160,567 matches
-
și Condoleezza Rice, în principal - au gestionat catastrofal perioada de după încheierea confruntării militare e o cu totul altă discuție. Dar, așa cum spunea, într-un articol din "L'Express", Michael Ignatieff, Saddam Hussein "era el însuși o armă de exterminare în masă", așa că eliminarea celui care, la rându-i, "eliminase" cinci milioane de kurzi era cât se poate de legitimă. Nu e de mirare că filmele și cărțile lui Michael Moore se bucură de-un asemenea enorm: ele sunt o abilă sinteză
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
Am vorbit și m-a influențat foarte mult, chiar dacă nu înțelegeam mare lucru pe atunci. "Trebuie să-ți reinventezi permanent centrul ființei" - Unde putem găsi poezia ? - Peste tot este poezie. Îmi amintesc că stăteam, acum vreo 15 ani, la o masă cu Tudor }opa și, dintr-o dată, el a zis cuiva: Ia mai termină cu prostiile astea ! Cine nu se pricepe la poezie, nu se pricepe la nimic". Și acum spun și eu: Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
și sexul - lucrează (sau se gîndește) acum la un scenariu în care un boxeur de 24 de ani se transformă într-o tînără de 23! Almodovar seamănă cu tînărul regizor din propriul lui film, "Proasta educație", care stă la o masă și citește, cutremurat de emoție, fapte diverse. Cele două fapte diverse selectate de regizor(i) sînt absolut memorabile. Primul: o femeie s-a aruncat în bazinul crocodililor înfometați, care s-au repezit și au început s-o sfîșie; dar, în
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
asiatic a explicat, nu lipsit de umor, că Wong Kar-wai n-a terminat în viața lui un film, fiind ca acei pictori care își retușează la infinit pînzele: "Dacă nu era urgența cu Cannes-ul, ar fi și acum la masa de montaj, cum a fost, de altfel, pînă alaltăieri! Neterminarea e chiar esența operei lui și una din marile teme ale filmului: neterminarea dorinței, a libertății, a ta însăți..." Frumos spus. Și filmul are multe lucruri frumoase, are o muzicalitate
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
filmul are multe lucruri frumoase, are o muzicalitate senzuală, o fibră stranie, o melancolie evanescentă - toată acea aură elegiacă în care se simte, tot timpul, marca autorului. Doar că e confuz și lungit, ca și cînd "mecanicul" a adormit la masa de montaj sau ca și cînd bobinele s-au încurcat între ele. Filmul, o variantă mai nebuloasă a lui "In the Mood for Love", e un fel de "8 și jumătate" futurist și asiatic, cu un "Marcello" - Tony Leung, scriitor
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
conversație, fără să-l cunosc, mă simt legată și de Răzvan Ionescu. Portretul Ilenei Predescu din carte vibrează de emoție, este o închinăciune în fața valorii acestei actrițe de o mare ținută. O văd cum mă aștepta și pe mine, cu masa pregătită, acasă la ea, ca să vorbim despre Liviu Ciulei, atunci cînd a împlinit șaptezeci de ani și Ileana Predescu scrisese un text pentru revista noastră, care îl sărbătorea pe domnul Ciulei. Mi-aduc aminte, și în zilele acestea cu atît
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
prețuri din zonă!". Dedesubt, poza electorală a aceluiași Vasile Mihalache. Același zîmbet! Nu vrea nimeni să-l cumpere? E ieftin, ca braga! Cu o singură condiție: să nu depășiți zona. Doamna Cezarina și a lu' Mărăcine Sînt doi boschetari. Fără masă, fără casă, dar cu ambulanța la scară. La stradă, adică. Un reportaj de pe Prima Tv dedică un episod bețivilor, cerșetorilor. Medicii, șoferii, ambulanțierii se luptă să-i culeagă de pe borduri, de lîngă liniile de tramvai, de pe trotuare, din cămine studențești
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
de 21 decembrie 1989. La dezbatere au participat Paul Niculescu-Mizil, dezamăgitor și dezlânat, profesorii Florin Constantiniu și Ion Retegan care au comentat inteligent evenimentele de acum aproape cincisprezece ani în lumina unor informații noi, informații care s-au adăugat la masa de informații cunoscute. Auzind cum Nicolae Ceaușescu a fost dezinformat în acele zile în care s-a jucat soarta regimului, mai bine spus cum s-a lăsat dezinformat, căci instituise sistemul să nu i se transmită decât vești bune (dovadă
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
l-am văzut, la Teatrul Maghiar din Cluj, în celebrul turneu de la București, unde a fost găzduit de Bulandra, dar la Sala "Izvor", la Budapesta. Vlad Mugur nu le prea oferea actorilor lui formidabili momente de respiro. Chiar și la masă sau după reprezentații, în fața berilor tentante și reci, în discursul său plin de parabole, tot despre Scaunele vorbea, despre ce ar fi trebuit să fie și n-a fost în privirea x sau întoarcerea y. Am asistat atunci, puțin, la
