5,243 matches
-
potul, Aș scăpa de sărăcie! L-aș împărți la toți săracii, La frați, surori și la cumnați; La cerșetori le-aș da cârnați, La bolnavi o farmacie. Aș ctitori și-o mânăstire. Cavou aș face la moșnegi Și cruci de marmură,-nțelegi? Că-s doar pentru veșnicie!” Mă uit la ei și-mi fac o cruce: Nu vedeți ce e în țară? Ăștia zilnic ne omoară, Viața este... loterie! Nu vedeți ce e în lume? Se dărâmă capitalul! Toți vor ca să
SE DĂRÂMĂ CAPITALUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366811_a_368140]
-
Române, împreună cu un impresionant sobor de preoți-ierarhi: Î.P.S Daniel Ciobotea, Î.P.S Petru al Basarabiei, P.S Vicențiu Ploieșteanu, P.S Ioan al Covasnei și Harghitei etc. Trupul său a fost depus într-o criptă placată cu marmură, în naosul Catedralei Mitropolitane „Sfântul Dumitru” din Craiova. „Când a plecat de la noi și s-a născut în Cer, veșmântul îi era acoperit cu lalele însângerate de rănile vrășmașilor și sângele din inima lui, prelins încet, căci paloșe mari acolo
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
în frunză, până la vatra mării și tăcerea din nisipuri, până la fruntea muntelui și fervoarea vulturului, până la flori, până la râuri, până la pietriș, până la vânt, până la seară, până la dimineață, până la cosmos, până la suflet...! Ea surpă cu melodiile sale pereți de granit și marmură, reci, zidiți între oameni și oameni, între oameni și natură, între iubire și eternitate, între cântec și pieptul de os, sub care inima înfierbântată trebuie sărutată și iubirea vaporoasă trebuie ajunsă. Cântecele ei sunt rugă și edict, strigăt și șoaptă
ADRIANA ANTONI. CERUL ÎMPRUMUTĂ DE LA EA REFRENE ŞI TAPISERII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367533_a_368862]
-
se sacrifice pe sine. Fata află și preferă să rămână împietrită pentru a-și salva iubitul. Înainte de a muri de bătrânețe Gheorghe aruncă o floare în apă pentru Heracleea. Astfel, Insula Popina din Lacul Razelm are forma unui pat de marmură trandafirie pe care doarme Heracleea, lângă care se află o floare de piatră. Mica sirenă imaginată de Andersen în basmul cu același nume , este o ființă superioară, meditativă, capabilă de un mare sacrificiu pentru a-și împlini iubirea. Ea este
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
cultură, gânduri, simțiri înalte, freamăt blajin de omenie și împlinire... Copoul, Universitatea, tramvaiele, studentele, doamnele și domnii, Teatrul Național, Opera, Filarmonica, poeții și scriitorii zilei, clădirile, pomii, florile, șoaptele și bucuriile. Iașii. Viața frumoasă. Zilnicele întâlniri cu viitorul. „Dăltuim în marmura lui Cronos,/ Cu oțelul nopților târzii”. Cam așa poetificam, pe-atunci... Studii, cărți, oameni, ziarul, radioul, jurnaliștii, lumea în mișcare, inima noastră visând la ziua de-acum, când multe nu s-au întâmplat. ...Mai sus de Biblioteca Centrală Universitară, printre
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
Impreună cu alți băcăuani de-ai mei (chiar dacă nu-i cunosc personal pe mulți, ei tot sunt ai mei!) împreună și sprijinit frumos și onest de diriguitorii de azi ai Bacăului și ai Consiliului Județean, el și ei, dăltuiesc în marmura lui cronos, reabilitatrea cuvenită, asigurarea că numele acestui mare băcăuan - pictorul român Nicu Enea - va rămâne încrustat, așa cum se cuvine, pe firmamentul istoriei artelor plastice. Căci, trebuie să recunoaștem că dincolo de politici, mâncătorii colegiale, ticăloșii, frici, dogme, lașități și alte
ELIBERAREA DE PREJUDECĂŢI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1670 din 28 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367703_a_369032]
-
