40,419 matches
-
autori care au luptat în regimentul ei, doar fiole cu aerul timpului. Prima e mai bătrînă, din 1930, de la "Cultura Națională". Cînd o vezi, îți dă impresia întîlnirii (norocoase...) c-un coșar. Tuciurie și subțirică, cu niște zdrențe atîrnîndu-i prin margini. (De fapt, nici reeditarea de la editura Vinea, dacă mă uit bine la ea, deși multișor mai nouă, doar din '91, nu se ține cine știe ce zdravănă... Deh, legătoriile începutului de tranziție!). Paradisul suspinelor e un roman refuzat, un poem în proză
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
mai multe joburi, aprecierea că totuși lumea nu muncește era cel puțin stranie. Ce fel de țară (antropologic vorbind...) ați (re)găsit în "expediția" din 1999? Nu foarte diferită de cea pe care o lăsasem în 1992 - o țară în marginea crizei de nervi. De-abia revenind după 2003 am vazut o diferență - dar poate nu am stat destul. Insist asupra faptului că momentul în care am realizat studiul era un moment de criză - se făcea bilanțul celor zece ani de la
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
întors se pare că din America, de la studii, citase dintr-un articol al meu mai vechi o întâmplare cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, ajuns șeful statului, făcând vizite prin țară cu mașina, și care, având o maladie, oprea des limuzina și, pe marginea șanțului, se elibera... în acest timp, ceilalți, suita, se opreau și ei, respectuoși, înșirându-se pe marginea aceluiași accident de teren, unul lângă altul, și urinau și ei, cu respect, cu fereală, mai încolo de ochii șefului... Dacă astăzi comisia
Trecutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10642_a_11967]
-
întâmplare cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, ajuns șeful statului, făcând vizite prin țară cu mașina, și care, având o maladie, oprea des limuzina și, pe marginea șanțului, se elibera... în acest timp, ceilalți, suita, se opreau și ei, respectuoși, înșirându-se pe marginea aceluiași accident de teren, unul lângă altul, și urinau și ei, cu respect, cu fereală, mai încolo de ochii șefului... Dacă astăzi comisia având sarcina să cerceteze cine și cum, și de ce a fost comunist în țara românească; și dacă
Trecutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10642_a_11967]
-
trotuarele în gură... Și cădea sânge din coasta sărutului cu care ți-am îndrăgostit umbră atârnata într-un plisc de pasăre prelinsa spre cer. Se udaseră sentimentele, că le picurau trupurile subțiri că un gând. Și ploua răsturnat, despletit, fără margini, și te ștergeam cu prosopul inimii, bucată cu bucată. Urmărind periplul editorial al scriitorului Virgil Dumitrescu, se constată că el a fost extrem de parcimonios față de gazetarul prolific, temperamental și divers, însumând câteva sute de texte, risipite mai ales prin presă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cultivat, cu simțul rafinat al culorii și al cuvântului. De aceea, spuneam că poemul de gardă este un... relevant pro-domo. Iar cele Șapte schițe la „Autoportret cu urechea tăiată” se constituie în depoziții de antologie, prin alternanta limbajului poetic la marginea și pe suprafața tablourilor de pictură. Aci, în cele șapte schițe (o, câte semnificații și simboluri cunoaște cifră șapte în culturile, religiile și mitologiile planetei!), se revarsă atât informația poetului în domeniu, cât și marea realizare narativa, rostita când liric
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Poetul român trăiește revelația „luminozității meridionale a regiunii”. Zice Virgil Dumitrescu: „Orchestrații rafinate îmi / scalda sufletul cum valurile mării nisipul. / Fir cu fir aleg din natură - pietricele de rău, / șolzi de păstrăv zglobiu, irizări de pădure. Că un / japonez la marginea apei. Cred că dacă nu m-aș fi / îndeletnicit cu șevaletul, aș fi făcut-o la fel de / potrivit cu până înmuiată-n cer neală. M-aș fi întrecut / în haikuuri precum în stampe străvezii același nipon / inspirat”. Din aceleași surse, Virgil Dumitrescu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în ale matematicii, omenirea, până în prezent, încă nu i-a găsit subtilitatea nici în microși nici în macrocosmos. Din acest motiv, dar și pentru a nu fi ridicoli sau taxați drept babe ce își dau cu părerea despre orice pe marginea sântului, ne abținem. Ca să mai destindem puțin atmosferă, într-un anume fel, parcă prea didactica, trebuie să recunoaștem, sincer, frumusețea expresiei ,,... Să storc marea din bobul de nisip”, expresie care însă ne-a amintit de un comentariu pe blog, comentariu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
