2,194 matches
-
contactul limitat al teoriilor în disciplina relațiilor internaționale, pentru că în viziunea lui Kuhn tocmai teoria holistică a sensului este cea care exclude posibilitatea unui fond comun pentru comparația între teorii. Așa că argumentul lui Holsti în favoarea imposibilității sintezei dintre realism și marxism este slab. Ca să-și susțină ideea, el s-a bazat în primul rînd pe rațiuni factuale, sau pe diferențe rațional analizabile, adică pe criteriile sale. Scriitorii clasici sînt interesați de război, pace și ordine, pe cînd neomarxiștii sînt interesați de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cum clasele capitaliste din țările nucleului cantonează Sudul în subdezvoltare și cum statele nucleului și corporațiile multinaționale controlează țările de la periferie prin intermediul exploatării (economice) (vezi fig. 11.1). Fig. 11.1. Teoriile absorbției surplusului (Baran și Sweezy) Față de imperialismul clasic, marxismul occidental de după 1945 (de exemplu Baran și Sweezy) subliniază trei fenomene noi. Primul este un nou tip de monopol, care explică atît subconsumul, cît și expansiunea imperialistă. Într-o situație de capitalism monopolist, competiția prețurilor este eliminată, ele rămînînd astfel
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
lui, identificarea (leninistă) a imperialismului cu extinderea pieței mondiale duce la confuzia între efectele negative ale creșterii capitalului, care ar trebui văzută ca un fenomen economic, și impactul statelor capitaliste avansate, care este politic. Dacă capitalismul este progresist, cum afirmă marxismul ortodox, atunci subdezvoltarea trebuie să-și aibă explicația în altă parte, fie în amînarea efectelor pozitive pentru mai tîrziu (cum a făcut Marx), fie în atribuirea unei determinări cauzale mai puternice relațiilor politice. O astfel de accentuare a cauzelor extraeconomice
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
internațională modernă Începînd chiar cu primele sale studii de politică tehnologică și industrială, Gilpin credea că odată cu apariția statului-națiune și a economiei de piață puterea nu mai poate fi înțeleasă independent de baza economică. Această intuiție fundamentală a mercantilismului și marxismului este forța conducătoare a teoretizării sale: bogăția și puterea, precum și urmărirea acestora de către agent, sînt inextricabil legate. Pe baza acestei ipoteze, Gilpin oferă un tablou istoric al economiei politice globale din zilele noastre. Gilpin consideră că apariția unei economii de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
vreme în care cele trei componente deveniseră acceptate ca uzuale în relațiile internaționale, Gilpin dă impresia că dorește să conceapă economia politică internațională ca o disciplină soră cu cea a relațiilor internaționale, ceva în felul "abordărilor economice ale realismului, pluralismului, marxismului". Cu toate acestea, viziunea sa asupra economiei politice internaționale încearcă de fapt să depășească limitele disciplinei relațiilor internaționale printr-o abordare mai largă, bazată în principal pe integrarea ideilor derivate din neomercantilism și neomarxism. Dacă este imposibil, din rațiuni istorice
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pe care economia politică urma să o depășească. Neomercantilismul dinamizator: trei dialoguri În conformitate cu vederile sale timpurii, Gilpin încearcă de fapt să depășească această ruptură elaborînd o perspectivă ce constituie o apropiere de două teorii "reale" ale economiei politice: mercantilismul și marxismul. Deși intră în detalii cînd e vorba de rațiunea pentru care el consideră că cele două teorii nu pot fi combinate, argumentele oferite nu exclud apropierea de care el vorbește. Gilpin admite că abordările hegeliano-marxiste în general și legea dezvoltării
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o valoare euristică, dar sînt prea deterministe și anistorice (Gilpin 1981: 48-9). Totuși, scriitorii neomarxiști ce fac parte din tradiția dependenței a lui Cardoso sau se revendică de la vreo teorie critică se consideră ei înșiși ca făcînd parte dintr-un "marxism istoricist care respinge noțiunea de lege obiectivă a istoriei" (Cox 1981: 248). Uneori, Gilpin atrage într-adevăr atenția asupra similarităților între realism și marxism în abordarea naturii și dinamicii relațiilor internaționale. După părerea lui Gilpin, ele diferă în ce privește "dinamica de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sau se revendică de la vreo teorie critică se consideră ei înșiși ca făcînd parte dintr-un "marxism istoricist care respinge noțiunea de lege obiectivă a istoriei" (Cox 1981: 248). Uneori, Gilpin atrage într-adevăr atenția asupra similarităților între realism și marxism în abordarea naturii și dinamicii relațiilor internaționale. După părerea lui Gilpin, ele diferă în ce privește "dinamica de bază: realismul pune accentul pe lupta pentru putere dintre state, iar marxismul pe motivația profitului din societățile capitaliste" (Gilpin 1981: 94). Dar pentru el
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