cu atât e mai mică Iar când pe aripi de văzduh argint Se face mică, atunci devine mare Pentru tine... FEMEILOR Am să vă pup pe suflet Astăzi ca și când Soarele răsare în Lună Respirând Izvoare de dorințe încăpățânate Topesc încet marmură de amor Cu fire de reproș depanate Care mai deunăzi erau topite de dor Femeie, mă doare să fiu înăuntrul tău Vreau să îmi fac de cap zurliu Să scap de tine Dar să fiu cu tine Așa te iubesc
IMAGINI FOTOGRAFICE (POEME) de CĂTĂLIN ANASTASE în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367769_a_369098]
-
bancher, a muncit din greu, ajutat și de soția sa, Eufrosina, încât a reușit să prospere, să devină peste ani propietar de case și de moșii. Familia lui era înrudită cu Ion Heliade Rădulescu, părintele literaturii române , cum scrie pe marmura monumentului său din bulevard, unul dintre promotorii Revoluției de la 1848. Bunicul mamei sale era originar din Macedonia. La vârsta de 5 ani a început clasele primare la Ploiești. Se înscrie apoi la concursul de bursier la Liceul Sf. Sava din
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
eleganta mașină și n-a oprit decât la mănăstirea Văratec. Simțea ca tot ce are mai scump pe lume sunt tot părinții. A sfințit mașina și a mai citit pentru cine știe a câta oară versurile dăltuite în crucea de marmură de la mormântul Veronicăi Micle. „ȘI PULBERE ȚĂRÎNĂ DIN TINE SE ALEGE CĂCI ASTA E A LUMII NESTRĂMUTATĂ LEGE NIMICUL TE ADUCE NIMICUL TE REIA NIMIC DIN TINE-N URMĂ NU VA RĂMÎNEA” (VERONICA MICLE - 4 VIII 1889) La despărțire, tatăl
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
pe piață. După un timp, vizitiul opri trăsura în fața isprăvniciei, cu un „ho!” atât de puternic încât Ana tresări din gândurile sale cu întrebarea: „Am ajuns doică?” În fața lor, o clădire cu etaj, din piatră masivă, cu ornamente florale din marmură albă, la arcadele ferestrelor, prinsă în cercul unei grădini de flori, se prezenta maiestuoasă, dar nu atât de primitoare. Două uși din lemn negru, se dădură la o parte în momentul apropierii celor două femei. Vocea unui bătrânel uscățiv le
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
de administrarea acestui oraș. - Am înțeles Măria-Ta și mulțumesc bunăvoinței tale. Maiestuos, palatul se întindea cu grădinile sale, între cele două coturi ale vechiului traseu al Dâmboviței, înălțat cu totul din piatră, cu scara mare de la intrare îmbrăcată în marmură. Sălile erau mari, boltite, cu pereții îmbrăcați, parte în catifea, parte cu picturi reprezentând scene religioase. Cum intrai în palat, prima sală avea un rând de coloane cilindrice cu incrustații florale. Nu prea înalte, atât sălile cât și camerele intime
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
să abandonezi treptele întunecate ce te-ar întoarce spre trecut și să urci pe treptele luminate ce te-ar purta spre viitor. Acolo, pe treptele pe care le urci desculț, poate pentru a le putea simți mai bine răceala de marmură, ori căldura de magmă, vei ajunge la treapta când trupul tău va căpăta umbre, se va despărți în două sau mai multe, ori poate va păstra doar frustrarea neîntâmplării tuturor acestor minunate lucruri. Pe acea treaptă te vei întâlni cu
SĂRBĂTOAREA IREPETABILEI VÂRSTE A INOCENŢEI: LA MULŢI ANI, TUTUROR COPIILOR LUMII! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367203_a_368532]
-
C.D Loga” din Timișoara se vede...vizavi...tronând, cu litere aurite, numele casei: PALATUL PUIU NAPOLEON! Aici a fost, pe vremuri, Grădinița de partid. În curtea în care erau, cândva, huțulușe, acum sunt stele de beton, cu îngerași de marmură, care micționează la telecomanda stăpânului. Cel mai frumos e înainte de Paște, când se scot covoarele persane...de 8-10 m...la aerisit...pe gardul bulevardului! Zâmbesc...pentru că îmi amintesc o altă minunăție. La Sovata, pe vremea cruntelor tratamente de fertilizare, am