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]
-
cea din celebrul poem eminescian Sara pe deal: Noaptea cobora încet, cotropind copacii încordați sub povara frunzișului și a fructelor, oamenii abia își mai zăreau unul altuia fețele și mîinile ducînd lingura la gură. Apoi toți se ridicau, mulțumeau pentru masă cu o cruce grăbită și o ștergeau la culcare. Numai mama rămînea să strîngă farfuriile și să le spele. În clinchetele ușoare ale vaselor ori lătratul vreunui cîine răgușit, care nu reușea să tulbure adînca pace a serii de vară
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
a alienat comunități întregi, le-a pervertit prin "ruptura memoriei", îndepărtându-le de la evoluția firească. Peste tot unde a fost impus, el a vizat un "om nou", nemaicunoscut în istorie, un om fără individualitate, inițiativă și spirit critic, topit în masa colectivității. Homo sovieticus a fost construit prin constrângere, educație uniformizatoare și propagandă timp de peste șaptezeci de ani în "bastionul comunismului", Uniunea Sovietică, și aproape cincizeci de ani în celelalte țări ale lagărului socialist. Omul nou trebuia să fie lipsit de
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
regăsi vocația imperială și forța dominatoare ce o definise, la sfârșitul secolului XIX, drept "o închisoare a popoarelor". Procesul, susține, Nivat, este lung și primejdios, comunismul anihilând sau deformând, pe de o parte, trecutul și, pe de altă parte, inoculând masei iluzia unei superputeri invincibile. Superputere nostalgizată pentru că pierderea ei face Rusia fragilă la presiunile Occidentului, incapabilă să blocheze asimilarea modelelor acționale ale acestuia. Un fel de "nu ne vindem țara" pare a fi lozinca rușilor obișnuiți, în ciuda ineficienței probate a
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
din care am făcut parte și care nu mai există astăzi - așa-zisa înalta societate - existau foarte multe mediocrități, însă șlefuite, care știau să întoarcă paginile unei partituri, atunci cînd o doamnă cînta la pian, știau să stea frumos la masă, să poarte o conversație banală, dar conversație. Era o lume pe care eu o disprețuiam, dar nu aveam dreptate. Pentru că acești oameni constituiau un palier de la care era posibilă apariția unui Enescu, unui Celibidache sau a cui doriți dumneavoastră". în
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
ultimele ceasuri ale scriitorului". Un manuscris însângerat e recuperat ca o mărturie acuzatoare pentru un timp nefast: "în urma poetului mort de bunăvoie a rămas un teanc de file stropite cu sânge". Remus Lunceanu își descrie calvarul moral cu pistolul pe masă, gata să-și pună capăt zilelor îndată ce va isprăvi această mărturisire prin care mai speră vag să se facă înțeles, cel puțin postum, dacă nu a izbutit în timpul vieții sale nefericite. Moartea sa îi va acuza, îi va culpabiliza pe
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
a umple cele patru pagini din Les Guępes cu caricaturi și invective, nu mai aveai griji financiare. Căsuța ta din Punaauia era din nou plină cu alimente și băutură și organizai din nou, cînd starea sănătății ți-o permitea, acele mese de duminică seara încheiate cu orgii care pînă și pe Pierre Levergos, fostul militar care credea că văzuse totul în viață, îl făceau să roșească. Da, nevoile materiale și dezintegrarea progresivă a creierului din cauza bolii blestemate și a blestematelor de
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
nu mai reprezenta un falus în erecție, ci o tahitiană dezbrăcată. Șchiopăta mai mult decît de obicei cu senzația că se va prăbuși în clipa următoare, epuizat. Cînd ajunseră la barul Insulelor, se lăsă să cadă pe scaun la o masă de pe terasa acoperită cu o prelată și ceru un absint. Pierre Levergos se temea ca Paul să nu-l întrebe cum i s-a părut discursul, dar avu noroc, căci, nici cît stătuseră în port, nici mai tîrziu, în timpul călătoriei
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
strămoșilor noștri și, în loc să stăm strajă la hotarele Europei, așa ca Ștefan cel Mare, am rîvnit să fim între hotarele ei! Iartă-ne, Doamne, pe noi, ticăloșii de sincroniști! l în TRIBUNA de la finele lui octombrie, un interviu și o masă rotundă cu Gh. Crăciun, despre romanul lui Pupa Russa. Bună ideea colegilor noștri de la revista clujeană. Romanul este una din aparițiile cele mai importante din proza deceniului și jumătate care a trecut de la căderea comunismului. l Despre Gh. Crăciun scrie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
