1,659 matches
-
intervenție directă a administrației-spune același Pătrășcanu în anchetă-, după care au încercat să stea în umbră, lăsând prim-planul lui Țurcanu. În primele săptămâni ale lui ianuarie 1950, lotul timișorenilor și al celorlalți torturați au dat declarații scrise în fața lui Marina, supravegheați de Țurcanu. Cei care mai ascundeau lucruri au fost bătuți în continuare, indiferent din ce tabără făceau parte. Astfel, în jurul lui 5 ianuarie 1950, Țurcanu l-a avertizat pe Pătrășcanu că declarația sa este incompletă. Tot acum, Țurcanu, Roșca
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Securității, care doar vizitau închisoarea: Iosif Nemeș și Tudor Sepeanu, care l-a înlocuit pe primul în mai-iunie 1950) și oamenii de teren (cei din fruntea Biroului Inspecții din închisoare, care aveau însă ordine să fie cât mai discreți: Ion Marina și, de la sfârșitul lui mai 1950, Mircea Mihai). Directorul Dumitrescu a fost implicat fără voia sa în acțiune, dar și ținut la distanță în numeroase rânduri, inclusiv atunci când înalte oficialități din Securitate vizitau închisoarea pe care o conducea. El a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
unei camere la baie, în care acesta să poată tria materialul informativ smuls prin torturi de la deținuți, ori înființarea camerei 4-spital ca școală de cadre prin trimiterea de volume din biblioteca penitenciarului, au fost luate direct de către ofițerul politic Ion Marina, cel puțin conform declarațiilor lui Dumitrescu. Pentru că cei torturați erau obligați să denunțe orice favoare din partea administrației, gardienii au fost și ei prinși într-un cerc vicios și au participat la bătăi în mai multe rânduri. Un alt detaliu extrem de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
deținuți, fără a implica administrația ori oficialii Securității, cu toate că Eugen Țurcanu, de exemplu, afirmă răspicat în anchetă că a acționat 'din ordinul anumitor persoane ce aveau sarcini de conducere în acea instituție', și anume directorul Alexandru Dumitrescu, ofițerul politic Ion Marina, inspectorul general MAI Iosif Nemeș, inspectorul general MAI Tudor Sepeanu, șeful Biroului Inspecții din penitenciar, sublocotenentul Mircea Mihai, și ajutorul acestuia, locotenentul Marin Iagăru, dând și detalii despre ordinele primite de la Dumitrescu. Ignorarea acestei declarații, precum și a celorlalte care implicau
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cu Uniunea Sovietică, iar prezența Armatei Roșii pe teritoriul țării noastre era un puternic factor de presiune. De asemenea, o serie de alte personaje cu importante cunoștințe despre acțiune, precum Iosif Nemeș, Marin Constantinescu, Mihai Dulgheru, Marin Jianu ori Ion Marina, nu au avut deloc de suferit. Un caz special este cel al lui Ludovic Zeller, care a fost găsit mort în cimitirul Bellu din București, la scurtă vreme după oprirea bătăilor și demararea primelor cercetări. Circulă mai multe variante în privința
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
i-a deschis îl saluta ca pe un superior în grad. În loc să fie eliberat, a primit o condamnare administrativă de trei ani, pe care a executat-o la Bicaz, Onești și Borzești. La Bicaz s-a întâlnit cu ofițerul politic Marina, după a cărui sosire a fost înlocuit comandantul lagărului, Ștefan Iliescu. A fost eliberat la 21 mai 1954, însă a primit domiciliu obligatoriu la Caransebeș și a fost ajutat de foștii profesori să își ia bacalaureatul. A terminat Facultatea de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ai Securității și, în scurt timp, și-a făcut apariția în penitenciar și colonelul Nemeș, cel care l-a impulsionat să pună planul în aplicare. Imediat după întrevederea cu Nemeș, în Pitești și-a făcut apariția și ofițerul politic Ion Marina, care avea să devină colaboratorul cel mai apropiat al lui Țurcanu. Referindu-se la Pitești, spune că a acționat 'din ordinul anumitor persoane ce aveau sarcini de conducere în acea instituție', și anume directorul Dumitrescu, ofițerul politic Marina, inspectorul general
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
