîntoarcere la colonialism). Impunerea (o mărime se potrivește tuturor formelor), pierderea suveranității statele (delegarea de suveranitate
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
nestimulative (dușmănie); Rezistența la schimbare; Lipsa încrederii de sine 1. Bariere datorate atitudinilor individuale Comportamentul egocentric; Necunoașterea propriei persoane; Sentimentele de incompetență sau ineficiență; Lipsa de obiectivitate și realism; Pasivitatea excesivă. 2. Bariere referitoare la relațiile individ-grup Lipsa de comunicare; Marginalizarea; Lipsa de autenticitate; Autoizolarea; Dependența față de grup. * Blocaje ale creativității Sindey Shore a identificat trei tipuri de blocaje ale creativității: a) emoționale; b) culturale c) creative. (după Mihaela Roco, 2004, pp. 109-110) a) Blocaje de tip emoțional teama de a
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
de impunere alte curente feministe riscă să devină parte a lumii și a cunoașterii pe care încearcă să o critice, tocmai prin rolul emancipator pe care și-l asumă. În consecință, feminismul postmodern valorizează, asemenea postmodernismului în general, alteritatea, diversitatea, marginalizarea, deconstrucția, metanararea. El aduce în limbajul relațiilor internaționale chestionarea identităților, a semnificației frontierelor geografice, a ideii de suveranitate și a celei de stat. Există un potențial transformator al feminismului postmodern, diferit de la o autoare la alta, permanent suspicios și dispus
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
mai subliniază însă că dincolo de ideea remarcabilă a eliberării artei vizuale de aspectele reprezentaționale, ideea rupturii reprezentării de forma semnificantă este o insuficiență a teoriei lui Bell, pentru că: „în unele cazuri, elementul reprezentațional este atât de important pentru pictură, încât marginalizarea lui în virtutea unui tipar mental, este nepotrivită”. El prezintă comentariul tabloului Regentesses of the Old Men’s Alms House de Frans Hals în care John Berger arată că, la vremea când a pictat acest portret de grup, Hals era în
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
legate de aglomerările urbane, copiii străzii, disproporțiile dintre populația bogată și cea săracă. Ca urmare a crizei economice și sociale, în câmpul școlar au loc procese și schimbări negative, cum ar fi : eșecul școlar masiv, analfabetismul, abandonul, violențele, discriminarea și marginalizarea tuturor categoriilor defavorizate. În prezent,societatea contemporană se confruntă cu o problematică nouă privitoare la viața de familie și cu noi forme de constituire și organizare a cuplurilor, favorizând declinul familiei nucleare. În viața familiei s-au produs așadar o
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
școlară generează efecte negative atât în plan psihologic, în sensul alterării imaginii de sine a elevului care-și pierde încrederea în propriile posibilități, ajungând să dezvolte o teamă față de eșec, cât și în plan social, deoarece inadaptarea permanentizată determină o marginalizare socială. În noul Curriculum Național se pune accent pe educația timpurie a copilului și de aceea trebuie să ne propunem apropierea din ce în ce mai mult de cerința de a transforma relația educațională într-un "contract pedagogic" între parteneri egali. Acest fapt nu
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
stingerea lor nu este un fenomen doar al trecutului. Au dispărut romanicii din Bosnia, Herțegovina, Muntenegru, Croația, Dalmația, după ce au fost mai întâi divizați prin intruziunea migratorilor și apoi aserviți prin forța armelor, a legilor discriminatorii sau exclusivismului confesional, segregare, marginalizare, descurajare, umilire. Scutul supraviețuirii vlahilor care se mai găsesc în zonele menționate rămâne conștiința fiecăruia, cea colectivă și dovezile trecutului. Acesta ar fi mesajul pentru prezent a vestigiilor valahe din Balcani acoperite de vreme și uitare. 10.01. La Academia Română
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
abordarea acestui termen au existat păreri pentru mondializare, potrivit cărora acesta este o șansă pentru țările de la periferie și o alternativă la eșecul proiectelor de modernizare naționalistă. Însă există și curentul opus, care consideră că liberalizarea țărilor de la periferie aduce marginalizarea lor economică și regresia socială, analizând această perspectivă se constată ca prin deschiderea frontierelor naționale nu se favorizează structurile economice, ci din contră duce la o scădere a nivelului de trai, la șomaj și implicit la sărăcie. Apariția noilor tehnologii
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
precum: alienarea se bazează pe convingerile liderilor țărilor din lumea a treia în ceea ce privește globalizarea Ăconsiderată principala forță care determină destinele)apoi acțiunea selectivă prin care țările dezvoltate se opun globalizării selective Ăliberalizarea comerțului, investițiile, fluxurile financiare). Un alt defect este marginalizarea acesta vizează statele dezvoltate care consideră că cea mai importantă ; ; consecință a globalizării este propria lor marginalizare, o altă problemă se referă la revenirea la colonialism Ăinteresele țărilor în dezvoltare se ciocnesc de o serie de sancțiuni internaționale percepute ca