248). Uneori, Gilpin atrage într-adevăr atenția asupra similarităților între realism și marxism în abordarea naturii și dinamicii relațiilor internaționale. După părerea lui Gilpin, ele diferă în ce privește "dinamica de bază: realismul pune accentul pe lupta pentru putere dintre state, iar marxismul pe motivația profitului din societățile capitaliste" (Gilpin 1981: 94). Dar pentru el (ca și pentru marxiști) "lupta pentru putere și dorința de cîștig economic sînt în mod fundamental și inextricabil legate" (Gilpin 1987: 46). Într-o lucrare ulterioară, el discută
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de cîștig economic sînt în mod fundamental și inextricabil legate" (Gilpin 1987: 46). Într-o lucrare ulterioară, el discută din nou diferența dintre cele două ideologii și spune că ea constă în principal în două concepte diferite asupra naturii umane. Marxismul susține maleabilitatea omului și anunță sfîrșitul imperialismului, al războiului și al statului, după revoluția comunistă (Gilpin 1987: 43). Aici Gilpin atinge o idee profundă. Realismul se bazează pe un scepticism filosofic în ceea ce privește potențialul naturii umane, într-un sens în care
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
susține maleabilitatea omului și anunță sfîrșitul imperialismului, al războiului și al statului, după revoluția comunistă (Gilpin 1987: 43). Aici Gilpin atinge o idee profundă. Realismul se bazează pe un scepticism filosofic în ceea ce privește potențialul naturii umane, într-un sens în care marxismul, copil al Iluminismului, nu o face. El arată, la fel cum o fac valorile în cazul lui Holsti, un nivel filosofic și etic unde există într-adevăr incompatibilitate. Cu toate acestea, Gilpin continuă să încerce o apropiere. Această încercare va
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a trei dialoguri. Dinamica statului: un dialog între Lenin și Clausewitz O abordare economică a cărei unitate de bază este statul are cu siguranță nevoie de o teorie a statului. Gilpin oferă o astfel de teorie, care se adaptează atît marxismului, cît și teoreticienilor elitiști ai statului (prin urmare și realiștilor). Statul este "o organizație care asigură protecția și [bunăstarea]... în schimbul unui venit" (Gilpin 1981: 15). Aceasta corespunde adaptării istorice menționate mai sus între sistemul politic și clasa de mijloc în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
neagă, fie iau de bune elemente ale alegerii din managementul economiei politice globale, fie absolvă actorii de blestemul responsabilității (1985: 3, 7, 39). Acesta este un exercițiu de demistificare continuă. Dintre cele două teorii deterministe pe care ea le critică, marxismul și așa-numita școală a declinului hegemonic, cea din urmă este atacată cu precădere. De la prăbușirea sistemului Bret-ton-Woods, Strange a tot repetat că dezordinea economică globală nu a fost cauzată de declinul puterii Statelor Unite, ci de lipsa voinței Americii de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mod explicit astfel. Incomensurabilitatea a fost redusă la incompatibilitatea valorilor, care, la rîndul ei, a fost redusă la divergența seturilor de valori, adică a ideologiilor. Cu alte cuvinte, înlocuirea unor teorii importante (numite acum paradigme), cum ar fi realismul sau marxismul, a fost considerată imposibilă, datorită imposibilității separării analistului de obiectul său de analiză și a valorilor intruse, care fac analizele incompatibile între ele. Așa cum am discutat deja în interludiu, această deducere a incomensurabilității din incompatibilitatea valorilor pare a fi mai
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sînt conștiente de aceste două niveluri și țin seama de ele în formulările lor teoretice. Problema este, însă, unde sînt date prioritățile logice, și uneori metodologice, pentru construirea unei explicații. Să luăm ca exemplu chiar o lectură pur structuralistă a marxismului. Dacă structuralismul este definit doar prin nivelurile de analiză, ar rezulta că marxismului îi lipsește conceptul de agent. Dar este evident că marxismul nu numai că este conștient de nivelul de analiză al agentului, la care se referă sub numele
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
lor teoretice. Problema este, însă, unde sînt date prioritățile logice, și uneori metodologice, pentru construirea unei explicații. Să luăm ca exemplu chiar o lectură pur structuralistă a marxismului. Dacă structuralismul este definit doar prin nivelurile de analiză, ar rezulta că marxismului îi lipsește conceptul de agent. Dar este evident că marxismul nu numai că este conștient de nivelul de analiză al agentului, la care se referă sub numele de clasă socială, ci își construiește în mare măsură teoria pe baza lui