politic Ion Marina, care avea să devină colaboratorul cel mai apropiat al lui Țurcanu. Referindu-se la Pitești, spune că a acționat 'din ordinul anumitor persoane ce aveau sarcini de conducere în acea instituție', și anume directorul Dumitrescu, ofițerul politic Marina, inspectorul general MAI Iosif Nemeș, inspectorul general MAI Tudor Sepeanu, șeful Biroului Inspecții din penitenciar, sublocotenentul Mircea Mihai și ajutorul lui Mihai, locotenentul Marin Iagăru, oferind chiar și datele la care s-a întâlnit cu reprezentanții organelor de stat. Dacă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cei doi erau în relații foarte proaste, și afirmă că acesta s-a bucurat de sprijinul total al directorului Dumitrescu. Totuși, e important de adăugat că Dumitrescu acționa constrâns de presiunile venite dinspre Biroul Inspecții. Mai mult, Țurcanu menționează că Marina asista aproape mereu la ordinele pe care i le dădea Dumitrescu, iar uneori intra în detalii despre cum să le aplice, cel puțin în perioada noiembrie 1949-aprilie 1950, cât timp s-a aflat în penitenciar. Colonelul Nemeș ar fi asistat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lui Țurcanu, cei care nu au fost torturați înainte de a adera la mișcare. Din grupul autorităților, ca principali vinovați îi consideră pe Nicolschi alături cei doi adjuncți ai săi, coloneii Dulgheru și Sepeanu, dar și pe directorul Alexandru Dumitrescu, locotenentul Marina și colonelul Zeller. Primul vinovat dintre deținuți este, desigur, Țurcanu, alături de Popa, Livinschi, Mărtinuș, Leonida, Pătrășcanu, Fuchs, Steier. Probabil însă că Virgil Ierunca nu cunoștea întregul destin al lui Pafnutie Pătrășcanu și al lui Titus Leonida, ambii torturați înainte de a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
li se ia nimic.” La 1 septembrie 1429, era reîntărit privilegiul anterior și domnul dăruia un obroc anual de 12 buți de vin din desetina Neamțului. Călugării trebuia să îi cânte liturghie domnului în fiecare joi, săptămânal și doamnei sale Marina, marțea, iar călugărilor să li se dea în aceste zile câte o cupă de vin. Cât vor fi în viață să le cânte domnilor sănătate și, după moarte, mântuire. La 23 decembrie 1430, Alexandru cel Bun și soția sa Marina
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Marina, marțea, iar călugărilor să li se dea în aceste zile câte o cupă de vin. Cât vor fi în viață să le cânte domnilor sănătate și, după moarte, mântuire. La 23 decembrie 1430, Alexandru cel Bun și soția sa Marina, întăresc mânăstirii Neamț iezerul Zagorna, la Nistru, și prisaca de la Zagorna cu o treime din venitul celor trei mori de la Baia și un obroc anual de 12 buți de vin din desetina de la Neamț. La 30 noiembrie 1436, domnul întărește
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mitropolitul Moldovei. La 12 mai 1480, Ștefan cumpără o moară din satul Feredieni, care aparținuse Mitropoliei, și o dăruie Putnei. În 1468, domnul cumpărase și dăduse mânăstirii jumătate din satul Maneuți, dar la 7 martie 1487, Hărman și sora lui Marina, schimbă cu egumenul satul lor, Maneuți, pentru satul Șirăuți, pe care îl primesc de la Putna, plus 100 de zloți tătărești de la Ștefan cel Mare. La 15 martie 1488, Ștefan cel Mare cumpără jumătate din satul Vicșineț de la un neam, și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tradiționale: „Foaie salbă moale,/ P-un buhaz de mare,/ Mie mi se pare/ Ca nouă mărgele,/ Ca nouă argele,/ Țese Iana-n ele;/ Un război d-argint/ Ce n-am mai văzut,/ Cu ițe de sârmă,/ Viața ți se curmă”. Insula marină readuce în atenție coordonata acvatică imanentă inițierii feminine. Buhazul are nouă argele, toate ale surorii soarelui, ca expresie hiperbolică, totalizantă a abilităților creatoare. Puterile fetei din argea sunt supreme. Ultimul vers citat poate contraria, dacă nu facem legătura cu Ursitoarele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Constantin Brâncoveanu cu fiii lui și sfetnicul, Sf. Ioan de la Suceava și alții. Pe peretele dinspre asfințit sunt pictați Patriarhii noștri Români care au stat În fruntea Bisericii, conducând mai departe credința Ortodoxă. Ei sunt: Miron Cristea, Nicodim Munteanu, Justinian Marina, Iustin Moisescu și Teoctist Arăpașu. Privind și admirând, iată, se deschide o ușă. Intră părintele superior Arhim. Ieronim Crețu. Este ca un Înger. Este Înalt, la suflet și la trup, are o față senină, luminoasă, o privire blândă și o
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
care a compus „Imn al Rugăciunii lui Iisus”, Ion Marin Sadoveanu, arhitectul Constantin Jora, profesorul Alexandru Elian, filosoful și profesorul Anton Dumitriu, părintele Dumitru Stăniloaie, starețul Benedict Ghiuș, Andrei Scrima care în 1957 datorită și sprijinului primit de la patriarhul Iustinian Marina plecând în străinătate a scăpat de pușcărie, la care grup se adaugă, firește, și Vasile Voiculescu. Care a fost contribuția poetului la activitatea grupului „Rugul Aprins” memorialiștii nu și-au putut spune cuvântul pe deplin. După cum susține Valeriu Anania se
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
în 1770; dat fiind că era nevoie de o forță complet nouă, în privința acestei schimbări a existat o opoziție mai mică decît ar fi fost de așteptat. Hasan a apelat și el la experții francezi și a luat drept model marina franceză și cea britanică. Prin 1784, Imperiul Otoman avea o forță navală reconstruită din temelii. Generalul Gazi Hasan era preocupat în egală măsură de instruirea ofițerilor și a marinarilor, dar aici nu a reușit să impună modificări fundamentale; rangurile ofițerești