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
care determină destinele)apoi acțiunea selectivă prin care țările dezvoltate se opun globalizării selective Ăliberalizarea comerțului, investițiile, fluxurile financiare). Un alt defect este marginalizarea acesta vizează statele dezvoltate care consideră că cea mai importantă ; ; consecință a globalizării este propria lor marginalizare, o altă problemă se referă la revenirea la colonialism Ăinteresele țărilor în dezvoltare se ciocnesc de o serie de sancțiuni internaționale percepute ca p reîntoarcere la colonialism). Impunerea mărime se potrivește tuturor formelor), pierderea suveranității statele Ădelegarea de suveranitate organizațiilor
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
socială reprezintă o temă legitimă (și importantă) a filosofiei politice. Tot ceea ce pare să condamne Dunn este "nivelul interesului și al energiilor imaginative" pe care filosofii politici le-au investit în investigarea ei, nivel ce a dus la ignorarea sau marginalizarea altor teme importante pentru teoria politică normativă. Iar în această opinie cred că nu putem decât să fim de acord cu Dunn. Există și alte teme importante în teoria politică normativă, teme ce nu au primit, o bună bucată de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Îi enumeram și pe L.Rappaport care a enumerat trei probleme proprii adolescenței: prima este a sexualității și a identificării rolului sexual cu funcționalitatea și ipetuozitatea acesteia; a doua este a identității Încarcate de nesiguranță socială, a treia privește trăirea marginalizării datorită atitudinilor adolescentului (fapt ce accentuiază nesiguranța socială și Îl determină pe adolescent să adopte un comportament agresivă. La acestea se adaugă o dezordine evidentă În interesele și chiar În statutul existențial al adolescentului, trăite ca atare. Și G.Goldman
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
acele trăsături de personalitate sau evenimente cu un caracter negativ sau denigrator, pe care le accentuiază și le denaturează până la grotesc, estimând sau dorind să obțina o descalificare, o compromitere social-morala a victimei. Denigrarea sistematica vizează de cele mai multe ori o marginalizare, atragerea unui aprobiu colectiv asupra celui denigrat. Dar, În același timp, actul denigrării oferă indicii posihologică cu privre la denigrator, deoarece el nu face altceva decât să proiecteze asupra “adversarului” propriile sale insuficiențe morale. Comunicarea umană nu se reduce numai
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
a fi acceptați de ceilalți. De obicei ei sunt “clownul” clasei sau Îi sprijină pe colegi În acțiunile lor de rezistență sau de contestarea autorității celorlalți ( colegi sau profesori). Frecvent, ei Își ascund adevarata capacitate academica doar pentru a evita marginalizarea din partea celorlalți colegi; * Falsele victime: sunt acei elevi ce reclamă mereu incidente imaginare, comportamentul lor semnalând nevoia de atenție din partea celorlalți. Concluzia este că, de multe ori, comportamentul agresiv este simulat, provocat, declanșat, Întreținut de conduita partenerului relației interpersonale
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
ca o conduită contrară ordinii și liniștii. e) Funcția de selecție a școlii, care nu se bazează Întotdeauna pe criterii de merit, și funcția de ierarhizare, care conduce automat la devalorizarea de sine a celor cu eșecuri școlare, la etichetare, marginalizare și excludere, toate acestea fiind forme ale violenței instituționale; f) Competiția Între adolescenți: orice competiție generează sentimente de rivalitate și conflicte. Violența non-instituțională include numai conduitele de agresivitate dintre elevi, și nu are aparent nici o legatură cu contextul educativ. Dar
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
împlinirea acestuia, văduvia. Puterea e totul în acest labirint al textului, diseminată în absolut toate personajele, pulsând violent și proliferând uneori monstruos, alteori retrăgându-se alunecos către tron, fără vreo șansă de a-l ocupa din nou. Dislocarea ei, aparenta marginalizare, spulberarea completă apoi și recunoașterea fragmentelor obținute în întreaga rețea a lumii medievale se pot petrece doar dacă centrul caruselului e preluat de altceva, dacă tronul gol e ocupat, legitim sau nu, de altcineva. Dar cine poate sta pe jilțul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
competiției nestimulative (dușmănie);Rezistența la schimbare; - Lipsa încrederii de sine 1. Bariere datorate atitudinilor individuale Comportamentul egocentric; - Necunoașterea propriei persoane; - Sentimentele de incompetență sau ineficiență; - Lipsa de obiectivitate și realism; - Pasivitatea excesivă. 2. Bariere referitoare la relațiile individ-grupLipsa de comunicare; - Marginalizarea; - Lipsa de autenticitate; - Autoizolarea; - Dependența față de grup. - Blocaje ale creativității Sindey Shore a identificat trei tipuri de blocaje ale creativității: a) emoționale; b) culturale c) creative. (după Mihaela Roco, 2004, pp. 109-110) a) Blocaje de tip emoțional - teama de a