puterile lumii de-a închide ochii atunci când se petrec crime la scară mare. Am auzit de mii de ori reproșul că Bush a trimis avioanele și tancurile în Irak deși nu s-au găsit mult invocatele arme de distrugere în masă. E adevărat, nu s-au găsit. Dar la fel de adevărat e că - așa cum scria Michael Ignatieff - Saddam însuși era o armă de distrugere în masă! N-au fost suficienți cei cinci milioane de kurzi exterminați fără milă? N-au ajuns triburile
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
avioanele și tancurile în Irak deși nu s-au găsit mult invocatele arme de distrugere în masă. E adevărat, nu s-au găsit. Dar la fel de adevărat e că - așa cum scria Michael Ignatieff - Saddam însuși era o armă de distrugere în masă! N-au fost suficienți cei cinci milioane de kurzi exterminați fără milă? N-au ajuns triburile decimate de asasinul sadic? Sau aceștia nu contează pentru promotorii corectitudinii politice din New York, Los Angeles sau Paris? Nu e nici o fericire să-ți
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
le folosească, între care se numărau flagelarea publică și pînă la șaizeci de zile de închisoare! l dreptul de "a trece înainte", în ultima clipă, la biletele de tren sau avion, pe listele cu rezervări la evenimente culturale sau la mesele din restaurantele și cluburile de cinci stele! l prioritate "de gradul unu" pentru transplanturile de ficat, inimă și cornee la celebrul Spital Antakalnis din Vilnius! l permise de vînătoare și pescuit fără limită, plus privilegii în extrasezon în rezervațiile naționale
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
ducă la bun sfîrșit. "Mai aveam încă de lucru pe aici, nu puteam pleca" - mi-a spus după ultima pățanie gravă, care l-a ținut în inconștiență cîteva zile, după care și-a revenit miraculos. Și s-a întors la masa de scris, bucurîndu-se iar, copilărește, de tot ce e important pentru el: empatia cu frumosul artistic al lumii, prietenia împărtășită, slujirea adevărurilor ocultate, lupta cu demonii istoriei, indiferent de culoarea lor. Poet, prozator, eseist, critic și istoric de artă, de
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
scriitori și artiști pot influența, în timp, mentalități sau psihologii... În timp, și cu bătaie lungă...). Simt durere, indignare, frică și neputință când iau cunoștință de masacre, de devastatoare fanatisme religioase, de ipocrizia asociind puritanismul cu pornografia, de atacuri în masă, etnice sau rasiale, de anomalii mentale și sociale pe toate cinci continentele. Într-adevăr, nu pot asista la "spectacolul lumii" cu superioară indiferență! C. P.: Numiți Memoria ca zestre "un document al haosului tinereții". Ne putem "certa" cu haosul din
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
vol. I, Editura Istros, Brăila, 1996, p.3). Este, cum mărturisește el însuși de la începutul "spovedaniei", un "om de bună credință": "Am nenorocirea de-a fi acest bastard care unește conștiința omului de bună credință cu setea de dreptate a masei căreia îi aparțin și al cărei martiraj e foarte cunoscut. Din cauza asta mă cert cu toată lumea, dar mai ales cu speța umană care - conștient sau nu - înșeală pe toată lumea... zicându-și că este în stare - ea, singură - să realizeze toate
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
și Jean-Paul Sartre, Henry Miller, Umberto Eco, Ioan Petru Culianu (pe care îl consideră maestrul său din anii de formare, chiar dacă diferența de vîrstă dintre ei era de doar trei ani). Cu totul surprinzător, în anii din urmă, la această "masă a bogaților" se așază firesc și micuța grafomană Amélie Nothomb, cu puzderia de romane traduse în limba română în ultimii ani. Toți aceștia reprezintă călăuzele principale, dar alături de ei apar multe alte personaje secundare, cel puțin la fel de notorii. Ce legătură
Întîlniri la Bibliotecă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12323_a_13648]
-
atribut de stat", am obținut tabloul complet. Ce e de făcut? Cum să înlături efectul devastărilor produse de ceea ce H.-R. Patapievici numește "modelul culturii stratificate și ierarhice", născute din lipsa de comunicare între elita specialiștilor și consumatorii "culturii de masă"? Cum să salvezi o cultură care n-a dat filozofi, dar produce pe bandă rulantă gazetari? Cum să creezi un Karl Popper acolo unde nu există decât fii, nepoți, verișori și cumnați ai lui Caracudi? Răspunsul vine tranșant și spectaculos
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]