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și uneori metodologice, pentru construirea unei explicații. Să luăm ca exemplu chiar o lectură pur structuralistă a marxismului. Dacă structuralismul este definit doar prin nivelurile de analiză, ar rezulta că marxismului îi lipsește conceptul de agent. Dar este evident că marxismul nu numai că este conștient de nivelul de analiză al agentului, la care se referă sub numele de clasă socială, ci își construiește în mare măsură teoria pe baza lui. Dacă nu ținem seama de asta, va fi foarte greu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de nivelul de analiză al agentului, la care se referă sub numele de clasă socială, ci își construiește în mare măsură teoria pe baza lui. Dacă nu ținem seama de asta, va fi foarte greu să înțelegem cum a putut marxismul să facă legătura între viziunea sincronistă asupra relațiilor de producție și teoria unei istorii direcționate de lupta de clasă. Ceea ce face din marxism o teorie structuralistă este faptul că el acordă o importanță explicativă sau cauzală prealabilă relațiilor de producție
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
baza lui. Dacă nu ținem seama de asta, va fi foarte greu să înțelegem cum a putut marxismul să facă legătura între viziunea sincronistă asupra relațiilor de producție și teoria unei istorii direcționate de lupta de clasă. Ceea ce face din marxism o teorie structuralistă este faptul că el acordă o importanță explicativă sau cauzală prealabilă relațiilor de producție. Desigur, grupurile sau indivizii contează și sînt analizate, dar intențiile și acțiunile lor trebuie să fie înțelese în cadrul situației lor materiale specifice. Chiar dacă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Cambridge University Press. Bracher, Karl-Dietrich (1982) Zeit der Ideologien. Eine Geschichte politischen Denkens im 20. Jahrhundert, Stuttgart: DVA. Brecher, Michael (1993) Crises in World Politics, Oxford: Pergamon Press. Brenner, Robert (1977) 'The origins of capitalist development: A critique of Neo-Smithian Marxism', New Left Review 104, pp. 25-92. Brewer, Anthony (1990) Marxist Theories of Imperialism, 2nd edn, London, New York: Routledge. Brown, Chris (1992) International Relations Theory: New Normative Approaches, New York et al.: Harvester Wheatsheaf. Bull, Hedley (1984) 'The revolt against the West
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Robert Jervis, Paul C. Stern and Charles Tilly (eds) Behavior, Society and Nuclear War Vol. 1, New York: Oxford University Press, pp. 209-333. Light, Margot (1988) The Soviet theory of international relations, Brighton: Harvester Wheasheaf. Linklater, Andrew (1990) Beyond Realism and Marxism: critical theory and international relations, London: Macmillan. -(1982) Men and Citizen in the Theory of International Relations, London: Macmillan, 1982. Little, Richard and Steve Smith (eds) (1988) Belief System and International Relations, Oxford: Basil Blackwell. Loth, Wilfried (1983) Die Teilung
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Gesammelte Werke. Band 5: Ökonomische Schriften, Berlin: Dietz Verlag, pp. 5-411. Lynch, Allen (1989) The Soviet study of international relations, Cambridge, Mass, Cambridge University Press. Mackinder, Halford John (1944 [1919]) Democratic Ideals and Reality, Harmonds worth: Penguin. MacLean, John (1988) 'Marxism and International Relations: A Strange Case of Mutual Neglect', Millennium: Journal of International Studies, vol. 17, pp. 295-319. -(1981) 'Marxist Epistemology, Explanations of "Change" and the Study of International Relations', in Barry Buzan and R.J. Barry Jones, eds, Change in
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sub numele de "noua stângă", de exemplu Școala din Frankfurt care-i include pe Adorno, Horkheimer și Marcuse, combina câteva elemente ale gândirii marxiste (îndeosebi umanistul Marx așa cum apare în Manuscrisele din 1844) cu sociologia weberiană și psihanaliza freudiană. Acest marxism "critic" critica statul bunăstării sociale pentru suprimarea potențialului revoluționar al clasei muncitoare precum și a creativității libere a individului prin birocrația excesivă. Cel puțin câțiva dintre partizanii noii stângi pledau în favoarea dreptului la opinie al individului cu precădere la problemele legate
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
societate "burgheză", care, susțineau ei, oprima clasele muncitoare, femeile și alte minorități și îi transforma în sclavi ai statului, ai clasei burgheze și ai familiei patriarhale tradiționale. Aceste idei făceau parte din curente mai mari din lumea occidentală unde atât marxismul cât și interpretările de stânga ale teoriilor psihanalitice ale lui Freud erau cunoscute în rândul unor mici grupări intelectuale ale "noii" drepte. Chiar dacă socialismul marxist tradițional fusese destul de puritan în problemele sexuale, noua abordare de stânga a îmbinat "lupta de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în capitolul anterior, regionalismul ca ideologie politică s-a situat mai mult la dreapta spectrului politic. Fiind adoptat ca un exemplu al "noilor mișcări sociale", și mulțumită generației mai tinere de regionaliști care au căzut sub influența hegemonică intelectuală a marxismului de la acea vreme,33 era acum considerat ca fiind una dintre "cauzele" noii stângi. În Bretania, Corsica și Occitania, mișcări regionaliste noi de stânga, puternic influențate de ideologia marxistă și de tiersmondisme, au început să apară concomitent cu regionaliștii mai
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]