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dacă ne mulțumim să le primim atunci când îi place Lui să ni le dăruiască. Pr. Vasile Mare (trad.), din Adevărata măsură a virtuților, Pr. P. Quadrupani și Robert Mialhe, Serafica, Roman, 2006, pp. 140-146. 27. PR. IOAN MARINA autobiografie Subsemnatul Marina V. Ioan, născut la 21 octombrie 1914 în com. Apșa de Mijloc, regiunea subcarpatică - Cehoslovacia, am absolvit 8 clase în Sighetul Marmației. După absolvirea școlii (1928-1936), am fost numit învățător în satul meu din 1 septembrie 1936 până la 15 aprilie
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de legături, deoarece din 1977 de când sunt în Moldova, cu preoții cu care am făcut cunoștință, mi-am văzut de credincioși pentru ceremoniile religioase. Pr. Fr. Ion Marina Cluj-Napoca, 25 iulie 1994 Oradea, 11 ianuarie 1998 Comunicarea decesului Pr. Ioan Marina Prea Cucernice Părinte Secretar, Nu știu dacă la Provincie s-a aflat despre trecerea la cele veșnice a părintelui Marina Ioan. Pentru a comunica fraților acest deces, împreună cu obligația de a celebra fiecare preot o sfântă liturghie pentru sufletul său
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de 2 miliarde USD ) și încercarea de privatizare a Deltei Dunării. Ambele procese au fost câștigate de statul român. Flotă maritimă a României de 330 nave a fost jefuită prin mijloace extrajudiciare. Am mai cercetat pe fostul prim-secretar Ion Marină și pe ceilalți membri ai Comitetului Județean de Partid Constantă. La data de 1februarie 1998, când am împlinit 65 ani, am fost pensionat de la Parchetul Curții de Apel Constantă. Din 1995 am început să public în reviste de specialitate, literare
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
cursurile Facultății de Litere și Filologie din Iași (1945-1947). La Catedrala Mitropolitană din Iași a fost preot slujitor (1945), apoi mare eclesiarh al catedralei, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1946-1948), vicar al aceleiași Arhiepiscopii (1948-1950). La propunerea patriarhului Justinian Marina, la 28 februarie 1950, a fost ales Episcop-Vicar Patriarhal de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La 5 martie 1950 a fost hirotonit arhiereu (arhiepiscop-vicar patriarhal), cu titlul „Botoșăneanul“ de către patriarhul Justinian Marina, mitropolitul Firmilian al Olteniei și episcopul Chesarie
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
aceleiași Arhiepiscopii (1948-1950). La propunerea patriarhului Justinian Marina, la 28 februarie 1950, a fost ales Episcop-Vicar Patriarhal de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La 5 martie 1950 a fost hirotonit arhiereu (arhiepiscop-vicar patriarhal), cu titlul „Botoșăneanul“ de către patriarhul Justinian Marina, mitropolitul Firmilian al Olteniei și episcopul Chesarie al Dunării de Jos. În această calitate a fost secretar al Sfântului Sinod, rector al Institutului Teologic Universitar din București (1950-1954) și a condus diferite sectoare din cadrul Administrației Patriarhale. La 28 iulie 1962
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Gabriel Chirilă R.Raluca-Irina Ciuntuc V.IonuțLucian Dumitriu C.Corina Erdedi V.DragoșAndrei Gheorghiu P.Ancuța Hristea P.Alina-Lidia Lăcătuș G.NicoletaGeorgiana Mazilu V.Andrei Pîrlog G.Alina Ramona Popa V.Oana-Elena Pricochi S.Ana-Maria Proca C.Constantin Stan C.Marina Celestina Ștefăniu D.Crina Trandafir O.Tudor Octavian Ursu D.Raluca Vasluianu C.Raluca Vălu M.Giorgiana Zavate F.Radu Zavate F.Silviu Catalogul clasei a XIIa MI1;Registru matricol,vol. 251 I,f.130. Clasa a XII-a MI2
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Miercuri, 10 ianuarie [1951] Din păcate, nu știu ce e cu Mica, dacă nu s a rătăcit prea rău pe acolo. O să plece și Chris[tiane] la Marina? Mă îngrijorează tare gândul ăsta, fiindcă, după părerea mea, Wally o să se ducă la Marina să-i facă un scandal cât toate zilele! De asta nu stai bine cu moralul? De ce te-ai închis într-un cerc prea strâmt și n-ai încercat să uiți, să mai schimbi un pic? N-aș putea spune că
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mai fi nevoie de circa șapte-zece ani pan) când sovieticii ar putea produce În mod efectiv un portavion de tipul celui american, cu dispozitive de catapultare a avioanelor și cele mai moderne avioane de lupt), cum sunt F-4 și F-14. Marină Statelor Unite produce de mult) vreme aceste nave, fiind vorba despre o experient) transmis) din generație În generație”. Și totuși, sunt acești tineri neexperimentați c)rora li s-au dat pe mân) o gr)mad) de arme Înfricoș)toare. Nu le-
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]