ÎN LUMEA CELOR CU BANI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367258_a_368587]
-
Ierusalimul (1099 - 1187), domul stâncii a fost transformat în biserică sub numele de „Templum Domini”, în memoria templului evreiesc. După recucerirea Ierusalimului de către musulmani în anul 1187, Saladin suprimă orice urmă a ocupației cruciate și adaugă ornamente, reîmbrăcând pereții în marmură și interiorul cupolei în mozaic. În mod curios, chiar la începutul perioadei musulmane a fost recunoscut caracterul universal al locurilor sfinte de la Ierusalim. Musulmanii respectau sanctuarele creștine și evreiești încurajând pelerinii spre vizitarea lor. Sub Al-Hakim (califul nebun) Ierusalimul a
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRȚI, de Ștefan Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 83 din 24 martie 2011. PERSONAJELE: Constantin Brâncuși, Domnișoara Pogany, Mama artistului, Dumnezeu Vocea BRÂNCUȘI ( ESEU TEATROLOGIC ) Un atelier de sculptură. Se văd în el bucăți de marmură necioplite, altele cioplite într-o formă incipientă. De asemenea atelierul lui Brâncuși îți sugerează de la început imaginea unui interior țărănesc. Între scenă și atelier se vede un geam, un fel de perete de sticlă transparentă, iar sculptorul și obiectele care
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
-se prin atelier, ori odihnindu-se, sau fumând, iar gândurile și ideile lui, limbajul său interior se ... Citește mai mult PERSONAJELE:Constantin Brâncuși,Domnișoara Pogany,Mama artistului,DumnezeuVoceaBRÂNCUȘI( ESEU TEATROLOGIC )Un atelier de sculptură. Se văd în el bucăți de marmură necioplite, altele cioplite într-o formă incipientă. De asemenea atelierul lui Brâncuși îți sugerează de la început imaginea unui interior țărănesc. Între scenă și atelier se vede un geam, un fel de perete de sticlă transparentă, iar sculptorul și obiectele care
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
simboluri, sugerează, concretizează și lărgesc semnificația versurilor: „cuțite înfipte în galben oranj arămiu sfredelesc/ în mesteceni înalte coroane tăcerile amețitoare/ deși nu e parcă doinește Leșe cu noduri de frunze/ toamna așteaptă privitori s-o descopere nouă/ ca efigii în marmuri o daltă vântul să dea partea/ de praf ochiului luminile formei” (Soledad, p. 11). În comuniune permanentă cu natura, omul nu se simte singur pentru că energiile vitale circulă în ambele sensuri. Tonul poeziilor este unul optimist, versul este luminos, împregnat
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
Sunt două intrări în sălile Muzeului, una în partea dreaptă și alta în partea stângă. Întrăm și vizităm primul etaj. Primele săli care se deschid ochilor noștri sunt cele ale Artei grecești și romane; din arta greacă vedem sculpturi în marmură, piatră, lut, bronz, aur, argint, sticlă, lemn, fildeș, vase din ceramică neagră cu figuri roșii și ceramică roșie cu figuri negre, obiecte din bronz. Arta romană - sculpturi, bijuterii, giuvaere, pietre nestemate, obiecte din bronz, sticlă, tapiserii, manuscrise, fildeșuri, din perioada
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
ceramică roșie cu figuri negre, obiecte din bronz. Arta romană - sculpturi, bijuterii, giuvaere, pietre nestemate, obiecte din bronz, sticlă, tapiserii, manuscrise, fildeșuri, din perioada căderii Imperiului roman și până la Renaștere. Prima figură care se dezvăluie privirilor noastre este Statuia de marmură a Războinicului rănit (Marble statue of a wounded warrior). Se presupune că este a primului grec care a pășit pe pământul Troiei - Protesilaos, fiul regelui Thessaliei. El ar fi ignorat avertizarea oracolului și ca atare a fost primul om ucis