prin zale. Este restriște în ochiul care citește Evenimentul secolului. Învățăm cum să supraviețuim fără carne În iarna viitoare. Cușcă bestiei a rămas goală Iar arena-i ticsita Cu flori din hârtie velina. Ne tărâm cu miriapodul ce amușina La marginea stelei. Lampă cu gaz e stinsa pe masă. Sforăie și bufonul de sub masă ospățului... Da’ ce știu eu Despre camelot-ul în care Iarbă sparge piatră și Leul își face veacurile În semnul heraldic ? Vremuri Avem același semn La mâna
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
George Enescu, alături de care, în Primul Război Mondial, a ridicat moralul soldaților și ofițerilor români cu cântece ce au devenit șlagăre ale muzicii lăutărești, alinând cu ele durerile răniților de la Oituz, Mărăști, Mărășești, luptători pentru Întregirea Neamului. O ulița de la marginea municipiului Pitești, cu mult noroi și câteva case, poartă numele Zavaidoc, numele celui mai vestit rapsod al României dintre cele două războaie mondiale. Sculptorul Eugen Petri i-a realizat un bust, iar Centrul Cultural și Primăria au inițiat Festivalul Național
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în grădinile de vară sau „La Mărită Borțoasa” admiratorii îl căutau. Deși bondoc, era adoratul femeilor. Dar, o alege pe Constantă, Tânta cum îi spunea el, cu 15 ani mai tânără, care îi aduce pe lume trei copii, fericire fără margini pentru Zavaidoc. Asta era adevărată bogăție, nu milioanele pe care le câștiga și le transformă în cecuri strângând averi uriașe: Constantă (zisă Pusă), Vasile (moare la 12 ani) și Niculina, care moare la câteva luni. ZAVAIDOC Spune, neica, ce-ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
răspundea nimeni. Din nou și din nou. Același rezultat. Nu mai știam ce să fac. Mai erau aproape două ore. Am ieșit în balcon. De la înălțimea etajului opt, bulevardul se zarea can palmă. Grupuri mari de oameni se vânzoleau spre marginile orașului. Câteva incendii își aruncau fumul spre înălțimi. M-am reîntors în apartament. Nu știam ce să-mi iau. Singura mea avere erau cărțile. Mii de volume. Cum să le iau? Unde să le pun?... Mi-am ales o sacoșă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Constantă. Din balconul clădirii se putea vedea întregul port și toată partea de sud a litoralului. Tot din acest balcon se vedea un parc mare cu flori. Pe aici se plimbă lumea spre seară de-a lungul parcului situat pe marginea mării, unde se află și Cazinoul din Constantă. Prietenii lui Stanley au aflat de venirea lui și îl vizitau mereu. Stanley le-a atras atenția că deși vin cu soțiile lor să-i vadă și să joace poker, vor deveni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Dunărea, Carpații ? ne-am lăsat părinții, casa, frații și-n Canada asta...am mai scris, am gasit pământul cel promis. n-avem Marea, dar românilor ne pulsează-n piept un singur dor: când ne băsmuiește briză sării să dormim pe marginile Mării. în această țară verde...verde, Dumnezeul nostru un ne pierde. și-n țărâna ei dumnezeiasca, altoim sămânță românească. avem case mandre și bogate. omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de copil / furată într-un joc / de cărămidă-n doi / sau că o cruce azvârlita / timpului înapoi”, p. 94). Sub al doilea aspect, al determinării din partea procesului individuației, se surprind unele fascicule de lumină, conturând stări și evenimente lăuntrice la marginea obsesivului: cuvântul cu lumea să, reală și nominală, si lanțul ființei omenești, cu continuitatea și discontinuitatea să. Ambele, încărcate, genetic, de tensiune, bucurie și tragism. Și între ele, se află oglindă, câmpul relațional al conștiinței. „Cuvântul” este răsucit și desrăsucit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
secundare peritoneale [5]. Dată fiind diseminarea limfatică rară, limfadenectomia regională nu se efectuează de rutină. Rezecțiile parțiale ale stomacului pot fi efectuate când tumora este localizată la nivelul celor două curburi ale stomacului, atât pe cale clasică cât și laparosocopică, o margine de rezecție de 1 cm fiind considerată suficientă. Gastrectomiile subtotale sau totale sunt rezervate tumorilor de dimensiuni foarte mari care implică o porțiune importantă a stomacului. Tratamentul pe cale laparoscopică este raportat de mai multe centre unde au fost practicate rezecții
Revista Spitalului Elias by RADU PÂRVULEŢU, VALENTIN CALU, ADRIAN MIRON () [Corola-journal/Science/92052_a_92547]
-
privită în scrierile patristice și mai ales la Sfântul Maxim Mărturisitorul, ca una care dinainte de veacuri a fost cugetată și rânduită, anume a fost rânduită unirea hotarului (definitului) și a nehotărniciei (indefinitului), a măsurii și a lipsei de măsură, a marginii și a nemărginirii, a Creatorului și a creaturii, a stabilității și a mișcării, această taină arătându-se în Hristos care S-a arătat, aducând prin ea împlinirea hotărârii de mai înainte a lui Dumnezeu<footnote Ibidem, răsp. 60, pp. 304-305