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
psihologiei rurale, își atrage neîncrederea lui Stalin și din acel moment trăiește cu frica de o posibilă arestare. Membru la început discret al conducerii colective instalate la Moscova după moartea lui Stalin, el contribuie la eliminarea lui Beria, apoi la marginalizarea lui Malenkov; în septembrie 1953, devine prim-secretar al PCUS*. Pe 25 februarie 1956, el prezintă în fața celui de-al XX-lea Congres al PCUS „raportul secret”, declanșând astfel procesul destalinizării*. în 1957, îndepărtează din conducerea partidului „grupul antipartinic” format
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
comportamentelor, fie la conflictualizarea lor. Nu este deloc greu să ne dăm seama că funcționalitatea tuturor acestor surse generatoare de conflicte la nivel intragrupal se soldează cu efecte dintre cele mai neplăcute: comportamente neproductive cau chiar antiproductive, insatisfacții, nonconformism, devianță, marginalizare, rezistență la schimbare, disocierea și dezmembrarea grupului, chiar disoluția grupului etc. Remediul se află în compatibilizarea structurilor formale cu cele informale (prin diminuarea caracterului constrângător al structurilor formale, prin punerea de acord a constrângerilor formale cu aspirațiile individuale ale membrilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
BRICOLAJ, COSMOPOLITISM, METISAJ JOLIBERT Bernard Profesor de științe ale educației la IUFM din Insula Réunion LAICITATE JUCQUOIS Guy Profesor emerit de științe ale limbajului la Universitatea catolică din Louvain (UCL) DIVERSITATE, GENOCID, HIBRIDITATE, SCLAVIE, SIONISM, XENOFOBIE LAZAR Judith Sociolog MARGINALITATE/MARGINALIZARE LE ROY Etienne Profesor de antropologia dreptului la Universitatea Paris I DREPT ȘI CULTURĂ LUCRECE André Sociolog și scriitor ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, CREOLITATE, NEGRITUDINE MARCHAND-TONEL Xavier Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea Toulouse I CETĂȚENIE (codul Î
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prima ediție americană: 1979). TILLY Charles (1986), La France conteste: de 1600 à nos jours, trad. fr., Paris, Fayard (prima ediție În limba engleză: 1986). Φ Inegalități sociale, INTEGRARE, Putere, Reglementare socială, SOLIDARITATE Conformism/conformitatetc "Conformism/conformitate" Φ Devianță, Marginalitate/marginalizare, SOCIALIZARE Contaminaretc "Contaminare" Φ ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE Contract socialtc "Contract social" Φ CETĂȚENIE (codul Î), FRATERNITATE, SOLIDARITATE Contraculturătc "Contracultură" Alcătuită din elemente variate și sincretice preluate din așa-numita cultură „populară”, mijloc privilegiat de rezistență la anumite forme de dominare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu producția masivă de LSD la Los Angeles și cu vestitele acid tests (reuniuni de tineri pentru a asculta muzică pop și a consuma substanțe psihedelice) la San Francisco, s-a instalat În mod durabil contracultura. Astfel, se apreciază că marginalizarea a numeroși adolescenți toxicomani nu a fost resimțită de către aceștia ca „efect al unui abandon sau al unei respingeri din partea societății, ci, dimpotrivă, ca un refuz voluntar sau ca o transgresiune din partea drogaților Înșiși: «adevărata» viață, pentru ei, nu mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1997), La Contre-culture: Etats-Unis, années 60. La naissance de nouvelles utopies, Paris, Autrement. TOURAINE Alain (1996), „Contre-culture”, in Encyclopaedia universalis: Corpus, vol. 6, Paris, pp. 478-480 (prima publicare a acestui articol: 1974). Φ Alienare, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Devianță, DOMINAȚIE, Marginalitate/marginalizare, Subcultură Control socialtc "Control social" Φ Devianță, DREPT ȘI CULTURĂ, INTEGRARE, Normă, SOCIALIZARE Convenții (socio-economia Î)tc "Convenții (socio‑economia ~)" Ideea de convenție a luat naștere În afara domeniului socio-economic. De exemplu, pentru filosofia analitică anglo-saxonă, așa cum o cunoaștem din cercetările
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
2002. ROCHE Sebastian (coordonator) (2003), En quête de sécurité. Causes de la délinquance et nouvelles réponses, Paris, Armand Colin. SUTHERLAND Edwin și CRESSEY Donald (1966), Principes de criminologie, trad. fr., Paris, Cujas (prima ediție americană: 1924). Φ Conflict, Excludere, INCIVILITĂȚI, Marginalitate/marginalizare, Normă, Reglementare socială, SOCIALIZARE Dezafilieretc "Dezafiliere" Φ Excludere, INTEGRARE, Marginalitate/marginalizare, Vulnerabilitate Dialog (principiul Î)tc "Dialog (principiul ~)" În relația cu semenii, dialogul, ținând În același timp de filosofia Întâlnirii și de teoria argumentării, joacă un rol central. Analiza lui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]