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
o rană sub sânul drept. În ciuda situației grave a trupului, fața ei nu arată durerea, reținerea emoțională fiind caracteristică artei clasice a secolelor V și IV î.e.n. În partea opusă acestei statui este Statuia lui Diadumenos (Roman Diadoumenous Statue) din marmură, copie a celei grecești din bronz, din anul 430 î.e.n. Statuia a fost extrem de populară în perioada romană. Reprezintă un tânăr împodobindu-și capul cu o bandă, după o victorie într-o competiție atletică. Sculptorul grec Polykleitos of Argos a
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
la baza întregii civilizații și culturi europene. Însă, spre sfârșitul secolului al IV-lea î.e.n., Antichitatea greacă a dat semene de oboseală...Războaiele au slăbit-o! Capul zeiței (Marble head of a goddess), din secolul IV. î.Hr., este executată din marmură. Se presupune că este al zeiței Afrodita (zeița dragostei și a frumuseții). O privim, parcă ar vrea să ne spună ceva, poate să ne dăruiască din bunătatea ei, dar, în cele din urmă, strălucirea marmurei reci ne îndepărtează... Ne oprim
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
IV. î.Hr., este executată din marmură. Se presupune că este al zeiței Afrodita (zeița dragostei și a frumuseții). O privim, parcă ar vrea să ne spună ceva, poate să ne dăruiască din bunătatea ei, dar, în cele din urmă, strălucirea marmurei reci ne îndepărtează... Ne oprim în fața a două statui din bronz, una repre-zintă un Portret al nepotului lui Augustus Caesar (Portrait of the Grandson of Augustus Caesar), statuie superb realizată, și alta Capul unui atlet (Marble head of an athlete
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
sculpturi, admir amănuntele anatomice ale corpului omenesc, armonia lor, frumusețea, dar mă întristează! Le privesc și parcă aștept... Cineva scria atât de inspirat, despre fericirea celor care pot auzi sculpturile vorbind... În partea destinată Artei romane mai aflăm bustul din marmură al unui Om cu barbă (Man with beard) și Împăratul Augustus (Emperor Augustus). Privesc cu atenție chipul împăratului. Lungimea nasului este egală cu înălțimea frunții, ceea ce dovedește calități precum eleganța, independența și puterea de fascinație. De remarcat și nasul romanului
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
frumoase copile și ne-voia ei de a avea în preajmă un animal iubitor. Masa amorurilor (The Demidoff Table) executată de italianul Lorenzo Bartolini, în anul 1845, este superbă în amănuntele ei sculpturale și chiar în expresivitate. Albul sclipitor al marmurei ne încântă privirile. Pe fundalul unei frumoase tapiserii, lucrată în cele mai variate și vii culori, următoarea sculptură reprezintă o femeie întinsă pe o canapea, frumoasă, grațioasă, cu o mână sub cap, iar cealaltă dispusă grațios în prelungirea trupului, un
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
mediocritatea timpului, suflet furtunos, sensibil și frământat. Le reproduc copiilor un pasaj dintr-o carte: În clipa morții, privind la uimitoarea operă lăsată în urmă, Michelangelo ar fi putut șopti: «Oprește-te clipă, ești atât de frumoasă!» Piet, sculptură în marmură, făcută în anul 1499, când Michelangelo avea doar 24 de ani, este impresionantă prin gestică: Maria ține în brațe trupul fiului său, după crucificare. Despre sculptura și poezia sa, s-a spus că au fost scăldate în sinceritate. Într-un
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]