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
zi. Asociază adenom de prostată pentru care urmează tratament cu Cardura 4 mg/zi. EXAMEN FIZIC La internare constatăm pacient normoponderal febril 38,5°, cu icter sclerotegumentar, prurit generalizat, abdomen sensibil la palpare în epigastru și hipocondrul drept, ficat cu marginea inferioară la 2 cm sub rebordul costal, suprafață netedă, consistență elastică, sensibil, TA = 120/80 mmHg, AV = 72 b/min, scaune acolice și urini hipercrome. Episoadele de dureri epigastrice, febră asociată cu frison și apariția icterului sclerotegumentar ce se succed
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR, ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Science/92056_a_92551]
-
animalul pe care demnul și viteazul general călărea, se deșelase de-a binelea, prezentând o formă hilariantăsub greutatea călărețului său. Uralele nu mai conteneau. Regina avea scările șelei împodobite cu crizanteme, iar pe față i se citea o bucurie fără margini. Regele surâdea cu bunătate mulțimii, care aclama cortegiul regal. Curând după această însemnată zi, într-o bună dimineață plecai pe jos până la palatul Cotroceni, în nerăbdarea de a revedea pe prințesele mele. Fui primită îndată de prințesa Elisabeta și cu
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
From, Presence and Thought An Essay on the Religious Philosophy of Gregory of Nyssa, tr. Mark Sebanc, Ignatius Press, San Francisco, 1995, p. 37-39. footnote>, cu care creatura încearcă să se reunească: „ ... măreția firii dumnezeiești nu e hotărnicită de nici o margine și nu e vreun hotar în cunoașterea celor cercetate, la care ar trebui să se oprească din mersul înainte cel ce urmărește cele înalte; ci că cel ce aleargă, printr-o înțelegere mai înaltă, spre mintea (înțelesul) de sus, trebuie
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Peguy. Sufletul crește mereu în Cel nehotărnicit și acest proces se petrece cu sufletul cunoscător, pentru că Cel în Care înaintează nu e hotărnicit. Această înălțare de la o țintă la alta ține veșnic, ea implicând nesfârșirea oceanului dumnezeiesc, la a cărui margine nu ajungem niciodată, pentru că nu are margine<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, notele explicative nr. 127, p. 195, și nota 164, p. 223, în PSB vol.29. footnote>. „Din moment ce Primul Bine este infinit în natura sa, comuniunea cu El din partea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
și acest proces se petrece cu sufletul cunoscător, pentru că Cel în Care înaintează nu e hotărnicit. Această înălțare de la o țintă la alta ține veșnic, ea implicând nesfârșirea oceanului dumnezeiesc, la a cărui margine nu ajungem niciodată, pentru că nu are margine<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, notele explicative nr. 127, p. 195, și nota 164, p. 223, în PSB vol.29. footnote>. „Din moment ce Primul Bine este infinit în natura sa, comuniunea cu El din partea celui a cărui sete este ostoită de
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
naturi a dezvoltării spirituale”<footnote Mark Hart, „Reconciliation of Body and Soul: Gregory of Nyssa’s Deeper Theology of Marriage”, în Theological Studies, 51, 1990, p. 451. footnote>. Din multe puncte de vedere, studiul persuasiv al lui John Behr pe marginea operei gregoriene De hominis opificio, susține revelațiile studiului lui Hart. Concentrându-se explicit pe antropologia inclusă în De hominis opificio, Behr arată modul în care primele cincisprezece capitole ale lucrării prezintă o perspectivă dinamică, ascendentă a creației. Baza „perspectivei ascendente
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Însă această impresie ne este imediat spulberată, deoarece apare aici o realitate nouă, esențială pentru înțelegerea teologiei Sfântului Grigorie de Nyssa și a teologiei mistice în genere: anume că plăcerea lucrurilor divine nu face decât să sporească însetarea sufletului. Căci „marginea celor atinse înainte se face începutul călăuzirii spre cele deasupra”<footnote Ibidem, omilia a VI-a, p. 193. footnote>, iar cele dobândite până acum se dovedesc a fi numai „începutul urcușului”<footnote Ibidem, omilia a V-a, p. 173. footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
aceeași stare, deși faptul că stările se continuă spre același bine tot mai înalt dă celui ce intră și iese și o statornicie. Într-un fel „suntem nemulțumiți cu starea în care ne aflăm de câtva timp, pentru că, cunoscându-i marginile, nu ne mai este satisfăcută setea noastră de nemărginire. Voim ceva nou, voim să ieșim din mărginire. Dar noul în care intrăm e din alt punct de vedere înrudit cu starea în care am fost. Binele, iubirea, e mereu nou
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]